Organizarea administrativ-teritoriala a Transilvaniei

2.1.2.1. Scaunele Sasesti

Potrivit traditiei consemnate īn scris īn vremea asezarii secuilor īn Transilvania, au fost colonizati si sasii din Flandra si din Saxonia.

Diploma Andreana (Bula de aur) din 1224, reglementeaza raporturile economice, sociale, politice, militare, juridice si admini­stra­tive dintre regalitate si sasi. Se forma astfel o comunitate a colonistilor cu o larga autonomie politico-administrativa.

2.1.2.2. Scaunele Secuiesti

Societatea secuiasca era organizata ca si alte popoare bulgaro-tur-cice. Erau sase neamuri si cāte patru ramuri īn fiecare neam. Condu-catorul militar al secuilor se numea capitan scaunal sau locotenent.

Pe lānga īndatoririle militare, el īndeplinea si atributii administrative si judecatoresti, prezidānd adunarile generale si scaunele de judecata. Al doilea dregator al scaunului era judele scaunal, ales de locuitorii din scaun. Alaturi de capitan exercita atributii judiciare.

2.1.3. Organizarea ungurilor

Geneza comitatelor, nucleul din care s-au dezvoltat acestea a fost cetatea (castrum). Conducatorul cetatii, castelanul, era la īnceput si conducatorul comitatului. Nu toate cetatile regale au devenit centre de comitate, nu s-au format comitate īn jurul tuturor cetatilor regale. Comitatele erau asezate la īnceput pe cursul inferior sau mijlociu al apelor.

Se impune precizarea ca acestea au fost organizate pe rānd īn masura cuceririi Ardealului de catre regalitatea maghiara, pe de o parte, iar pe de alta parte, configuratia acestora a fost mereu schimbata īn functie de modul īn care a reusit administratia maghiara sa se organizeze.

Comitele numea pe vicecomite. Comitatele erau conduse de un comite suprem, numit de regele Ungariei; ele de fapt devin comitate senioriale, nobiliare, ne mai servind interesele regale.