OLANDEZII CAUTA DRUMUL DE NORD-EST

OLANDEZII CAUTĂ DRUMUL DE NORD-EST

PRIMA EXPEDIŢIE A LUI BARENTS

Dupa englezi, la sfīrsitul secolului al XVI-lea au pornit īn cautarea drumului de nord-est olandezii. īnca īn 1584 a fost trimisa din Olanda spre nord-est o corabie, dar ea n-a izbutit sa patrunda īn marea Kara, iar 19319y2414t la īntoarcere a naufragiat īn marea Peciora. Dupa zece ani, īn iunie 1594, a plecat din Olanda spre nord o alta expeditie, alcatuita din patru nave. Ea a fost echipata pe socoteala diferitelor provincii olandeze, ale caror guverne i-au īncredintat misiunea "de a descoperi o cale buna pe mare spre īmparatiile Katai si Sin, cale care sa treaca la nord de Nor­vegia, Moscovia si Tataria". Una dintre corabii era comandata de Villem Batentzoon ("Fiul lui Barent") din Amsterdam, care a devenit vestit sub numele patronimic prescurtat, obisnuit la olandezi, de Barents; fiind de origine simpla, el nu avea pronume. Tot sub comanda lui se mai afla īnca un vas mai mic - un iaht. Singurul lucru pe care-1 stim despre el este ca s-a nascut īn jurul anului 1550. O alta corabie era comandata de Cornelis Corneliszoon Naij, oare mai navigase de cīteva ori din Olanda m marea Alba, iar a treia corabie era comandata de Brant Tetgales. Co­misar comercial pe corabia lui era Jan Hugo van Linschooten, care īn tine-,?H ^navigase pe o corabie portugheza īn India si traise acolo cītiva ani L . *⁵88); el avea oarecare talent literar si a descris aceasta calatorie.

S¹ altele care i-au urmat.

d_e 7^m.^ ^msula Kildin (īn apropiere de gura rīului Kola) expeditia s-a ^catUl ^t: ^^ai^ ^{si Tet}§^ales au. pornit direct spre rasarit si, urmīnd indi-j_u" ^{e nav}igatorilor rusi pe care i-au īntīlnit īn drum, au patruns prin d_{e s} ^^{ar īn marea} Kara. Dupa ce au īnaintat aproape 300 km dincolo ^direc?^m*°^are' ^S?^{re nor}d~^est> au vazut un tarm jos care se īntindea īn ttiare"^ ^Ine5^sul^u^ navelor, iar spre sud un golf īn care se varsa un "rīu ^atins _t^!-^CUrin(* ^au zarit si un alt rīu. Judecind dupa toate acestea, ei au tudine "^ ^^{e apus al} P^enmsulei laT<A, līnga sarapovī Koski (71° lati-nordica), iar golful pe care l-au vazut era» sarapov sar. Dar capi-

p , i%_r

spre sud. Ei socoteau ca ceea ce au descoperit este īndeajuns si 'ca _e f pul sa porneasca īnapoi, cu atīt mai mult cu cīt fusesera īnsarcinat "^ gaseasca doar drumul potrivit si pīna īn iarna sa se īntoarca acasa      «*j Pe la mijlocul lunii august ei s-au īntors prin Iugorski sar.

Villem Barents si-a condus cele doua vase de la Kildin spre nord-pentru a ocoli extremitatea nordica a insulelor Novaia Zemlia, dincol ie care spera sa gaseasca o mare libera de gheturi. La 4 iulie,' potrivit calculelor facute de el dupa pozitia soarelui la miezul noptii, el a vazut :apul Langenes ("capul Lung") īn dreptul paralelei de 73° 25' latitudine lordica. Tocmai la aceasta latitudine īncepe intrarea īn Matocikin ^ar :are desparte insula Severnīi (Nordica) din Novaia Zemlia de insula īuj.' iii (Sudica). Dar, dupa cīt se pare, calculele lui Barents au fost gresite :i Langenes este de fapt Suhoi Nos (capul Uscat), capul cel mai vestic al nsulei Severinīi (73°47' latitudine nordica 53°45' longitudine estica) naintīnd mai departe spre nord de-a lungul tarmurilor insulelor Novaia Zemlia, Barents a descoperit insula Amiralitatii si a strabatut strimtoa-ea care o desparte de Novaia Zemlia². Līnga o insulita din dreptul para-elei de 75°54' latitudine nordica olandezii "au gasit sfarīmaturile unei orabii rusesti", iar dincolo de 76° latitudine nordica au trecut pe līnga lustia "Insula cu cruci"; astfel a denumit-o Barents, care a vazut acolo ioua cruci. Acestea au fost asezate fara īndoiala de rusi - pe morminte au ca semne distinctive. Vīnatorii rusi ajungeau departe īn nordul insu-elor Novaia Zemlia, īnca din secolul al XVI-lea. In aceasta regiune olan­dezii au vazut pentru prima oara colonii de morse si au īntīlnit un .rs alb.

La 13 iulie au aparut "mase uriase de gheata". īnaintarea spre nord devenit foarte dificila. La 17 iulie, pe ceata, "am ajuns la un cīmp de heata pe care nu-1 puteai cuprinde cu privirea". Era din ce īn ce īai frig. Cīnd ceata s-a risipit, Barents a determinat latitudinea - 77 5' latitudine nordica. In secolul al XVI-lea nici un om din Europa occi-entala nu ajunsese īnca atīt de departe spre nord. Navigīnd īn volte mp de doua saptamīni īn cautarea unui loc de trecere printre gheturi, iarents a descoperit, la 29 iulie, īn dreptul paralelei de 77° latitudine ordica, "capul nordic extrem al insulelor Novaia Zemlia, denumit Le-ianoi" (īnghetat - astazi capul Carlsen), iar la 1 august, īn apropiere

Ger rit De Veer, Calatoriile lui Bments dintre anii 1594^-1597, Leningrad,
136, ed. rusa, pp. 77-78. De Veer a calatorit cu Barents īn 1595 si 1596-1597, pro^
ii ca ajutor de timonier. Fara īndoiala ca īn descrierea calatoriei din 1594 el a *°
rnalul de bord al lui Barents. Citatele care urmeaza sīnt luate din lucrarea lui D^e      ^_e

īn 1822, F. P. Litke a gasit aceasta insula "īnconjurata pe o mare ,^dis'^an^_icj,
incuri de nisip. īn strīmtoarea dintre ea si tarmul continentului, apa este atīt de        _g
icīt nici un vas nu poate trece pe acolo". Iar īn 1909 V*. A, Rusanov a descoperit a     ^
ninsula joasa si neteda care "este legata de Novaia Zemlia printr-un istm tot ^a_scatul
i si de larg". Aceste observatii dovedesc ca īn regiunea insulelor Novaia Zemlia ^u

» ridicat considerabil īn trei»sute de ani.

OLANDEZII CAUTĂ DRUMUL DE NORD-EST

Calatoria Iu: Barents din 1594.

de el, micile insule Oran. "...Marinarii nu voiau sa mearga mai de­
parte. De aceea... el a socotit ca e mai bine sa porneasca īnapoi si sa se
uneasca cu celelalte corabii, īndreptīndu-se spre Vaigaci.. . pentru a
afla ce trecere au gasit ele acolo". .

Corabiile s-au īntīlnit līnga insula Matveev (īn fata golfului Haipu-dīr din marea Peciora). Intīlnirea a fost destul de ciudata: Barents, care facuse descoperiri remarcabile, era abatut din pricina "esecului , in timp ce Naij si Tetgales care se retrasesera chiar de la īnceputul drumului ce trebuiau sa-1 strabata, jubilau. In septembrie, toate vasele s-au īntors m patrie.

A DOUA EXPEDIŢIE A LUI BARENTS

"īnvingatorii" au fost primiti triumfal. Curīnd, guvernul Olandei ^.īnceput sa organizeze cea de-a doua expeditie, alcatuita dm sase cora-^bu> īncarcate cu tot felul de marfuri si īnca o corabie rapida folosita drept ^curier. Naij _a fost numit comandant al flotilei, Tetgales loctiitor al sau, ^lar Barents timonier sef si capitan al uneia dintre corabii. A doua oara

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

O parte din harta lui Barenfs.

i plecat īn calatorie īn calitate de comisar comercial Jan Linschoo^t > jrintre ceilalti comisari trebuie mentionati Jakobus Heemskerk si ^J ^ īijp. Aceasta a fost cea mal mare expeditie din cīte au trimis vreoo ilandezii īn Arctica.

OLANDEZII CAUTĂ DRUMUL DE NORD-EST

Partea de nord-est a asa-numitei "Harti a Rusiei īntocmita de tareviciul Godunov"

0 parte din harta Rusiei editata īn 1613 de olandezul Gerritz, dupa exemplarul manuscxfe al tareviciului Feodor Borisovici Godunov (schita). Inscriptiile sīnt plasate sub cifrele corespunzatoare. 1. Novaia Zemlia, 2. marea Munnansk, 8. Lappia, 4. marfea Alba, 5. Carelia, 6. Kargopolia, 7. Vaga, 8. Vologda, 9. Kolguev, 10. Vaigaci, 11. Dvina, 12. Rīul Pinega, 13. Kondora, 14. Permia, 15. Viatka, 16. cefeimisīi din lunca, 17. o parte din Tataria, 18. rīul Tobol, 19. rīul Irtīs, 20. Tobolsk - capitala Siberiei, 21. Siberia, 22. Obdora, 23. Muntii Zemnoi Poias (Brīul pamīntului), 24. Samoiezi, 25. insula Belīi, 26. Tungusi, 27. rīul Peida, 28. rīul Teneseia, 29. Baida, 30. Beriozov,. 31. fluviul Obi, 32. Iugoria, 33. Pega orda, 24. lacul Kitaika, 35. orasul Taz.

In august 1595 flotila a ocolit capul Nord si apoi s-a despartit: un grup de corabii a pornit spre sud-est īn marea Alba, iar celalalt s-a īn­dreptat spre est. Intīlnind cīmpuri compacte de gheata, īnca īnainte de a ajunge la Novaia Zemlia, īn dreptul paralelei de 70° 30' latitudine nor­dica, grupul care s-a īndreptat spre est a cotit catre intrarea īn Iugorski sar, dar si aceasta strīmtoare era blocata de gheturi. Olandezii au izbutit ^{sa tr}eaca īn marea Kara abia la īnceputul lunii septembrie, dar curānd <*^u fost opriti acolo de gheturi. īnca īnainte de aceasta izbucnise un con-!ct īntre Barents si Naij, care era sprijinit de Tetgales. Cīnd Barents, ^uit de nehotarīrea celor doi comandanti, care se opreau īn fata ^mai mici piedici, si-a spus parerea, Naij i-a raspuns cu trufie: "Vil-

?*ⁱ

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

A TREIA EXPEDIŢIE sI MOARTEA LUI BARENTS

Dupa acest esec, guvernul Olandei a renuntat sa mai trimita e pe socoteala statului, dar a fixat un mare premiu celui care va d ^X^^e<%ī drumul de nord-est. Aceasta a determinat senatul din AmsterdattTs^i ganizeze īn 1596 o noua expeditie, dar mult mai modesta. Au pate numai doua corabii, pe care au fost numiti comandanti Heemskerk si Jan Rijp. Barents, desi nedreptatit, a acceptat sa fie"? nier pe vasul lui Heemskerk.

Socotind ca esecul din 1595 s-a datorit faptului ca vasele pleca prea tīrziu din Olanda, expeditia a pornit la drum cu doua luni mai T^ vreme. Curind au izbucnit divergente īntre Barents si Rijp. Barents t"~ ruia asupra directiei nord-est, spre Novaia Zemlia, iar Rijp - _asu ^a~ directiei nord, pentru a patrunde īn "marea Polara" care ar fi comnft libera de gheturi. Heemskerk s-a situat pe aceeasi pozitie si cele do " corabii au pornit pe traseul indicat de Rijp. Deodata, la 74° 30' latitudi ^a nordica (determinata cu precizie de Barents) a aparut o insula pe tārmuī careia a fost ucis un urs alb. De aceea i s-a dat numele de insula Beeren (Ursilor). Dupa un popas de patru zile, olandezii au pornit mai departe si Rijp, informat probabil despre calatoriile rusilor spre Grumant (Spitz-bergen) s-a īndreptat spre nord, cu o mica deviere catre vest. La 19 iunie in apropiere de paralela de 80° latitudine nordica, olandezii au īntīlnit iin nou pamīnt, pe care l-au luat drept o parte a Groenlandei, dar īn realitate acesta era tarmul Spitzbergenului de vest. Potrivit spuselor lui Rijp " ... noi am dat acestui pamīnt numele de Spitzbergen, fiindca acolo jxista īntr-adevar foarte multe piscuri ascutite". ,, . .. Desi aceasta tara, :>e care noi o socotim Groenlanda - scrie De Veer - este situata īn drep­ti paralelei de 80° si chiar mai la nord, ea este acoperita de verdeata ;i aici traiesc animale ierbivore..."

Din cauza gheturilor de nestrabatut, corabiile au cotit spre sud si ;-au īntors la 1 iulie pe insula Ursilor. Aici au izbucnit din nou neīnte-egeri. Rijp propunea sa se caute trecerea libera de gheturi la nord de Spitzbergen, iar apoi, daca va fi nevoie, sa se coteasca spre rasarit. Ba-ents sustinea ca trecerea trebuie cautata īn rasarit. De data aceasta, īeemskerk a fost de aceeasi parere cu Barents si corabiile s-au despar-it. Rijp a pornit din nou spre nord.

Barents s-a īndreptat spre rasarit, la 17 iulie a ajuns la tarmurile nsulelor Novaia Zemlia, īn dreptul paralelei de 73° 20' latitudine nor-!ica, iar apoi a cotit spre nord. Luptīnd continuu cu gheturile, el a ^ai^u£? a 19 august la extremitatea de nord-est a insulelor Novaia Zemlia. -a putut īnsa razbate mai departe, iar la 26 august s-a oprit pentru i^e at līnga tarmul nordic, īn "Portul de gheata". Acesta era primul c īnd navigatori vest-europeni ramīneau pentru iernat īn Arctica. Corabia era amenintata sa fie strivita de gheturi. Olandezii e pe ea armele si alte lucruri necesare, o parte din alimente, ; i pīnzele si au construit dirybusteni o casa cu vatra si cos pe care aptusit-o cu scīnduri luate/ie pe corabie. Pentru olandezi, care nu bisnuiti cu aceasta clima/iernatul a fost foarte greu. Aproape top

OLANDEZII CAUTĂ DRUMUL DE NORD-EST

40 45 50- 55 60 63 70. TS

Stadia de iernat al lui Barents Locul unde a murit Barents Punctul unde s.a tnttlnit cu rusii

E           Drumul [ui Bārents spre Novaia Zem

-■»- Drumul de īntoarcere

0 300krn

A treia calatorie a lui Barcnts.

īmbolnavit de scorbut; totusi, mortalitatea era mai scazuta decīt pe multe vase care navigau īn apele tropicale. Din cei saptesprezece oameni au ""jnt Pīna īn primavara doi, iar la īnceputul primaverii, doi erau grav r^navi, printre care si Barents. In mai, dupa ce au pierdut speranta de

^rePara corabia si de a iesi cu ea īn larg, olandezii au hotarīt sa se sal-pe ! ^{m doua bāp}ci, si P^{īna la} jumatatea lunii iunie 1597 le-au pregatit

^ntru a putea naviga cu pīnze.

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

īnainte de plecare, Bar
a īntocmit un raport desn_r ^&I1Ī^S
latorie si iernat si 1-a fixat ^
vatra locuintei sale¹. Oland ^
au īncarcat nu numai provj ^
si lucrurile de care aveau
voie pe drum, dar si marfuJT
cele mai pretioase. Barents
un marinar care erau grav bof
navi au fost dusi pīna l_a barj
pe brate. *

Marea era furtunoasa si ^ landezii au izbutit abia dupa sase zile sa ocoleasca capul Le-dianoi. Dincolo de cap, seful de echipaj, care se afla īn cealalta barca, i-a anuntat pe marinarii din barca lui Barents ca mari­narul grav bolnav īsi da su­fletul. Atunci Barents a spus: "Cred ca nici eu n-o mai duc mult". Lasīnd la o parte o harta pe care o examina, el i-a spus lui De Veer: "Gerrit, da-rni sa beau". Dupa ce a baut apa, a murit (20 iunie 1597). "Moartea lui Villem Barents ne-a īndu­rerat mult - scrie De Veer -

aci el a fost principalul nostru conducator si un timonier de neīnlocuit".

brpul sau a fost coborīt īn mare, care de la mijlocul secolului al XlX-lea

īnceput sa fie denumita marea Barents.

ĪNTOARCEREA CELORLALŢI MEMBRI AI EXPEDIŢIEI IN OLANDA

īnsotitorii lui Barents, ramasi fara conducator, au continuat sa na-igheze foarte īncet spre sud. Dupa doua saptamīni a murit īnca un ma-nar. La sfīrsitul lunii iulie, marinarii au ajuns la tarmul sudic al insu-?lor Novaia Zemlia si līnga un cap au īntīlnit doua corabii. Ei s*-au bu-irat cīnd au vazut oameni si totodata s-au speriat "īntrucīt nu stiau ne sīnt acestia - salbatici sau straini". Olandezii au urcat cu greu P⁶ irm si necunoscutii, care erau rusi, si-au lasat lucrul si s-au apropiat de fara arme. "Doi dintre ei ne batura prietenos pe umar pe mine si P⁶ īpitanul Heemskerk - relateaza De Veer - caci ne recunoscusera diP itīlnirea de mai īnainte (īn 15^5, īn Iugorski sar) si ne-au īntreba

In 1871 s-au gasit casa lui/Barents si lucruri ale oamenilor, iar īn 1876, sub ruitu sei, s-a descoperit raportul lui/Barents.

EXPANSIUNEA OLANDEZA IN MARILE SUDICE

rfut corabia... Prin tot felul de semne, ei ne-au dat a īn-
daca ana P^ier°_ompatimesc si le pare rau ca ne aflam īntr-o stare atit
teleg^e f^a" u_nul dintre ei a alergat pīna la corabia sa si a adus o pīine
de j^a^^c^,''' ecara.. . si cīteva pasari afumate..." A doua zi, rusii au
rotunda de .*_ _Q2andezii i-au urmat, dar s-au ratacit īn ceata si din

pornit spre _rt^_ni'_s__{au o}prit timp de patru zile līnga o insulita. Ei au
cauza unei ^^ ^ _{au gagit} ,_acoi_o j^-ba (lingurea). "Am mīncat multa
debarcat P^_{a si} sanatatea noastra a īnceput sa se īndrepte atīt de
irba d^ea ^ tt d l īneput sa mestece pesmeti ceea ce

S nu erau īn

nw _vremea s-a īndreptat, olandezii au pornit spre sud si au aflat ^Xniste rusi īntīlniti pe drum ca se gasesc īn apropiere de Peciora. T⁶ o de o saptamīna ei nu au izbutit sa īnainteze aproape de loc din ^vm vīntului potrivnic si sufereau de foame, caci terminasera aproape t^ata pāinea; īn sfīrsit, cānd vīntul s-a potolit, ei au iesit cu mari eforturi in larg, au cotit spre apus si īn ziua urmatoare au īntīlnit un vas rusesc _de la care au cumparat peste. Pe la mijlocul lunii august, barcile s-au pierdut una de alta īn ceata si s-au īntīlnit abia dupa o saptamīna, din­colo de Kanin Nos, līnga portiunea rasariteana a coastei Murmansk. Pe drum, cele doua barci au īntīlnit adesea rusi si oamenii nu mai duceau lipsa de hrana. Continuīnd drumul īmpreuna, barcile au ajuns la 25 au­gust la insula Kildin, līnga intrarea īn golful Kola. Aici rusii le-au spus ca la Kola se afla trei corabii olandeze. Una din ele era comandata de Jan Rijp. Dupa īncercarea neizbutita de a patrunde īn 1596 spre nord de Spitzbergen, acesta se īntorsese īn Olanda, plecase īn anul urmator cu marfuri la Arhangelsk si acum se īntorcea acasa. Pe corabia lui Rijp, membrii expeditiei lui Barents au sosit la Amsterdam la 1 noiem­brie 1597. Din saptesprezece cāti erau la īnceputul iernatului s-au īna­poiat doisprezece.

In primul patrar al secolului al XVII-lea au mai fost trimise cīteva corabii olandeze īn cautarea trecerii de nord-est. Nici una dintre ele n-a ajuns īnsa mai departe de Portile Kara sau de Iugorski sar. Din al doi­lea patrar al secolului al XVII-lea, olandezii au renuntat cu totul sa mai caute acest drum.