Ortodoxia:o alta lume europeana?
Din punct de vedere politic,imperiul Bizantin ce se prabusise definitiv la
1453 era complet nesemnificativ,reducându-se practic la Constantinopol si
hinterlandul acestuia.Semnificatia sa fundamental& 444d37e #259; era însa acea spirituala,
ce-l facea egalul Romei în Estul ortodox;importanta sa era însa invers
proportionala cu mijloacele de care Bizantul dispunea efectiv pentru a-si
sustine pozitia.Singura solutie întrevazuta de împaratii confruntati cu
aceasta situatie a fost apelul la crestinatatea occidentala,în conditiile în care
nici una dintre tarile ortodoxe nu era suficient de puternica;acest gest era
însa extrem de delicat,caci implica sfârsitul schismei ce despartea de la 1054.crestinatatea rasariteana,ortodoxa de cea occidentala,catolica,si unirea
celor doua biserici,idee respinsa cu hotarâre de elitele est-europene atasate
de ideologia cezaro-papismului (afirmând subordonarea clerului
conducatorilor laici)si ostile deci primatului suveranului pontif,ce ar fi
decurs dintr-o unire a bisericilor.Înca de la 1274,împaratul Mihail VIII
recunoscuse la Conciliul de la Lyon suprematia papei;dar clerul ortodox
respinse ferm aceasta tentativa de unire;abia în fata iminentei pericolului
otoman Ioan VIII,însotit de o delegatie de înalti prelati greci,decise unirea
cu Roma
la Conciliul de la Florenta -
din Italia,delegatia se izbi de un val de ostilitate din partea ortodocsilor,ce
declarara ca-i prefera pe turci catolicilor,determinând ruperea unirii si o
acuta dezbinare politica la Constantinopol.La rândul ei,crestinatatea
occidentala nu-si îndeplini prea energic promisiunile,singura tentativa de
cruciada,condusa
de Iancu de Hunedoara,fiind zdrobita la
Dupa 1453 nu mai exista nici un centru al ortodoxiei,în ciuda secularelor
tentative ale statelor sud-est europene de a-si afirma vocatia imperiala pe
fondul
crizei finale bizantine (Ţara
secolul
XIV,
putut lua usor locul împaratilor Bizantului;dar o noua putere,a carei
crestinare fusese opera grecilor,pretinse mostenirea acestora,arogându-si
titlul de "a treia Roma "si telul mesianic de refacere a crestinatatii în spiritul
ortodoxiei:Marele Cnezat al Moscovei.Biserica rusa nu se lasase atrasa de
ispitele unioniste,moscovitii reprezentau singura putere politica importanta a
lumii ortodoxe,iar marii cneji se înrudeau cu familia imperiala bizantina;era
deci firesc ca Marelui Cnezat sa-i revina misiunea de care Constantinopolul
nu se aratase demn.Sub Vasile II (1425-1462)si Ivan III (1462-1505)statele
rusesti mai slabe au fost anexate de moscoviti;în mare masura pentru a
legitima aceste actiuni,Ivan III a proclamat la 1472,dupa casatoria cu o
principesa bizantina,"a treia Roma "si a adoptat vulturul bicefal ca
emblema.Combinata însa cu închiderea de catre turci a Marii Negre si
iesirea estului Europei din circuitele comertului international,aceasta
reorientare a lumii ortodoxe catre un pol excentric a separat-o complet de
occident,definitivând un clivaj care de un mileniu nu înceta sa se
adânceasca.Astfel,din secolul XV istoria Europei devine practic istoria a
doua lumi separate si diferite.
|
