PARTICIPAREA ROMÂNIEI LA AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL
- se disting urmatoarele faze:
1. campania în est (în URSS)-22 iunie 1941-23 august 1944 în care România aliata cu Germania si satelitii acesteia a actionat initial pentru eliberarea Basarabiei si nordului Bucovinei iar ulterior, trimitând fortele militare dincolo 17317m125r de frontiera Nistrului a fost pusa în stare de razboi, cu toate puterile Natiunilor Unite; trebuie sa mentionam ca la 23 noiembrie 1940 Antonescu semnase protocolul de aderare a României la Pactul Tripartit alaturi de reprezentantii Germaniei, Italiei si Japoniei, în conditiile în care, în acel moment, fostii aliati traditionali erau deja înfrânti de Germania;
2. campania dintre 23-31 august 1944, desfasurata exclusiv pe teritoriu românesc pentru alungarea fostului aliat german devenit inamic odata cu lovitura de stat de la 23 august 1944;
3. campania din vest (septembrie 1944-12 mai 1945) în cursul careia trupele române au actionat în tabara Natiunilor Unite fara sa se recunoasca statutul de cobeligerant al României, sub conducerea unui Înalt Comandament Sovietic, initial pentru eliberarea nordului Transilvaniei si recuperarea teritoriului rapit prin Dictatul de la Viena din 30 august 1940 si, mai departe pentru eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei si nordului Austriei.
- angajamentul românesc pe frontul de est în intervalul 22 iunie 1941-23 august 1944 poate fi analizat de asemenea, în mai multe etape:
a. batalia pentru eliberarea Basarabiei, nordului Bucovinei si tinutului Herta (22 iunie-26 iulie 1941) la care au participat Armatele III si IV române si Armata 11 germana;
b. batalia pentru Odessa (august-septembrie 1941) desfasurata de efective ale Armatei IV, conduse de generalii Nicolae Ciuperca si Iosif Iacobici;
c. campania româno-germana pe directiile Bug-Nistru-Marea de Azov-zona Berdiansk-Mariupol-cunoscut sub numele de Stepa Nogai (august-octombrie 1941);
d. batalia pentru Crimeea, desfasurata în intervalul septembrie 1941-iulie 1942 în colaborare cu Armata 11 germana, având ca obiectiv final cucerirea la 4 iulie 1942 a Sevastopolului. Remarcabila a fost actiunea trupelor române de Vânatori de Munte conduse de gen Gh. Avramescu;
e. batalia pentru Stalingrad, care a cuprins mai multe episoade:
- marsul trupelor române (Armatele III si IV) si germane spre Stalingrad si, în acest context, stabilirea alaturi de celelalte combatante aliate ungare si italiene în zona Cotul Donului si Stepa Kalmuca- iunie-septembrie 1942;
- asaltul Stalingradului-septembrie-noiembrie 1942;
- apararea în zona Stalingradului dupa declansarea contraofensivei sovietice-noiembrie 1942. Antonescu a nesocotit, în conditiile în care nici Hitler nu îsi onorase angajamentele, decizia de a nu retrage trupele din zona si, la 26 noiembrie 1942 a decis aducerea în tara a armatelor III si IV române, operatiune realizata în lunile februarie-aprilie 1943.
- operatiunile din Kuban (1 februarie-9 octombrie 1943) în care au fost antrenate trupele române atasate grupului de armate german care avusese ca misiune cucerirea Caucazului, dar care dupa capitularea comandantului Armatei VI germane, von Paulus (la 2 februarie 1943, exact în ziua în care Hitler îi încredinta bastonul de maresal), a abandonat pozitiile câstigate anterior si s-a îndreptat spre Crimeea pentru a astepta evacuarea;
f. apararea si evacuarea Crimeii (octombrie 1943-12 mai 1944)- înfaptuite sub presiunea armatei rosii si soldate cu evacuarea pe apa si în aer a efectivelor germane si române (cele 7 divizii din Kuban) ajunse în tara;
g. retragerea armatelor germane si române în Basarabia si Moldova, sub presiunea sovietica, în iarna anului 1943-1944; atunci au actionat între Bug si Nistru 5 divizii române;
h. batalia pentru Moldova desfasurata între 20-23 august 1944, dupa dezlantuirea ofensivei sovietice în zona Iasi-Chisinau-Tiraspol, de Fronturile 2 si 3 ucrainiene, împotriva trupelor româno-germane cuprinse în grupul de armate "Ucraina Sud". Dispozitivul româno-german nu a putut fi aparat integral, iar puternicul aliniament Focsani-Namoloasa-Galati (1700 de cazemate betonate dotate cu armament modern construite de-a lungul celor 160 km cuprinsi între localitatile mentionate) nu a mai fost încercat, deoarece fortele politice complotiste în frunte cu regele Mihai au ales varianta capitularii neconditionate la 23 august 1944, maresalul Antonescu fiind arestat în seara aceleiasi zile.
|
