Nicolae Titulescu si razboiul chino-japonez
la Liga Natiunilor".
la Geneva a informat Consiliul Ligii Natiunilor ca trupele japoneze in plina ofensiva se apropiau rapid de granita de sud-est a Manciuriei si cerea o interventie energica pentru a stopa inaintarea energica a niponilor, creand la hotarele dintre Manciuria si China Interioara o zona demilitarizata unde sa stationeze, drept garantie, trupe engleze, franceze si italiene.
la Shanghai.
la Geneva, care dupa parerea lor creeaza o falsa securitate, vor voi un esec pentru a putea sustine mai tarziu ca singura securitate este forta armata nationala. Sa speram ca aceasta pasivitate este trecatoare, altfel intram intr-o noua serie de complicatiuni, de neprevazut si repercusiuni multiple". Aceasta inertie a occidentalilor a fost intretinuta cu dibacie de diplomatia nipona, care lasa sa se creada ca Japonia are intentia si se pregateste de un razboi cu Uniunea Sovietica.
la Geneva se faceau stradanii
si se cheltuiau energii pentru stingerea conflictului de
Esecul Conferintei pentru dezarmare, desfasurata sub egida Societatii Natiunilor, a fost pecetluit de retragerea Germaniei de la negocieri, la 14 octombrie 1933. Hitler a folosit acest prilej pentru a se lansa intr-un plan general de inarmare.
Pretextul pentru a legitima un asemenea act a fost declaratia ministrului de externe francez care afirma pe 19 aprilie 1934 ca din acel moment Franta isi va asigura securitatea prin mijloace proprii. Guvernul francez a declansat startul in cursa inarmarilor, dar nu va reusi sa o parcurga.
Romania, a carei diplomatie era indrumata de Nicolae Titulescu si se calauzea dupa principiul 'ce tie nu-ti place altuia nu-i face' se afla intr-o situatie dilemica. Constient de imprejurarile date si de puterea limitata a Romaniei de a inrauri evolutia evenimentelor prin intermediul Societatii Natiunilor, Nicolae Titulescu - care refuzase, spre a nu se compromite, includerea in comisia de reglementare a disputei si chiar presedintia sesiunii extraordinare a Adunarii Generale consacrata dezbaterii 'conflictului sino-japonez' rosteste la 7 martie 1932 un discurs pe care Nicolae Iorga 1-a apreciat drept magistral. Printr-o logica impecabila Nicolae Titulescu pledeaza in favoarea Republicii China si impotriva agresiunii japoneze. 'In situatia in care ne aflam, s-o spunem deschis, intrebarea pe care si-o pune opinia publica internationala, fara al carei sprijin institutia noastra nu si-ar putea indeplini misiunea, intrebarea care pentru ea trece inaintea tuturor celorlalte este aceea de a sti daca Liga Natiunilor exista sau nu exista. Daca, dimpotriva, Liga Natiunilor sovaie, daca nu proclama cu tarie marile principii care stau la baza pactului sau si a vietii internationale moderne, ea va inceta sa existe si intreaga sa activitate laborioasa din trecut va aparea drept o amagire in ochii celor ce au crezut in ea.' In continuare el evidentiaza necesitatea de a aplica articolul 10 din pact. 'Acest articol - clarifica el - care constituie cheia de bolta a intregii noastre institutii, cuprinde doua obligatii: aceea de a asista pe orice membru al Ligii impotriva unei agresiuni externe, dar mai ales si inainte de orice aceea de a respecta actuala integritate teritoriala a membrilor Ligii. Orice slabiciune in legatura cu articolul 10, orice sovaire in ceea ce priveste aplicarea sa integrala, ar da lovitura de gratie institutiei noastre.' Dupa cum se stie, Liga Natiunilor s-a dovedit incapabila sa se ridice la inaltimea misiunii sale, dar Romania s-a afirmat si atunci ca o sincera adepta a moralitatii internationale.
Victima a agresiunii japoneze, China a abordat de repetate ori guvernul Romaniei cu propunerea de a stabili relatii diplomatice, solicitand ca in acea imprejurare sa fie semnat si un tratat de prietenie.
Esecul Conferintei pentru dezarmare, desfasurata sub egida Societatii Natiunilor, a fost pecetluit de retragerea Germaniei de la negocieri, la 14 octombrie 1933.
Bibliografie:
Constantin Buchet, Geopolitica -Mit, geopolitica-propaganda. Cazul nipon (1919-1940) cap. Perceptii romane asupra politectonicii centrelor de putere in Extremul Orient (1932-1940), in "Arhivele Totalitarismului" nr. 1-2, 2001, p. 12- 24.
Danielle Elisseff, Istoria Japoniei intre China si Pacific, Bucuresti, Editura Lucman , 2002.
Istoria politicii externe romanesti (coordonator: Ion Calafeteanu), Bucuresti, Editura Enciclopedica, 2003.
Nicolae Milescu, Descrierea Chinei, Bucuresti, Editura Minerva, 1975.
Rezistenta antifascista si antiimperialista in Asia si Africa 1931-1945, Bucuresti, Editura Militara, 1986, capitolele: China, Indochina, Birmania, Indonezia, Filipine, Thailanda, Malaysia, Japonia.
Relatiile internationale 1945-1983 , 2 vol. Coordonator ambasador Nicolae Ecobescu), Bucuresti, Editura Politica, 1986.
Reprezentantele diplomatice ale Romaniei, vol 2, Bucuresti, Editura Politica, 1971.
Valeriu Florin Dobrinescu, Diplomatie romaneasca in Japonia, In "revista de Istorie Militara" 1994, nr. 3, p. 10-14; nr. 4, p. 12-14
Z. Zorin, Societatea Natiunilor si agresiunea japoneza in China de nord-est, in Relatii internationale in perioada interbelica, Bucuresti, Editura Politica, 1980, p. 174-235.
|
