Natiuni si state
Natiunile au luat nastere in 3 tipuri diferite:
-intarind statul, cum a fost cazul Angliei
-creind
statul,
-subminand
statul, in majoritatea teritoriilor din
Cea dea patra faza este cea a statului capitalist-industrial
In cea dea 2 jumatate a secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea, a inceput faza industriala a capitalismului, cu luptele sale de clasa si impactul sau asupra statului, intarind natiun 333l1118d ile emergente.
Statele au preluat pt prima data functii civile majore. Statele raspundeau in mare masura nevoilor capitalismului, in primul rand de capitalisti, dar si de alte clase.
Intr-un fel indirect, majoritatea activitatilor statului au sustinut natiunea ca o comunitate experimentala, unind organizatiile intensive si emotive ale familiei si vecinatatii cu organizatii mai extensive si puterea instrumentala.
Natiunea nu a reprezentat intreaga comunitate.
Din cauza capitalismului, statul modern, militarisme, clasa invatatilor si industrialismul a crescut in general densitatea sociala, fiind loc pt mai multe organizatii nationale si trans-nationale.
Acestea au determinat 2 curente politice dominante ale secolului al XIX-lea, declansand problema "reprezentativa"-cine ar trebui sa fie cetateni cu toate drepturile- si cea a "natiunii"-unde ar trebui localizata cetatenia, cat de centralizate ar trebui sa fie statul si natiunea.
Problema nationala a fost si "as contantious as was representations".
Putine state au inceput perioada ca nationalitati omogene. Cele mai multe aveau teritorii cu religii distincte si comunitati lingvistice si foarte multe regiuni aveau propriile institutii politice.
Etapele militare si capitalist-industriala de extindere ale statului au intensificat ambele probleme (reprezentativa si nationala).
O arie din expansiunea statului in capitalismul-industrial a ramas in discutie.
Etapa capitalist-industriala a natiunii a incurajat 3 tipuri diferite de natiune:
-statul reintarit
-statul creat
-statul subminat
Conflictele de clasa ale capitalismului, de asemenea, au contribuit la toate cele 3 tipuri de natiune, conform circumstantelor locale. Clasa mijlocie, taranimea si muncitorimea au devenit invatati in dialectele provinciale native, care , conform contextului, fiecare naturalizand mai departe existenta statului sau fragmentand in mai multe regiuni national populare( statul fragmentat) sau de-a lungul statelor natiuni(state create). Clasa de mijloc, taranimea si muncitorimea au cerut reprezentare politica, cu aceleasi consecinte.
Spre sfarsitul secolului al XIX-lea, natiunea populara avea mobilizata clasa mijlocie si multi tarani si muncitori din toate tarile Europei.
In aceasta faza, natiunile au devenit mai pasionate si agresive.
Pasiunea a reiesit in principal din legaturile stranse dintre stat si sferele cu o intensitate emotionala foarte ridicata, cu am fi ale familiei si vecinatatii. Ideologii au vazut natiunea ca mama si tata, pamant si casa, in general.
Agresiunea a rezultat pentru ca toate statele au continut sa se cristalizeze ca militare.
Statul subminat nationalist a devenit din ce in ce mai violent acolo unde regimurile imperiale nu garantau autonomiile si reprezentarile regional-nationale. Acest tip se stat a fost cel mai pasionatsi "fanatic" cand regimurile imperiale nereprezentative au inceput sa-si piarda stapanirea represiva. In statele occidentale, care au institutionalizat clasele, dar in special regimurile nationale, reprezentatia nu a experimentat violenta fanatica, chiar si atunci cand a fost vorba de dispute adanc inradacinate.
Violenta etnica din aceste state este un produs al regimurilor autoritare, nu a paridelor democratice. Desi aceste lucruri sunt specifice secolului al XIX-lea, sunt in continuare specifice si zilelor noastre.
Crescanda violenta a statului subminat nationallist s-a concretizat in razboaie interstatale. In 1900, 40% din bugetele statelor au contiunuat sa se indrepte spre pregatirile de razboi. Necesitatea si teroarea razboiului erau in contiunare primordiale in diplomatia lor. Calitatile militare erau o parte valoarasa din cultura masculina; femeile erau pretuite ca purtatoare si crescatoare ale viitorilor razboinici. Dar acum aceste state deveneau mai reprezentative si mai nationale. Este mai des intalnit faptul ca clasa de mijlocie, taranimea si, uneori, si muncitorimea, au inceput sa-si identifice interesele si moralitatea cu cei din statul lor impotriva altor state nationale, sustinand nationalismul agresiv. O teorie rivala a claselor sociale incearca sa priveasca exact cine era reprezentant aceste state. Concluzia e fost ca toti cetatenii politici, in primul rand clasa mijlocie, erau purtatorii nationalismului agresiv in alianta cu vechile regimuri. Intra-adevar am subliniat ca conceptii ale profitului capitalist erau intepenite in acesta perioada de un presupus "interes national". Privesc mai degreba sceptic aceste teorii rivale. Exista o difernta considerabila intre a te considera membrul unei comunitati nationale si a suporta orice politica nationala particulara.
In toate tarile,disputa teoretica a existat, cetatenii erau in sprijinul statului si militarismului sau ca ceva al lor.
Diplomatia statala si militarismul au ramas private, in mare masura ascunse, de cercetarile grupurilor populare, emancipate sau nu. Astfel nationalismul agresiv nu a fost profund raspandit printre cele mai multe grupuri ale clasei mijlocii si in special printre mica burghezie.
Pe masura ce industrialismul a dezvoltat statele, 2 randuri de tentacule au dezvoltat o cuprindere asupra societatii nationale:administratia civica si militara. Aceste randuri de indivizi proveneau de cele mai multe ori din inima nationalismului extern; "superloiali" cu o loialitate exagerat in ceea ce priveste a fi ideile statului. Din cauza ca toate statele erau militariste, supusii lor erau in general mobilizati, macar in aparenta, unui militarism "defensiv".
In etapa industrial- capitalista, natiunea a avansat in 3 metode diferite. In primul rand, majoritatea populatiei a devenit naturalizata, facand din natiune o comunitate extinsa a interactiunilor si atasarilor culturale.
In al doilea rand, multi cetateni- atat din clasele mijlocii, cat si superioar, dar si cetateni apartinand religiei dominante si comunitatilor lingvistice- au fost atrasi dincolo de organizatiile nationaliste, pazind interesele si onoarea nationala.
In al treilea rand, nucleul actualului nationalism a fost diproportional atras de catre stat de propria expansiune, in cadre de angajament civice si militare.
In faza industrial capitalsita natiunea statului intarit poate fi simplu reprezentata ca trei benzi circulare concentrice: cea exterioara circumscrisa statului national in totalitate; cea mijlocie este mai apropiate cercului intrior, nucleul statistic.
De-a lungul secolului XX, cristalizarea politica s-a diversificat ca si consecinta a continuei largiri ale functiilor statului.
Sursele puterii politice:
2 etape majore de-a lungul structurarii societatilor occindentale din 1760 pana in 1914
- prima etapa:- pana in 1815
- relatiile difuze ale puterii economice si militar-autoritar
- capitalismul a insusit colectivului uman abilitatea de a exploata natura, expansiunea populatiei
- militarismul a politicizat societatile civile, clasele si religiile lor si comunitatile lingviste in jurul diputelor pornite de la problema reprezentativa si nationala.
- a doua etapa: - capitalismul secolului al XIX-lea a contiunuat sa revolutioneze puterile colective de productie, asa cum geopolitica devenise mai pacifista si militarismul mai variabil printre state, mai "privat"
|
