OPERATIUNEA ZAPATA

DEBARCAREA DE LA BAY OF PIGS

Pe fondul identificarii comunismului cu principala amenintare la adresa Statelor Unite , revolutia din Cuba aduce in prim plan figura lui Fidel Castro , un lider comunist in imediata apropiere a Statelor Unite.

In iulie 1960 primul-ministru sovietic Nikita Hruschev vorbeste despre rachete care vor proteja Cuba in fata Statelor Unite . In replica presedintele Eisenhower anunta ca Statele Unite nu vor tolera instaurarea unui regim dominat de comunismul international in emisfera vestica.

Relatiile diplomatice dintre cele doua tari continua sa se deterioreze pana cand in 28 octombrie , ambasadorul american in Cuba este rechemat permanent la Washington , iar pe 3 ianuarie 1961 , cu doar cateva zile inainte de reusita lui Kennedy in cursa pentru presedentie , administratia Eisenhower rupe relatiile diplomatice cu regimul lui Castro.

Perceperea regimului din Cuba ca pe o amenintare se materializeaza in 17 martie 1960 cand presedintele Eisenhower aproba planul CIA intitulat "A Program of Covert Action Against the Castro Regime" (noua luni inainte de ruperea oficiala a relatiilor diplomatice).

Acest plan a inclus :

- crearea unei opozitii unificate fata de regimul lui Castro , opozitia care

avea sa fie localizata in afara Republicii Cuba;

- dezvoltarea unor mijloace de comunicare in masa cu ajutorul carora se va

implementa un program de propaganda masiva;

crearea si dezvoltarea unei organizatii (covert intelligence and action organization) care va raspunde ordinelor opozitiei in exil;

instruirea unei forte paramilitare in afara Cubei in scopul unor viitoare actiuni de gherila;

Toate aceste obiective urmau sa fie atinse intr-o maniera cat mai discreta care sa evite aparenta unei intervantii a Statelor Unite. Presedintele Eisenhower a aprobat pentru acest proiect un buget initial de 4.400.000$ (actiuni politice-950.000$; propaganda-1.700.000$;instruire paramilitara-1.500.000$; colectarea de informatii-250.000). Un an mai tarziu invazia va costa peste 46 mil dolari.

Operatiunea Zapata

Planul initial presupunea o debarcare in timpul zilei la Trinidad , un oras aflat pe coasta de sud a Cubei , ulterior el a fost modificat optandu-se pentru o debarcare nocturna avand ca locatie Bay of Pigs (dezavantajele acestei locatii vor fi discutate in cele ce urmeaza , constituind un argument pentru sustinerea tezei acestei lucrari).Fortele care vor debarca (emigranti instruiti de CIA) urmau sa treaca drept contrarevolutionari cubanezi .Inainte de invazia propriuzisa agenti secreti au fost trimis in Cuba ca scopul de a duce la bun sfarsit o serie de actiuni de sabotaj menite sa diminuaze daca nu sa elimine forta de reactie militara a regimului Castro. Forta contrarevolutionara (cunoscuta sub numele de Brigada 2506) a fost aasamblata in Guatemala. Invazia incepe pe data de 16 aprilie , putin inainte de miezul noptii, cand aproximativ 1500 de oameni impartiti in sase batalioane ajung pe pamant cubanez.incepand din acest moment desfasurarea invaziei paraseste scenariul anticipat evoluand spre Bay of Pigs-The perfect Failure, spre operatiunea care ramane pana in ziua de azi una dintre cele mai mari si mai jenante nereusite ale armatei si serviciilor secrete americane.

Asadar CIA planifica si pune in practica o operatiune care se va concretiza intr-un esec rasunator. Prezentarea unor erori comise in decursul acestei operatiuni vor deveni argumente pentru teza ca CIA (conducerea CIA la momentul respectiv) si-a sabotat propria operatiune incercand sa-l constranga pe presedintele Kennedy sa ordone o invazie masiva si fatisa a Statelor Unite in Cuba.

Revolta populara.

Unul dintre aspectele clare ale planului era ca imediat dupa desfasurarea debarcarii , va avea loc o revolta populara spontana din partea populatiei cubaneze care va veni in sprijinul fortei de invazie.Desi in declaratiile sale (in cadrul investigatiei ce a urmat escului de la Bay of Pigs) , Allen Dulles , directorul CIA , primul om aflat la conducerea operatiunii (ulterior demis), incearca sa creeze impresia ca eventuala revolta populara nu a constituit una din premisele planului , declaratiile generalilor insarcinati cu punerea in practica a planului arata clar ca s-a mizat foarte mult pe acest eveniment.

CIA a lasat impresia ca aceasta revolta se va produce cu un grad foarte mare de probabilitate , ea fiind urmarea actiunilor de propaganda si a activitatilor agentilor secreti infiltrati in Cuba .

La o analiza atenta se dovedeste insa ca "informatia" CIA nu se sprijina pe argumente solide . Peninsula Zapata unde se afla Bay of Pigs este o zona mlastinoasa , izolata si putin locuita , toate atribute care diminueaza probabilitatea declansarii unei rascoale eficiente in aceasta zona.

De asemenea un rol crucial in pregatirea anticipatei rascoale avea sa il aiba actiunea de propaganda premergatoare invaziei , propaganda ce a cazut in sarcina a 12 posturi de radio controlate de CIA. Insa incercarea de a pregati poporul cubanez pentru ce avea sa se intample fara ca Fidel Castro sa actiunea iminenta a avut ca rezultat o propaganda confuza si ineficienta.

Alternativa razboiului de gherila

O alta coordonata a strategie de invazie era ca in cazul in care preconizata revolta nu va avea loc , trupele debarcate aveau sa treaca la statutul de forte de gherila, si sa continue misiunea intr-o maniera specifica acestui tip de forta armata. Cu toate acestea :

- nu s-a efectuat nici un fel de instruire specifica trupelor de gherila

zona aleasa pentru debarcare era total inadecvata pentru o actiune de gherila eficienta (Maximo Gomez , unul dintre cei mai de seama teoreticieni ai razboilui de gherila in timpul razboiului pentru independenta al Cubei numeste peninsula Zapata "o capcana geografica si militara").

Cu toate acestea CIA reuseste odata in plus sa-I convinga pe reprezentantii armatei si pe presedinte ca trecerea la razboiul de gherila este o alternativa viabila.

D-2 air strikes(atacurile aeriene desfasurate cu 2 zile inaintea debarcarii)

Planul operatiunii Zapata prevedea doua atacuri aeriene , care aveau sa joace un rol crucial in reusita intregului plan. Primul atac , pe data de 15 aprilie (D-2consta in bombardarea a doua aeroporturi (la Santiago si San Antonio de Los Banos) , acompaniata de debarcarea a 160 de oameni la est de Guantanamo debarcare cu rol de diversiune , aceasta parte a planului nu a mai fost pusa in practica. Cele doua aeroporturi au fast bombardate reusindu-se distrugerea unor avioane cubaneze , destul de putine. Maniera in care a fost regixat acest raid este insa stranie . Avioanele B-52 folosite in timpul atacului trebuiau sa para aparate apartinand armatei cubaneze , pilotate de dezertori care dupa acest atac vor reveni in ziua debarcarii ca sa asigure sprijin aerian fortei de invazie, in felul acesta se urmarea ca Statele Unite sa nu apara ca artizanul acestei operatiuni. In mod evident planul nu a functionat si un oficial cubanez a denuntat la ONU atacul ca pe un complot al Statelor Unite. Acest atac si intregul scenariu al dezertorilor nu a facut altceva decat sa puna administratia Kennedy intr-o situatie jenanta si sa alerteze regimul lui Castro.

D-day air strikes (atacurile aeriene din ziua debarcarii)

Acesta este poate cel mai important moment in desfasurarea intregii operatiuni , fiind in acelasi timp etapa hotaratoare pentru esecul planului.

Acest atac trebuia sa aiba loc in ziua debarcarii (dimineata) si avea ca obiectiv distrugerea fortei aeriene cubaneze , care desi nu era una impresionanta era suficienta pentru a neutraliza cei 15000 de oameni din Brigada 2056. Lucrul ca aceste lovituri aeriene erau vitale pentru bunul mers al operatiunii era clar pentru toata lumea , fapt care face cel putin ciudata atitudinea presedintelui Kenedy . Astfel el ordona renuntarea la aceste atacuri cu doar cateva minute inainte de declansarea lor , considerand ca in urma lor rolul Statelor Unite va deveni prea evident , mai ales dupa situatia creata de atacurile premergatoare debarcarii. Cu toate acestea presedintele se razgandeste cateva ore mai tarziu (seara) si ordona efectuarea atacurilor (care se va dovedi ca au venit insa prea tarziu). Trebuie mentionat ca reprezentantii armatei au primit ordinul de anulare a atacurilor aeriene nu de la Kennedy in persoana , ci de la McGeorge Bundy (asistentul special al presedintelui), iar reactia acestora , desi erau pe deplin constienti de importanta acestor raiduri , a fost de a nu-l deranja pe presedinte pentru a avea o discutie personala .

Ca urmare a ineficientei atacului aerian aviatia cubaneza a scufundat doua nave de aprovizionare ale armatei americane obligandu-le pe celelalte sa se retraga in larg .Dupa doua zile de lupta trupele de pe plaja au ramas fara munitii si au solicitat o aprovizionare pe calea aerului , solicitare refuzata in mod inexplicabil de CIA , care a considerat "inutil" sa-l consulte pe presedintele Kennedy in privinta acestui transport , asa cum cu doua zile mai devreme fusese considerata nejustificata o intrevedere cu presedintele in privinta amanarii atacurilor aeriene. Continuand repetarea scenariului transportul de reaprovizionare a fost aprobat cu o intarziere care l-a facut total ineficient. Se completeaza astfel un scenariu straniu:

raidurile cruciale dinziua debarcarii sunt anulate (in principiu de catre presedinte) , fara ca oficialii CIA sa incerce sa-l contacteze direct pe acesta;

aceleasi raiduri sunt aprobate insa cu o intarziere suficienta pentru a le face ineficiente;

convoiul care trebuia sa faca realimentarea cu munitie in a doua zi dupa debarcare este oprit fara consultarea presedintelui;

realimantarea este incercata pe calea aerului , cand insa este prea tarziu , de aceasta data cu aprobarea presedintelui.

Trebuie mentionat ca este vorbe despre o operatiune militara majora a Statelor Unite , care in plus este si una desfasurata sub acoperire , caz in care presedintele este responsabil nu numai in calitate de comandant al fortelor armate si si in calitate se superior (unicul superior) al CIA .

Un alt lucru demn de mentionat este ca , in timp ce esecul operatiunii Zapata devenea o certitudine , Allan Dulles , cel mai inalt oficial al CIA si principalul artizan al debarcarii se afla in Puerto Rico tinand un discurs.

Considerand ca CIA si-a dorit intr-adevar ca operatiunea Zapata sa reuseasca si tinand cont , in acelasi timp de cela prezentate mai sus se impune o singura concluzie : oficialii CIA care au regizat aceasta operatiune au fost fie incredibil de neinspirati fie incredibil de incompetanti.

Pe de alta parte daca pornim de la premisa ca CIA nu si-a dorit ca debarcarea de la Bay of Pigs sa fie o reusita concluzia , chiar daca nu mai este la fel de evidenta se poate totusi intui.

O varianta destul de plauzibila poate fi ca Dulles si un grup de apropiati au sperat sa obtina o invazie la scara larga a fortelor americane in Cuba si resturnarea regimului Castro. S-a sperat ca esecul total al operatiunii sa-l puna pe presedinte intr-o situatie atat de compromitatoare incat nu ar mai avea alta alternativa decat sa ordone preconizata invazie de mari proportii.

Specializarea Stiinte Politice - Sociologie

An III

Anexa

*Din efectivul de 1500 de oameni ai Brigazii 2506, 1189 au fost capturati , restul fiind ucisi in lupta.

Pentru luptatorii capturati s-au organizat procese in masa fiecare primind o sentinta de 30 de ani de inchisoare . dupa 20 de luni de negocieri majoritatea au fost eliberati in schimbul a 53 mil $ in hrana si medicamente

**Presedintele Kennedy si-a asumat responsabilitatea completa pentru esecul intregii operatiuni dar in secret a blamat conducerea CIA , motiv pentru care I-a demis pe directorul CIA Allen Dulles , directorul adjunct Charles P. Cabell si un al treilea responsabil principal al operatiunii , Richard Bissell .

***Probabil ca urmare a esecului suferit la Bay of Pigs un alt plan de eliminare a lui Fidel Castro a fost conceput , acest plan purta numele de "Operation Mongoose" si avea ca scop eliminarea lui Castro indiferent de mijloacele folosite.

****Operatiunea Zapata a generat un schimb tensionat de corespondenta intre presedintele Statelor Unite si premierul Sovietic , ajungandu-se la un pas de o criza internationala de proportii.

***** "The Bay of Pigs invasion met its ignominious end on the afternoon of 19 April 1961. Three days after the force of Cuban émigrés had hit the beach, the CIA officers who planned the assault gathered around a radio in their Washington war room while the Cuban Brigade's commander transmitted his last signal. He had been pleading all day for supplies and air cover, but nothing could be done for him and his men. Now he could see Fidel Castro's tanks approaching. "I have nothing left to fight with," he shouted. "Am taking to the woods. I can't wait for you." Then the radio went dead, leaving the drained and horrified CIA men holding back nausea."(CIA Internal Probe)

Bibliografie

Bay of Pigs Declassified:The Secret CIA Report , Peter Kornbluh

The Perfect Failure: Kennedy, Eisenhower, and the C.I.A. at the Bay of Pigs , Trumbull Higgins

Internet:

www.gwu.edu

www.historyofcuba.com