ORGANIZAREA SI DOTAREA ARMATEI (MARINEI) ROMANE DUPA 1878.
mentinerea si consolidarea independentei;
accentuarea functiei interne a armatei (reprimarea rascoalelor din 1888,
interesul puterilor straine fata de bogatiile tarii si pozitia sa strategica;
nivelul atins de arta militara pe plan mondial;
evolutia situatiei politice externe, (regruparea marilor puteri in 1883 in
diferite aliante politice, pregatirile de razboi, razboiul sarbo-bulgar din
Ø intarirea la maximum a fortelor defensive ale natiunii; in acest sens, avandu-se
in vedere experienta anterioara dar si posibilitatile financiare ale statului, s-a
urmarit:
pregatirea armatei, din timp de pace cat mai apropiat de cerintele razboiului;
accentul pe armata de cadre, deoarece nu existau posibilitati pentru mentinerea unei armate permanente numeroase;
Ø extinderea pregatirii militare a populatiei:
predarea instructiei militare in scoli (1879);
asociatia "Micii dorobanti" in scoli;
obligativitatea tuturor cetatenilor intre 37 si 50 de ani de a face parte din
garda;
societatea de dare la semn (1887);
1905 "Societatea culturala romana de arme, gimnastica si dare la semn";
1906 se introducea obligatoriu instructia militara in scoli primare,
secundare si profesionale;
din 1913 apar cetele de cercetasi care in 1915 se constituie in "Asociatia
Cercetasilor Romaniei".
Ø pastrarea unui echilibru intre ceea ce reprezenta experienta trecutului si cerintele prezente;
Ø construirea unor sisteme de aparare din timp de pace;
Ø dotarea armatei la nivelul cerintelor vremii prin atenuarea factorilor negativi care s-au manifestat in acest sens:
dotarea la nivelul mondial (1879-1880 arma Henry-Martini; 1892 pusca
Manlicher);
sursele externe de procurare sa nu fie unice (furnizorii au fost: Franta,
Anglia, Germania etc.)
la materialul militar importat sau impus modificari ("model romanesc");
apar creatii romanesti de valoare; mai ales in domeniul aviatiei (Vuia,
Vlaicu, Coanda ).
Ø armata activa cu rezerva sa - formata din trupele permanente (infanterie,
cavalerie, artilerie, geniu, trupe de administratie) si trupele teritoriale (dorobanti, calarasi si pompieri)
Ø armata de militii (in zona de constituire a regimentelor de dorobanti, calarasi,
artilerie, geniu se creeaza, se spune in lege, corespondente de militie, pastrand acelasi numar de ordine). Exemplu:
o in 1884 "Regimentul 1 de infanterie de militie"
o in 1901 se infiinteaza cate 1 batalion de militie in circumscriptia de recrutare a
fiecarui Regiment de infanterie
o iau fiinta depozite de militii
o serviciul in militii se facea intre 30 - 36 de ani - chemandu-se sub arme anual
initial 15-30 zile, apoi si la manevrele de toamna
Al 5-lea corp de armata s-a constituit in Dobrogea.
Crearea in 1882 a Marelui Stat Major, care s-a perfectionat pe linia organizarii
interioare pe baza de regulamente, a incadrarii lui cu ofiteri brevetati.
Dezvoltarea invatamantului militar:
Scoala superioara de razboi - 1889;
O serie de scoli de ofiteri, subofiteri si maistri;
S-a dezvoltat invatamantul militar de tip liceal.
Scoli de fii de militari (copiilor de marina);
Scoala de infanterie si cavalerie;
Scoala speciala de artilerie si geniu - 1881 (din 1910 si de marina).
Institutul medico-militar - 1884;
1909 - Scoala navala superioara.
iesirea anuala a trupelor in tabere; amenajarea pentru fiecare C.A. a cate unui poligon de tragere (la Bucuresti se pregateau instructori pentru "tragerea la tinta"); manevrele de toamna
Pregatirea militara a populatiei
Asociatia "Micii dorobanti" (1878) - cuprindea copiii din scoli, organizati pe companii si batalioane; sub indrumarea cadrelor didactice, a unor ofiteri activi si de rezerva, dobandeau cunostintele generale de ordin militar, o pregatire fizica temeinica si o educatie patriotica aleasa.
"Garda civica" (1879) - cuprindea pe toti locuitorii oraselor intre 37 si 50 de ani, precum si pe cei intre 21 si 37 de ani neluati in armata.
"Societatea culturala romana de arme, gimnastica si dare la semn" (1905) - al carui membru putea sa devina orice cetatean roman ajuns la majorat si care isi propunea ca scop "fortificarea corpului prin raspandirea printre cetateni a gustului de arme, gimnastica si dare la semn".
Introducerea instructiei militare obligatorii in scolile primare, secundare si profesionale publice si particulare de baieti (1906) si crearea "Corpului instructorilor militari scolari" care asigura instruirea teoretica si practica a tuturor elevilor; notele obtinute intrau in calculul mediei generale de promovare.
S-a introdus pregatirea premilitara - tinerii intre 19 si 21 de ani trebuiau sa execute timp de 2 ani, cate 30 de duminici pe an, instructie.
Asociatia cercetasilor Romaniei - avea scopul de a dezvolta la tineri insusiri individuale ca: vigoare, indemanare fizica, initiativa, curaj, demnitate si onoare, solidaritate, patriotism si altruism. Asociatia era organizata pe urmatoarea structura: Marea legiune la nivelul intregii tari, legiunea de judet si cohorta pe oras. Din documente rezulta ca cercetasii au indeplinit inca din faza incipienta a primului razboi mondial, numeroase misiuni : de factori postali; de cenzori, de expeditori si distribuitori ai corespondentei, de telefonisti; asigurarea pazei si ordinii in localitati; paza institutiilor; de curieri pe jos sau pe biciclete; de calauze pentru patrule si trupe: de procurarea de informatii despre inamic; de sanitari, de furieri la instalatiile civile si militare .
Regulamentele elaborate in raport de perfectionarea armamentului si a
invatamintelor desprinse din razboi.
Regulamentul asupra exercitiilor si manevrelor de infanterie (sinteza a concluziilor din razboi).
Regulamentul exercitiilor de lupta ( accent pe ofensiva neintrerupta cu lovituri in adancime, organizarea unor aparari adanci.
Regulamentul exercitiilor de infanterie (dispozitive esalonate in adancime; atacul se facea cu sprijin de foc).
Amenajarea teritoriului Romaniei pentru actiuni de aparare
Vestica - pana la Olt
Ø de la Olt pana la aliniamentul Focsani-Namoloasa-Galati
Ø partea Moldovei dintre munti si Siret
Ø partea Moldovei dintre Siret si Prut
Ø Dobrogea
lei
lei
lei
lei
lei
lei
lei
lei
lei
lei
lei
lei
lei
lei
lei
lei
lei
|
