OFITERI RUSO-FRANCEZI Sl RUSI DESPRE RAZBOAIELE DIN 1789-92 SI 1802-1861

OFIŢERI RUSO-FRANCEZI sl RUsI DESPRE RĂZBOAIELE DIN 1789-92 sI 1802-1861

In razboiul pe care-1 īncheie pacea de la Iasi, īn 1793, juca un rol militar portant generalul de Langeron, emigrat francez īn serviciul Rusiei - ca Roger de Damas1 -, care ni-a lasat īntinse si bogate memorii.

Partea de povestire tehnica - evident cu mult mai īntinsa - nu ne p veste2; vom culege din ea īnsa ce se raporta la conditiile, supt toate raporturi ale terilor noastre īn cursul acestor douazeci de ani.

Memoriile īncep chiar cu o descriere a Principatelor. Se da o privire ist rica asupra lor, īncepīnd de la daci si de la romani, al caror nume e luat " complezenta" (!) de "valahi": "e sigur ca ei par sa aiba oarecare simiīitudi cu acest popor, asa de laudat, dar aceasta similitudine a scazut foarte, prin v: me si prin regimul la care sīnt supusi". Autorul recunoaste rolul nostru de a oprit īnaintarea turcilor, dar i se pare ca socoteala lui stefan cel Mare de primi ca suzerani era poate gresita. Regimul fanariot la care s-a ajuns e jui cat aspru, si īn lipsa de dreptate a divanurilor judecatoresti. Nu se face n un fel de esceptie - vezi īnsa mai sus cazul lui Moruzi: "voi afirma ca nu exi pe pamīnt o ceata de ticalosi mai imunda decīt fanariotii"; ambitia de a domn o platesc cu milioane, pe care le iau apoi dintr-o tara saracita si di la desperare. si se īnsira mijloacele de a stoarce bani: confiscatii pentru tra< re, scoaterea la mezat a tuturor demnitatilor. si pentru a sprijini judec sa Langeron citeaza cazuri vazute: la 1808, un Sturdza, ispravnic de Tecu mehmendar pe līnga generalul rus, se pierde īn fata unui ienicer, curier tu si, ridicīndu-se īn picioare la ivirea lui, īi prezinta "īn genunchi" pipa ceru Grecul Apostolachi Stamo, trecut apoi īn serviciul Rusiei, se punea īn brī la Bucuresti, īn 1811, ca sa ajute pe Galib, Reis-Efendi, a se sui pe cal3.

Descrierea boierilor, cu īmbracamintea lor, cu casele lor de tara, cu cf ria lor solemna, avīnd dupa sine o gloata īn zdrente, n-aduce nimic nou. "T

1 Pe care-1 cunoaste; Hurmuzaki, Supl. P, p. 100. " īnsa despre asediul Hotinului īn 1788, p. 85 si urm. 3 Ibid. p. 73 si 353.

ine ia lovv pma ia epoca KazUoiuIui CrimeliJ

itul fin sĪ tot asa de placut ca si vechii greci... Sīnt, cum se spune ca ,enienii, vioi, usurateci, inconsecventi, caustici, neastīmparati, seditiosi1 ziasti. Multi s 212e47c tiu limba franceza si toti foarte bine pe cea italiana."

bine Constantinopolul, dar pe la 1790 i s-a īntīmplat lui Langeron a pe un boier "cu barba deasa si lunga" vorbind despre Paris, unde nu cu mai multa pricepere decīt printul Gagarin, care locuise acolo2. Pe ii īi descrie ca lacomi si risipitori (un loc de ispravnic aduce 7-8 000 eni pe an, cel de aga 15-20 000, cel de spatar 15 000, arnautii lui fiind ati hoti, cel de vistier 30-40 000). Dar sīnt destepti, buni, si īn alt ir fi si ei altfel3. "Femeile sīnt frumoase, sentimentale, galante, dar apa-u crescute4 si cu putina instructie": ca n-ar sti frantuzeste e o īnchi-l scriitorului si ca s-ar pricepe sa joace numai hora, care i se pare ridi-

alta (el prefera jocul "grecesc", cu conducatorul īn urma caruia merg i unite prin naframele ce tin). Dealtfel recunoaste ca, daca la 1806 au femei īn costum oriental si jucīnd danturi vechi, o rapede revolutie mpatie a schimbat si una si alta. Se aduc trasuri din Apus si bucatari i; tinerii pun fracul.5

'petreceri, nu se īngaduie teatrul, concertul de diletanti. Ofiterii rusi aceau pareau ciudati. Lautarii reprezinta muzica si "zece pisici īntr-un t mai placute de ascultat decīt cei dintīi cīntareti din Iasi". De litera-au habar, desi se spune ca limba e "dulce si monotona", destul de bo-

pulatia de la tara, 1 500 000, dupa ce 200 000 au pierit din cauza raz-, e solida si, mai ales īn Muntenia, īndrazneata. Femeile, brune, de sta-īmoasa, sprintene, se trec rapede. Casa teraneasca e descrisa dupa rea­la feresti nu sīnt geamuri, ci basici. Calatorul īsi da sama bine ca "des-acestor case se potriveste si cu cele din Ungaria, din Banat, dintr-o arte a Poloniei si a Ucrainei". Nu īntelege īnsa bisericile, care-i par re.si mai putin īmpodobite decīt grajdurile din Anglia", asele, urīte, au īn Moldova o mare proportie de evrei, pe līnga cari mai 3rani. Podurile sīnt infecte. Boierii si-au facut case de piatra, si curtea te mare, dar cu putine podoabe".

cile produc totusi mult stapīnilor lor: 300 000 de piastri Moldova, omāneasca, dublul. Se trimet pe an 100 000 de oi la Poarta. Aceasta crestini doritori de a le libera. [...]

evenimente, Langeron a vazut balurile de la Iasi ale lui Potemchin, iciparea "damelor ruse care urmau curtea"6 īntre altele o doamna ', fata unui grec sarac, adusa de sotul ei, - "cea mai frumoasa femeie

n Cantacuzino si un Catargiu sīnt chiar executati ca hoti, si Bujor spune ca avea boieri; p. 218.

75, nota 3.

ita lui Manolachi Bals, Catinca, maritata cu Filipescu, fusese īnsa crescuta la rg; p. 186. Cf. p. 187 nota 2; p. 189 nota 2.

Ofiteri ruso-frāncezi si rusi despre razboaiele din 1789-92 si 1802-1806

din Europa". La 10 ianuar 1791 el era pentru īntiiasi data īn Iasi1, unde vai pe Potemchin tronīnd ca "un sultan pe atīt de vesel, pe cīt de afectuos, īnti cīndu-se īn amabilitate, cu curtenii sai2. "Am petrecut", adauga scriitorul,,, p tine seri mai placute decīt acelea cīnd hazardul m-a apropiat de dīnsul la Iasi Moldovenii, poftiti la baluri pentru a-l vedea stropit de diamante, erau eoni derati ca "ultima clasa a supusilor lui". In 1791, "sultanul" moscovit da bali la Petersburg, si Repnin comanda īn Moldova. Langeron revine īn iulie Iasi pentru a relua serviciu supt acesta. La Galati, Potemchin sta īntr-o ,.pr« frumoasa" casa mobilata de dīnsul: bolnav, trece la Husi, "sat placut", si aici, furios pe toti ca nu se īndreapta, trimetīnd ofiteri superiori dupa mīnc rile lui favorite, se asaza la "cerdac", casa de tara departe de' Iasi, cinci versi pentru a se īnsanatosa si a pleca la Moscova.3

Pornind din Iasi īn septembre, scriitorul nu e de fata la ceremoni pentru īngroparea lui Potemchin, rnort īn calea spre Nicolaev, la patruzt de verste de capitala Moldovei4. Aproape de Iasi, cu un adiutant si do slugi, Rumientov duce viata "stoica"5.

In noul razboi din 1806-12, apoi, Langeron explica temperamentul doi nilor: "Moruzi, bun administrator", singurul bun; Ipsilanti, de patruz* si cinci de ani atunci, om de spirit, dar fara judecata si consecventa, avfl ambitia de a fi rege al Daciei8 īl sfatuia, "ministrul" sau, marchizul de J Aulaire, diplomat ales, "om de treaba, dezinteresat", dar de un temperame focos si gata de hotarīri brusce.7

Fara sa-si arate partea, el descrie amanuntit ocuparea Bucurestilor I Miloradovici, dupa rezistenta celor trei sute de "arvati" sau "arnauti", Radu-Voda8: capetele turcilor taiati, cu luminari pe ele, sīnt īnfipte de a "arvati" la scara curtii, pentru intrarea generalului.

si el era la Bucuresti, asistīnd la balurile care serbatoreau biruinta. N mai la 18 decembre 1806 paraseste orasul9. In ianuar 1807 era la Bend unde generalul Hitrovo fura "grīne, lemne de constructie si tot ce putea ser la utilitatea si īmpodobirea caselor si mosiilor sale la Odesa"10. Tot asa face cneazul Cantacuzino, care conduce amestecul de greci, moldoveni si rusi d care, la Odesa, Richelieu facuse un corp de voluntari.11

Luptele din Basarabia sīnt descrise deci de un martor ocular. Langer< se bate la Ismail. El vede cum locuitorii turci din cetati, desi se supun, sī

1P. 98.

2 Ibid.

3P. 184.

*P. 105.

5P. 106.

6P. 109.

7 Ibid. Ci. si p. 135, 189. Despre consulul francez Reinhard, p. 113.

8P. 116.

9P. 118.

P. 120.

P. 121. si un Ghica īn armata ruseasca; p.131 -2, 175. Un maior Corbea coman
regimentul nobililor din Gherson (p. 147). Erau acolo "banditi sīrbi sau valahi si moldovei
(ibid). Pentru pandurii lui Curt, p. 164; ei iau Lom, Cimbru si Rahova; p. 299 si nota
p. 360.

[De la 1800 pīna la epoca Razboiului Crimeii]

robi īn Rusia1. De aici excelente descrieri, ca aceea a Chiliei. īn acelasi sa destainuieste si intrigile de la Bucuresti, rolul lui Constantin Var-t ofiter rus īn 1769 si sef al partidului favorabil ocupatiei, compus din sti, Gradisteni, Brāncoveni si Nenciulescu2, al lui Constantin Fili-i carui fata n-a fost amanta parasita a lui Miloradovici3, ci sotia lui4. iaste aici si pe "micul" Ledoulx, fiul unui cofetar din Moscova5. Zu-3 spaima bucurestenilor cīnd s-a aflat de marsul turcilor contra ora r si recunoaste meritul lui Miloradovici de a fi oprit panica8. I se da aceasta o sabie de aur.

septembre 1807, Langeron se retrage din ordin de la Ismail. īn salu-deresc al turcilor. Dar ramīne, dupa alt ordin, īn Basarabia. Se stabi-ioi la Falciu, unde vine si Prozorovschi. Ajunge a cunoaste astfel pe 3ntul divanului", Cusnicov, si pe boiernasul Crupenschi, "tīnar fin, dezghetat, moral, interesat"7, pe Roseti Roznovanu, "cel mai bun cap ta Moldova", si alti boieri8. A vazut la Iasi pe fostii voluntari cerīnd Lāna9, a tara complet ruinata: Focsanii, Rīmnicul, Buzaul pustii, locuitorii

munte, si numai trei case In tīrgul Troian10. El īnsusi are lagarul la n apropiere11. Descrie si pe negociatorii cei dintii ai pacii cu turcii12: nci la Iasi, īn casa lui Cutuzov13. Totusi prezinta pe larg Braila14. In

afla din nou la Tabac si īncerca Ismailul. Capata apoi "corpul de re-menit a ocroti Principatele si a preveni un eventual atac al austria-E sigur ca "a salvat Muntenia", capatīnd recunostinta īmparatului16. Uasim la Bucuresti īn ziua de 5 august 1809, venind din Galati17. Ex-susi opera lui de refacere. In Oltenia generalul Isaiev, care traia cu o considera tara ca o "mina de aur"18: vama putea sa deie 25 000 de gal-

luna, 5-6 000 numai de la Zimnicea19. Langeron merge si acolo, si i arsi īi par a fi fost un oras frumos. Cunoaste pe panduri, cari trebuiau eze si un corp de bulgari20. La īntors, trece pe la Turnu Magurele. Cu

. 134, 138, 158 nota 2, p. 159, 161, 184, 187, 189, 190, 193, 197, nota 1, 199 - 215, 216. B vorba si de jaful lui Manuc beiu, p. 185,198 nota 1. Pentru Baltaretii, iota 1.

ī partidul lui, Hagi-Moscu, Faca, Romāniti, Belu, "Stezzio",Mānu; p. 186. Pen-irescu, "nul" si betivul Mitropolit Dosoftei, p. 188.

tid. Un Hrisoverghi, p. 168.

152. La Falciu, bolnav, p. 153, 155.
. 153.

155. si urm.

159. Pare a cunoaste si Severinul; p. 163, nota 1.

175, nota 1.
■ 188-9, 190

*>id., nota 1.

Ofiteri ruso-īrancezi si rusi despre razboaiele din 1789-92 si 1802-1806

putinele trupe ce are īncearca posibilul, si aceasta desi bolnav greu, pe mīni medicilor greci. Totusi are curajul de a da o lupta biruitoare la Frasina.

Din Muntenia apoi el se cere la Bagration īn Bulgaria, la Silistra, und actiunea ruseasca nu reuseste, si apoi īn Dobrogea. Mai tīrziu colaboreaza ci Camenschi, īn aceeasi provincie la Hīrsova1. I se īncredinteaza si luarea Si listrei. Continuīnd campania, el e acel care prinde la Razgrad pe Scarlat Ca limachi, "om foarte blīnd, foarte politicos si destul de instruit", pe care trimete la Harcov2. La asediul sumlei are o parte putin īnsemnata, dar c pata apoi misiunea de a lua Rusciucul si Giurgiul. Cinstea se dadu lui Came schi, primit triumfal īn Bucuresti; cīt despre Langeron, el trecu, īn noven bre 1811, prin Iasi, la Petersburg.

Īntors, primeste conducerea interimara a īntregii armate. Aici af] dupa exilarea familiei Filipescu, ca stapīn pe Varlam, care exileaza pe un V carescu si pe un Ghica3. Peste putin era sa-1 īnlocuiasca batrīnul Cutuzo care expuse īndata scandalul legaturilor sale cu d-na Gulianā, apoi d-na L venti, fiica a unei Barcaneste, īn vīrsta de patrusprezece ani, nepoata a 1 Varlam4. īn acest timp Zass prada la Craiova, unde strīnge īn doua buti 60 0 de galbeni īn aur5. Noul comandament dadu īnsa ordin de a se cruta nenor cita tara. Dar o banda de jafuitori īl īncunjura, si caimacamul cel nou la Cr iova, "contele" Dudescu, avea ceti mai urīta reputatie, ca fost coresponde al lui Pazvantoglu; dupa Langeron, vistierul Samurcas merita executa agentii lui biciuiau copiii si punuau femeile pe carbuni. Bezak, viitorul consi Coronelli, "regele bulgarilor", fura. Crupenschi nu era mai bun ca dīnsii. C ceagov, venit īn ajunul pacii, puse pe Nenciulescu īn locul lui Varlam6.

In 1828, alt razboi era sa mai aduca pe la noi pe batrīnul general: el ^ marturisi ca a gasit o alta generatie, de care s-a despartit numai cu lacrimi recunostinta7.

Sarcina de a īncheia pacea cu turcii a fost īncredintata de tarul Alexa dru, nerabdator, amiralului Ciceagov, bine cunoscut si prin legaturile lui Pavel I si prin partea pe care a avut-o pe urma īn apararea Rusiei contra 1 Napoleon. Memoriile lui, redactate īn limba franceza, cuprind si ele deci 1 muriri, care se pot adaugi la acelea pe care le prezinta Langeron8.

Din ele aflam ca tarul īnsusi cunostea "excesele trupelor rusesti īn M dova si in Ţara Romāneasca", excese care "au exasperat pe locuitori", "indi genta si intriga" care staplneau totul, incapacitatea lui Cutuzov, lipsit

1 Descrierea ei, cu moscheile, casutele de lemn varuite, gradinile si micile prava p. 239.

aP. 251, nota 1. Cf. p. 259.

8P. 321.

*P. 327, 381 - 2.

' P. 327, 365, nota 1. Līnga el secretarul grec Mavros, viitorul general Nicolae Mav (p. 357) si tatal lui Cezar Bolliac, medicul Bogliaco, proprietar de club (p. 382), cāsato cu o bucuresteanca.

. P. 389.

P. 184, nota 1; cf. p. 343, nota 1.

Trei editii mai vechi incomplete: Berlin, 1855 si 1858. Leipzig, 1862; apoi īn Bibi
thique russe, VII, 1862; editie integrala de Charles Gr. Lahovary, Memoires de Vamiral Pi
Tchitchagof, Paris-Bucuresti, 1909.

[De la 1800 pīna la epoca Razboiului Crimeii]

de bunavointa, de rapeziciune īn executie", fiind prea batrin si avīnd eter rau. Plīngerile locuitorilor fura īncredintate lui Ciceagov, cu ob-: "nu pot sa mai sufar asemenea grozavii", ceea ce face sa i se atri-! noul guvernator vestita propozitie, pusa īn sama multora: "Li voi ii sa plīnga".

ajutator amiralul īsi ia pe pribeagul moldovean Sturdza, fost vistier, Moruzestii, om crescut, cum stim de aiurea, īn Germania, la Lipsea.

Alexandru, si el alipit la misiune, vorbea si scria cinci limbi: viitorul imperial e cunoscutul cugetator si scriitor politic Alexandre de Stourdza. armatii despre terile noastre le-a mai luat de la un Barozzi, dintr-o levantina, care īnca din secolul al XVIII-lea avea misiuni pe aici1, cut si pe Chirico, consulul rus din Bucuresti, pe Nedoba, agentul din pe Fazardi, pe Minciaki si pe Pini. sef al cancelariei era Capo d'Istria, presedinte al Greciei īnviate care avu astfel si dīnsul prilejul de a cu-erile noastre, unde mai tīrziu, īntr-o situatie mai īnalta, ava legaturi i Caragea, caruia-i dadu cea dintīi stire despre "Eteria filomusilor" ca i societate culturala pentru cresterea europeana, īn Apus, a tinerilor lentati2.

mandantul īn sef al armatei Dunarii, flotei Marii Negre si guvernator ii principatelor Moldova si Muntenia"3 pleaca din Petersburg la 20 april ii 1812. īn memoriile sale el consacra un capitol īntreg razboiului venea sa-1 īncheie. Constata īntīi ca el a plecat de la nepriceperea si srmanului Budberg, ministru al afacerilor straine, dupa ce ambasado-onstantinopol, Italinschi, capatase toate satisfactiile posibile. īn tot cupatiei, generalii rusi se mīncara unii pe altii. Prestigiul armatelor e dispare altfel, si, dupa nesuccesul de supt Ismail, boierii ziceau idarat lui Meyendorf, facīndu-i si cīntece, o īmbogatire a cunostiin-pre literatura politica a timpului. Michelson poarta razboi cu Voda : mai mult decīt cu turcii. Prozorovschi, dusman al "grecilor", la opt-ani nu putea fi ridicat din asternut decīt prin pahare de madera si . Ar fi vrut sa treaca Dunarea la Galati si "sa mearga spre Constanti-Se vorbeste si de risipirea corpului romānesc format de Ipsilanti; ne­soldatii se īntorc la vetre ori dezerteaza la turci. Trecerea Dunarii ii comandant Bagration aduce urgia asupra malului bulgaresc, orase ind nimicite fara nevoie si mii de locuitori adusi de cealalta parte a

ca sa moara de lipsa. "Asa se ajunse a se īnsela speranta popoarelor ī atunci asteptau armatele noastre ce trebuiau sa le libereze de relele erau coplesiti de douazeci de ani prin razboaiele launtrice īntre cīr-ianii Rumeliei."4 īn principatul muntean, chiar īn cursul unui an, 1 - mai 1810, trec īn spitale peste o suta de mii de bolnavi ai foametei ntilor ce-o urmeaza.

ga, Acte si fragmente, II, p. 346. Karadja, īn Revista istorica, pe 1921, p. 181 si urm. Revue contemporaine din 15 mart. 1855 (la Lahovary, ed. citata). isi on parvint ā tromper l'espoir des peuples qui jusqu'alors attendaient nos ar­me deyant Ies affranchir des maux dont ils etaient accables depuis vingt ans erres intestines entre Ies kirtzalines [sic!] et Ies ayans [sic!] de Roumelie;

Ofiteri ruso-francezi si rusi despre razboaiele din 1789-92 si 1802-1806

Furios pe romāni, ca si cum ei ar purta vina, soseste Camenschi fiul. el, īn noile operatii peste Dunare, stramuta peste 40 000 de locuitori ai mi lului drept, cu aceleasi triste rezultate. Boierii trimet tot ce au la Sibiiu; s tenii se gatesc a fugi si ei īn Ardeal. Mitropolitul Ignatie, un grec, care, a liat la Eterie, se retrage apoi la Pisa, cerceta pe generalisim ca sa-i spuie de perarea credinciosilor sai. Aceasta aduse o īndreptare, si Camenschi ar fi aju astfel "idolul" romānilor, cīnd moartea-i ia pe pamāntul lor.

Cutuzov ar fi fost multamit ca are "santuletul" (petit fossi) al Dunarii garantie. Soarta-1 serveste īnsa cīnd trupele marelui vizir sīnt īnchise īn hm Slobozia, linga Giurgiu, de generalul Marcov. Era vorba de granita Siretiul pe care sultanul o refuza hotarīt. .

Sosit la Iasi, īn ziua de 31 april, Ciceagov nu baga de sama ca presedi tele divanului moldovenesc, senatorul Milasevici, da de stire lui Gutuzo cu īndemnul de a iscali cīt mai rapede pacea, - ceea ce se si face.

īn calea spre Bucuresti, afla case parasite, paduri pline de bejenari; [.. Ostile īn cartiere prapadesc tara; disciplina lor e cu totul scazuta; bolile īncuibasera si īn trupe; la Divanuri viermuiesc consilieri, revizori, interpre secretari; proviziile sīnt furate de contabili, asa īncīt tara, cu un venit "peste 1 500 000 de galbeni", nu poate hrani o armata scazuta. O rechizii de cinzeci de care īnseamna īn realitate doua sute, ba chiar cinci sut si totusi tara e o "mina de aur", capabila de a da anual vreo douazeci de n lioane de ruble īn argint, o cincime din ce da Rusia. īn capitala munteana o Capua; [...].

Ciceagov īncearca īndreptari; cantonamente sanatoase līnga magazi de provizii, restabilirea autoritatii divanului, īnfrīnarea hotilor, supravegh rea vamilor, īngrijirea productiei, care consta mai mult īn porumb, fiindca cere lucru de douasprezece zile, caci pine manīnca doar boierii, negustorii b gati, iar restul griului se exporta. Se gindea si la o armata romāneasca, su un sef bun, si redacta un ..proiect de organizare", la rascoala īn Bulgaria Bosnia, la un mers spre Adriatica. Voia sa faca si o harta a PrincipateL Mitropolitul, pe care-1 prezinta ca om "fara prejudecati", avīnd legaturi Grecia si pina la Ali-Pasa de Ianina, pe līnga care traise fara a se putea īi paca, departe de a fi trecut īn Rusia pentru ca fusese aratat cu mīncator carne īn post, e īntrebuintat ca sa cīstige de la Aii īncredintarea ca nu va lup contra rusilor si va opri si pe fiii sai, din armata otomana, de a lupta, ataci chiar pe alti pasi, credinciosi. īn schimb, l-ar fi facut "rege al Epirului". capata si asigurarile pasei de Vidin. Peste Prut Ciceagov a trimis pe batrīi] Sturdza ca "guvernator civil al Basarabiei si al partii din Moldova cedate Poarta", cu un regulament special: va trebui, spunea el, ca de acolo sa lucreze si asupra spiritului populatiei vecine (23 iulie). īn iulie īnsa greutat din Rusia aduceau chemarea in sprijin a armatei Dunarii, - abia 35 000 oameni dupa stabilirea micelor garnizoane īn cetatile de aparat. La 13 augu Ciceagov iesea din Bucuresti, trecea la Giurgiu, Braila si Ismail, dar el aler la Iasi cīnd primi vestea ca austro-francezii ar sta sa īntre īn Moldova. Nea verindu-se stirea, parasi definitiv Principatele.

■ Locuitorii rascumpara carul cu doi-trei galbeni de fiecare bou.