Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload


Operatiuni psihologice in timpul Razboiului din Golf


Operatiuni psihologice in timpul Razboiului din Golf


Razboiul din Golf, aduce cu el noi intelesuri, concepte in ceea ce priveste utilizarea mass-media in operatiunile psihologice. Emisiunile radio si TV, manifestele si difuzoarele de mare putere au folosit teme privind „fratia” araba, puterea aeriana, alianta si izolarea irakiana, menite sa induca psihologic un numar cat mai mare din soldatii inamici aflati in desert. Una dintre cele mai eficace tactici, implica aruncarea de manifeste, imprimate intr-o forma specifica, informandu-i ca vor fi bombardati in interval de 24 h si vor trebui sa se predea pentru a evita distrugerile. Pentru o perioada de sapte saptamani, peste 29 de milioane de manifeste, imprimate, in nu mai putin de 14 variante, au fost aruncate in spatele liniilor irakiene, influentand aproximativ 98% din 300.000 militari.



Al 4-lea Grup PSYOP (Psychological Operations) a inceput difuzarea emisiunii „Vocea Golfului” intr-o retea radio incepand cu data de 19 ianuarie 1991. A continuat sa functioneze pana pe 1 aprilie 1991, cu peste 210 ore de transmitere in direct si alte 330 de ore de emisie in reluare. Un total de 2.072 de itemi noi au fost difuzati, transmisi, impreuna cu 189 de mesaje PSYOP. Reteaua „Vocea Golfului”, constand intr-un transmitator de 50 kw AM, depusa la Abu Ali, Arabia Saudita transmiterea facandu-se pe 1.179 AM. Un transmitator de 1 kw FM localizat la Qaisumah, Arabia Saudita, transmitea pe 87,5 FM si doua Volant Solo EC – 130 (aparate de zbor) ale 193 rd Special Operations Wing transmiteau pe 690 AM si 88,5 FM si 87,9 FM. In timpul „Furtunii din Desert” al 4-lea Grup PSYOP a dispus in teren 71 de echipe „tactice” de difuzoare de mare putere. Echipele de difuzoare transmiteau apeluri de predare si mesaje de hartuire, intristare si deceptie. Majoritatea statiilor de amplificare erau deservite de lingvisti arabi, egipteni sau kuweitieni si erau capabile sa execute transmiterile in direct, ca fiind situatii reale. Echipele de difuzoare au fost de asemenea inovatoare, folosind pentru controlul prizonierilor din lagarele de prizonieri, transmisii ce intentionau sa induca pacificarea prizonierilor si intarirea autoritatii Politiei Militare. Unul dintre cele mai bune exemple ale succesului folosirii difuzoarelor de mare putere in timpul Razboiului din Golf este urmatorul: Aliatii au izolat eficace, atat psihic cat si fizic un element larg al fortelor irakiene, pe Faylaka Island. Mai bine decat sa ocupe insula prin atac direct, o echipa tactica PSYOP din Batalionul 9 PSYOP, la bordul unui elicopter UH-1N, zburand deasupra insulei transmitea prin microfoane mesaje, escortat fiind de elicopterele de atac COBRA. Mesajele transmiteau adversarilor sa se predea a doua zi, in formatie, la turnul radio. A doua zi, 1.405 de irakieni, in frunte cu un general, au asteptat in formatie la turnul radio, sa se predea fortelor din Marina, fara sa fie tras vreun cartus. A fost conceputa o caseta video, numita „Nations of the World Take a Stand”, care arata puterea militara a fortelor aliate. Caseta a rulat peste tot in Orientul Mijlociu si mai mult de 200 de copii au fost introduse, prin contrabanda, in Bagdad. Colonelul Rich Armstrong, comandantul primului Cavalry Divisions 321th Military Intelligence Battalion din timpul Razboiului din Golf, a subliniat faptul ca cea mai eficace a fost campania de manifeste.

Pentru soldatii irakieni, predispusi sa-si abandoneze armele, manifestele le spuneau cum sa-si manifeste sentimentele fata de trupele americane, sa-i asigure de un comportament uman, cinstit, pe care ei il credeau real, spunea el. “Ofiterii mei de interogatoriu au prelucrat mai bine de 1.800 de dezertori de la mijlocul lui ianuarie si pana la sfarsitul lui februarie. Un numar mare dintre cei care s-au predat au tinut cont de manifeste… . In ajunul campaniei terestre am avut unitati intregi, care treceau liniile” spunea Armstrong.[1] Unitatea sa a fost pe linia Saudito-Irakiana, la nord de Hatar Albatin. Pe langa toate acestea, mai sunt si alti indici ai succesului misiunilor PSYOP din timpul Razboiului din Golf. Redislocarea bazelor irakiene, in functie de manifestele lasate de americani. Numarul masiv al dezertorilor irakieni, aproximativ 44% din unitatile irakiene aflate in Teatrul de Operatiuni din Kuweit, cu precadere in timpul razboiului. Comandantii irakienei ii informeaza pe soldati ca manifestele coalitiei sunt contaminate cu agenti chimici. Totodata le confisca soldatilor radiourile personale pentru a nu mai asculta difuzarile de propaganda a Statelor Unite. Transmisiunea irakiana „Mama tuturor bataliilor” isi schimba frecventele pentru a contracara difuzarile coalitiei si sa bruieze „Vocea Golfului”. 98% din prizonierii de razboi au avut sau au vazut manifeste PSYOP si au participat la actiunile incurajate de catre acestea, abandonarea echipamentelor si a armamentului, sau capitularea. [2] 58% din prizonierii irakieni, dupa rapoartele de razboi, ascultau difuzarile coalitiei si le considerau adevarate, din acestia, 80% au urmat instructiunile si incurajarile difuzate. 34% din prizonierii inamici au ascultat instructiunile transmise prin statiile de radioamplificare si mai bine de jumatate din ei le-au urmat. In timpul razboiului mai mult de 17.000 de soldati irakieni au dezertat in Arabia Saudita si Turcia, si 44% din armata irakiana au capitulat. Crucea Rosie Internationala raporta ca aproape 87.000 de soldati irakieni au trecut de partea fortelor aliate, majoritatea dintre ei ascunzand manifestele prin haine.Toate acestea dovedesc ca misiunile PSYOP au functionat si au salvat multe vieti ale irakienilor si aliatilor.Poate ca cea mai buna marturie pentru eficienta PSYOP a fost depusa de un general irakian care a consemnat: „PSYOP…a fost cea mai mare amenintare a moralului trupelor, chiar a doua dupa campania de bombardament”.[3]Al IV-lea Grup PSYOP a primit premiul „Meritorius UnitComendation” pentru contributia din timpul Razboiului din Golf.


Modul de des­­fasurare a actiuni militare


Campania militara din 1990 –1991 a fost prima mare actiune, de dupa in­cheierea Razboiului Rece, de proiectie a puterii si a fortei. Astfel a fost revolutionat conceptul de actiune militara. Confruntarea din Golful Persic a fost o actiune militara atipica, in pofida fap­tului ca s-a desfasurat intr-un spatiu simetric, opunand armata contra armata, insa din punct de vedere al mijloacelor si al doctrinelor, al raportului de forte a fost un razboi disproportionat. Pe teatrul de actiune s-a aflat structura militara a unei coalitii internationale, dominata de armata si inalta tehnologie a SUA, si armata unui regim totalitar. Intr-o serie de materiale, aparute dupa 1991, comandantii militari americani au vorbit despre eroismul soldatului irakian silit sa lupte pentru un regim totalitar in niste conditii mai mult decat dificile. A avut loc o confruntare absolut inegala intre o armata care dispunea de un sistem de informatii exceptional, de date in timp real, de tancuri M1 Abrams si de indicatoare de termolocatie, care identificau tinta si o loveau imediat, o coalitie care se bucura de un sprijin politic foarte mare din partea comunitatii internationale, si o armata care se baza pe principii rigide, avand ca suport faptul ca isi apara tara. Sigur ca a avut castig de cauza armata care avea suportul tehnologic cel mai inalt, insa s-au nascut multe semne de intrebare pentru SUA si aliatii implicati in eve­nimentele respective. Semne de intrebare care au devenit subiecte de cercetare, de analiza, pentru urma­torii ani, in asa fel incat la o urmatoare confruntare acestea sa nu mai existe.[4]


Campania din Golful Persic a revolutionat ceva in actiunea militara si a scos in evidenta faptul ca modul de a gandi si de a concepe actiunea militara trebuie schimbat in viitor, avand drept baza concluziile care s-au desprins in ceea ce priveste organizarea si planificarea unei actiuni militare normale. Totusi in acea campanie militara s-a mers dupa tiparele clasice, respectiv realizarea unui raport de forte avantajos. Trupele coalitiei in­ternationale au intre­buintat aceleasi prin­cipii clasice ale artei militare, respectiv ruperea fronturilor cu manevre pe directii conver­gente. Totodata, este actiunea ce a scos in evidenta directiile catre care se indreapta actiunea militara in viitor. Acolo s-a folosit, pentru prima data,  si armament de inalta precizie si s-au putut vedea avantajele acestui armament. Munitia de inalta precizie, folosita in 1990–1991, a fost de numai 10%.Coalitia a fost formata din unitati ame­ricane, europene, dar si din lumea araba, ceea ce a scos in evidenta, pentru prima data, ce inseamna consti­tuirea unei forte multinationale, ce inseamna conducerea si interopera­bilitatea unei asemenea forte, si nu numai intre forte, ci si intre categoriile de forte ale aceleiasi armate. S-a vazut acolo ce inseamna, practic, sprijinul societatii civile intr-o actiune militara, precum si avantajele suprematiei informatio­nale in campul tactic, si nu numai.  Actiunea in sine nu a avut nimic nou, fata de oricare operatie de amploare din cel de Al Doilea Razboi Mondial, cel putin ca mod de concepere. [5]

Actiunea militara din 1990 –1991 a condus la aparitia unor concepte noi privind transportul fortelor pe mare, respectiv se trece de la razboiul de pe mare la razboiul dinspre mare. Prima campanie din Golf (1991) a nascut problema folosirii mijloacelor civile de transport din SUA sau din alte tari, inclusiv din Romania, pentru deplasarea efectivelor in teatrul de operatii. Pregatirea psihologica a razboiului s-a dovedit a fi extrem de importanta in economia actiunii militare. Statele din lumea araba care se asociasera coalitiei trebuia convinse, mai ales populatia civila, de necesitatea si impor­tanta acestei actiuni militare. In aceasta campanie din 1990–1991 nu a contat, foarte mult, ma­rimea fortelor militare cu care statele coalitiei s-au angajat, ci importanta istorica a participarii la un asemenea eveniment. Cu aceasta ocazie, s-a putut verifica modul in care coman­damentele de tip JOINT, constituite inca din timp de pace, actioneaza. Aceasta actiune militara naste problema con­ceptului de 'pierderi cola­terale' si incepe sa se normalize relatia intre diferitele categorii de forte. Cu aceasta ocazie se vede ce inseamna intero­perabilitatea intre forte, faptul ca tancul american nu este compatibil cu masina de lupta britanica Bradley, ca desertul este o mare problema pentru tehnica occiden­talilor etc. S-a nascut, in timpul eveni­mentelor, o alta mare problema, respectiv modul de constituire a unor detasamente ad-hoc pentru rezolvarea unor misiuni specifice.[6]


S-a demonstrat, in 1991, ca, in viitoarele teatre de operatii, rolul acestor forte, aduse din diferite locuri si care in timp de pace trebuie sa realizeze un anumit grad de interoperabilitate, va creste in mod exponential.

Aceasta campanie a scos in evidenta si o tendinta care  nu era noua, dependenta actiunii militare de politica. Si pana atunci vorbeam despre lucrul acesta, dar dependenta se vedea numai la nivelul strategiei militare, adica se ia o decizie politica de care strategii militari tin seama cand se planifica operatia, dar cu cat cobori pe scara ierarhica, influenta acelei decizii politice asupra actiunii militare devine din ce in ce mai mica.

Politicul influenteaza nivelul strategiei militare, iar actiunea militara din 1990–1991 a dovedit ca influenta politicului ajunge pana la nivelul luptatorului din linia intai. Aceasta actiune militara  a fost desfasurata in urma unei hotarari a Consiliului de Securitate al ONU, luata in unanimitate, astfel incat obiectivul politic urmarit tot timpul a fost eliberarea Kuwaitului si nu inlaturarea lui Saddam Hussein. Din acest motiv, se poate spune ca adevaratul invingator, din 1991, a fost dictatorul irakian. S-a evidentiat, totodata, faptul ca dependenta de tehnologie poate fi periculoasa. Mass-media internationale au semnalat faptul ca irakienii dispun de niste sisteme de bruiaj al legaturilor cosmice. Noi nu stim, efectiv, ce s-a intam­plat acolo, deoarece a fost un spectacol vazut prin multe vitrine media. Iarasi un element de noutate al actiunii militare este acela ca, practic, razboaiele se desfasoara la televizor si toata lumea judeca, fiecare om in felul lui, ceea ce vede la TV.[7]



Rolul politicului in evolutia  actiunii militare


Politicul a influentat in ase­menea masura incat, practic, a obligat actiunea militara sa se opreasca, a indreptat-o catre o directie care venea impotriva ei, din punct de vedere militar, desi toata lumea stia ca se comite o greseala. Nu s-a respectat unul dintre principiile actiunii militare, respectiv urmarirea inamicului si obtinerea capitularii acestuia.

Acest lucru se vede si se obser­va, dupa 1991, in toate actiunile care au urmat si in care pana si decizia de-a lansa o racheta dintr-un avion trebuia cantarita, in ceea ce priveste consecintele politice. Consilierul juridic al comandantului trupelor americane din Golful Persic, din 1991 spunea ca de cate ori comandantul lui lua o decizie il chema pe el cerandu-i sfatul, deoarece nu vrea sa declanseze, printr-o decizie gresita, izbucnirea unui al treilea razboi mondial.

Tendinta de viitor a razboiului : schimbarea centrului de gravitatie de la distrugerea totala a inamicului la distrugerea vointei acestuia, in cazul de fata reprezentat de condu­catorul lor. Se vorbeste despre trecerea de la viziunea ptolemeica asupra lumii la cea coper­niciana, precum si schimbarea carac­terului razboiului dupa razboiul din 1991. Daca inainte de razboiul din Golf centrul operatiilor militare era reprezentat de operatiile terestre, celelalte forte militare, gravitand in jurul actiunilor terestre, dupa 1991 s-a trecut la viziunea operatiilor intrunite in care in centrul universului luptei se afla comandantul fortei intrunite si coman­damentele de arme intrunite (JOINT).

Despre actiuni intrunite s-a vorbit si se vorbeste dintotdeauna, cel putin al Doilea Razboi Mondial ne poate oferi multe exemple de operatii intrunite. Numai ca acest caracter intrunit se realizeaza la un anumit nivel al actiunii militare. Prima actiune de acest fel din Golful Persic a scos in evidenta o tendinta care s-a dezvoltat dupa aceea, si nu numai conceptual, in regulamente, in doctrine, dar si in practica, respectiv in organizarea si planificarea actiunii intrunite, astfel incat adversarul sa simta efectele actiunii, nu actiunea propriu-zisa. Aceasta a scos in evidenta prima actiune militara din Golf, iar ultima actiune, din 2003, a confirmat triumful conceptiei in care adversarul a fost lovit fara ca el sa aiba posibilitatea de a riposta. Adversarul a simtit efectele unei actiuni, care a fost organizata si planificata in alta parte, in care lovitura a inceput de la distante foarte mari si adversarul nu avea cum sa riposteze. Campania din 1990-1991 a scos in evidenta necesi­tatea concentrarii efectelor actiunii militare asupra adversarului; adver­sarul nu simte manevrele militare care se realizeaza, el simte focul, simte ca este lovit.

Al Doilea Razboi Mondial a re­lie­fat masivitate si miscare.  Razboiul din Golf nu a mai scos in evida masi­vitatea, dar a continuat miscarea si a confirmat actiunea multidimensionala, precedata de lovitura aeriana.

Conceptul de 'pierderi colate­rale' a impus, dupa 1991, ca actiunile din fosta Iugoslavie sa fie numai la nivelul folosirii mijloacelor de atac de la distanta si a lovirii obiectivelor cu mai multa sau mai putina precizie. Totusi in desfasu­rarea oricarei actiuni militare este nevoie de sprijinul moral al societatii civile, in conditiile in care se produc si pierderi pe campul de lupta.[8]


Urmarile Razboliului


Razboiul cu Irakul a avut consecinte devastatoare asupra mediului si populatiei

Aproximativ 100 000 de soldati irakieni au fost ucisi de 80 000 tone de exploziv utilizate de fortele coalitiei anti-irakiene.In timpul campaniei aeriene au mai fost ucisi intre 2 500 si 3 500 civili irakieni.

Astfel, numarul victimelor din 1991, dupa incetarea bombardamentelor, a ajuns la 110 000 (70 000 dintre ei copii sub 15 ani). Aceasta „mortalitate intarziata” s-a datorat in parte lipsei medicamentelor si unitatilor sanitare, insa a urmat distrugerii in masa a retelelor de apa si canalizare, ceea ce a  dus la izbucnirea unor epidemii.
Dupa terminarea razboiului, populatia ramasa a avut de infruntat multe greutati. Sistemele electrice, de apa si canalizare nu au fost refacute. Sistemele de depozitare a hranei si de

distributie au intrat in colaps. Alaturi de sanctiunile impuse dupa razboi, aceste conditii i-au condamnat pe multi dintre supravietuitori la o viata de subnutritie, boli si moarte prematura. Drept urmare, s-a estimat ca in jur de o jumatate milion de morti infantile ar mai fi avut loc daca declinul dinaintea razboiului ar mai fi continuat si in anii ′90.
Pe langa imensa suferinta cauzata de razboi populatiei, acesta a fost fara indoiala primul razboi in care distrugerea mediului pe scara larga a fost folosita in mod deliberat ca o arma. Intre 6 si 8 milioane de barili de petrol au fost aruncati in Golful Persic, cauzand cea mai mare deversare de petrol din istorie. Pata, lunga de 30 de mile si lata de 8, a poluat mai mult de 500 km de coasta.
Focul de la 600 de puturi petroliere din Kuweit, aprinse in mod intentionat, a consumat aproximativ 67 milioane tone de petrol, creand un strat de cenusa, gaze si alte substante chimice toxice care au afectat sistemele marine si terestre din zona Golfului. Aceasta a dus la aparitia problemelor respiratorii la populatia din zona si a generat pe termen lung riscul aparitiei defectelor la nastere si a  cancerului la persoanele afectate.
Golfurile si campiile inundate au fost acoperite de petrol, fiind afectate flora si fauna din aceste zone vitale din punctul de vedere al dezvoltarii organismelor marine si al hranirii pasarilor si altor animale marine. S-a estimat ca 15 000 km˛ din Mlastinile Mesopotamiene au fost distruse de petrol. Zeci de mii de pasari se presupune ca au murit ca urmare a razboiului si multe altele au suferit efectele cronice ale deversarilor de petrol. Terenurile unde se hraneau mai mult de o suta de mii de pasari migratoare au fost distruse, iar unele populatii si-au revenit cu greu si continua sa se reproduca cu greutate. Productia de crevete a scazut imediat dupa razboi la aproximativ 1% din nivelul de dinainte de razboi. Desi s-au constatat unele reveniri ale sistemelor biologice, o alta poluare datorata unui conflict va afecta din nou aceste sisteme fragile care inca incearca sa isi revina.
Chiar si pamantul a suferit din punct de vedere fizic si biologic de pe urme conflagratiei. Bombele detonate in aer au pulverizat stratul superior de sol propice dezvoltarii plantelor si au distrus vegetatia. Tancurile si vehiculele cu sine au comprimat solul desertului, reducand posibilitatea ulterioara de dezvoltare a vegetatiei. Fortele militare ale coalitiei au lasat in urma lor deseuri pe aproximativ 40 000 km˛ din Kuweit, nord-estul Arabiei Saudite si sudul Irakului. Aceste deseuri erau reprezentate mai ales de echipament militar distrus, inclusiv 5 000 tancuri si vehicule irakiene, 120 000 tone de munitii si 80 000 tone de bombe. Pe langa acestea, 4 000 000 tone de deseuri rezultate in urma activitatii oamenilor, inclusiv deseuri sanitare, au fost lasate in zonele afectate de razboi.


Operatiunile militare au costat intre 30 si 45 miliarde de dolari, din care Germania si Japonia au suportat financiar mare parte.”Polita neagra” au platit-o  Irak-ul si Kuweitul, ambele state suferind pierderi umane si materiale iremediabile pe termen lung.




[1] Cosma Mircea, Protectia psihologica in actiunile militare, Editura Academiei Fortelor Terestre, vol. I,

1996, pag 83.


[2] Cosma Mircea, Protectia psihologica in actiunile militare, Editura Academiei Fortelor Terestre, vol. I,

1996, pag 101.


[3] Cosma Mircea, Protectia psihologica in actiunile militare, Editura Academiei Fortelor Terestre, Sibiu, vol. I,

1996, pag 127.

[4] Gheorghe Vaduva, Prezentul si viitorul actiunii militare

[5] Nicolae Dolghin, Prezentul si viitorul actiunii militare.

[6] Grigore Alexandrescu, Prezentul si viitorul actiunii militare.

[8]Grigore Alexandrescu, Prezentul si viitorul actiunii militare


Document Info


Accesari: 324
Apreciat: hand

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )