PARTIDELE POLITICE ÎN PRIMUL DECENIU INTERBELIC[1]
[1 Pentru partidele minoritatilor nationale vezi sectiunea acordata lor
Subsemnatii, având în vedere situatia de astazi a Ţarii, care necesita o noua îndrumare a natiunii, declaram a ne constitui într-o organizare de actiune cu numele de Liga Poporului, sub presedintia d-lui general Alexandru Averescu, pentru realizarea urmatoarelor puncte:
1. Intrarea de fapt în viata constitutionala, prin aplicarea nefatarnica a art. 31 din Constitutie, care glasuieste: "Toate puterile statului emana de la natiune prin delegatiune si prin principiile si regulile asezate în Constitutia de fata".
2. Stabilirea raspunderilor pentru abuzurile si greselile comise în conducerea intereselor Ţarii si care au fost cauza nenorocirilor actuale.
3. Reforma agrara, cu trecerea pamânturilor expropriate astazi numai în principiu în stapânirea efectiva si imediata a satenilor prin mijlocirea obstilor satesti; reforma electorala, prin vot universal, direct, secret si obligatoriu, cu reprezentarea minoritatilor, întrucât aceasta nu va stânjeni manifestarea libera a individualitatilor politice; descentralizarea administrativa.
Legându-ne pentru realizarea acestor puncte nu întelegem a margini libertatea de actiune a gruparilor politice care alcatuiesc Liga.
4.2. Procesul verbal de constituire a Partidului Ţaranesc
1. Declaram ca, fata de începuturile facute în unele judete din tara, ne constituim în Partid Ţaranesc.
Întelegem prin Partid Ţaranesc un partid nou, cu structura sociala taraneasca - taranimea organizata politiceste.
Cu program care sa fie expresia nevoilor ei vazute în lumina timpului si potrivit cerintelor neamului românesc unit. Partid nou, cu moravuri noi politice - care nu exclude, ci, din contra, solicita colaborarea cu muncitorii oraselor si cheama la conducere pe intelectuali neînregimentati în vechile partide oligarhice.
Numele definitiv al partidului se va da de congresul alcatuit din toate aceste elemente.
1. Partidul Ţaranesc îl socotim necesar si la timp:
a) Ca singurul instrument politic care garanteaza taranimii împlinirea întreaga si nefatarnica a tuturor nevoilor ei materiale si sufletesti, participând direct si activ la rezolvarea acestor nevoi obstesti.
b) Ca mijloc de a o feri, pe de o parte, de bolsevism, pe de alta, de soarta de zestre guvernamentala ce vor sa-i pastreze partidele boieresti.
c) Ca mijloc de a întari încrederea taranimii române din tarile surori unite în România, în care vad pericolul domniei boieresti.
d) Ca o garantie a grabnicei si sigurei curatiri a moravurilor rele adânc înradacinate în partidele politice.
2. Programul partidului va cuprinde în mod firesc realizarea integrala a aspiratiunilor si nevoilor taranimii române:
a) Intrarea tuturor mosiilor în mâinile taranilor care le muncesc, pe preturi care sa le înlesneasca, iar nu sa le îngreuieze înstrainarea lor.
b) Restabilirea vechilor drepturi ale taranilor la paduri si islazuri.
c) Subsolul proprietatea statului: adica toate minele de orice fel, carbuni, sare, pacura, sa fie ale statului.
d) Reforma administrativa plecând de la autonomia comunei rurale cu buget suficient si neciuntit de stat si continuând cu plasa, judetul si provincia ca unitati administrative autonome.
e) Intensificarea mijloacelor de patrundere a culturii în popor, prin crearea de asezaminte culturale si de petrecere, conduse de elemente bine alese si bine platite.
f) Reforma impozitelor cu asezarea darilor potrivit cu averea fiecaruia.
g) Descentralizarea cooperativa. (Cooperatie libera, cu controlul de stat).
h) Autonomia bisericii.
i) Înlocuirea jandarmeriei.
j) Reforma serviciului sanitar.
k) Lege pentru justificarea averii functionarilor publici si a acelora facute în timpul razboiului.
În slujba progresului obstesc - Reformele si îmbunatatirile în viata statului român, pe care Partidul Conservator le-a înscris în programul sau, corespund ideii de dreptate si de solidaritate sociala, care azi formeaza bazele ideii de stat modern. Dar aceste reforme însemnând în acelasi timp si un progres simtitor în evolutia institutiunilor noastre de stat de pâna acum, Partidul Conservator, ca o chezasie a hotarârii cu care va lupta pentru realizarea programului sau, adopta pentru viitor numele de Partidul Conservator-Progresist.
Partidul Socialist din România este un partid de clasa, care, inspirându-se de la ideile socialismului stiintific, urmaste desfiintarea exploatarii muncii sub orice forma, prin trecerea mijloacelor de productie si de schimb în stapânirea societatii. El este deci partidul clasei muncitoare, care are istoriceste chemarea de a înfaptui aceasta socializare a pamântului, a fabricilor si a uneltelor de munca.
Partidul Socialist din România se gaseste - prin firea lui - în opozitie completa cu toate partidele politice burgheze, fie ele oricât de înaintate, a caror activitate nu poate trece de marginile societatii actuale. Luptând pentru schimbarea totala a organizatiei sociale burgheze, Partidul Socialist este un partid revolutionar, pe când toate celelelalte partide existente, cele reactionare cât si cele "democratice", întrucât vor mentinerea proprietatii private, deci a claselor si a robiei de clasa, sunt si ramân partide de conservare a societatii de azi. [.]
Partidul Socialist din România plecând de la aceste constatari si solidar cu Partidul Comunist rus si cu toate partidele socialiste revolutionare din lumea întreaga, declara:
Ca lupta pentru cucerirea <prin orice mijloc a> puterii politice din mâinile burgheziei <române si întronarea dictaturii proletare în vederea realizarii idealului comunist formeaza unicul sau scop>.
Ca pentru atingerea acestui scop, Partidul Socialist din România se va folosi de toate libertatile politice <si-si va cuceri altele noi>.
Ca se va folosi de parlament, comuna si judet pentru a duce si acolo critica, <opozitia si dezorganizarea> statului burghez.
Într-un cuvânt, va depune toate sfortarile pentru trezirea, educarea si organizarea muncitorimii de la sate si din orase, pentru ca, facând-o constienta asupra idealului comunist - idealul ei de clasa -, s-o pregateasca pentru momentul decisiv al realizarii societatii socialiste.
Documente din istoria miscarii muncitoresti din România. 1916-1921, Bucuresti, Editura Politica, 1966, pp. 123-128
Politica externa România noua a iesit din marele cataclism mondial, în care s-a scufundat împaratia habsburgica.
4.6. Programul de munca al Partidului National Român[1]
Capitolul II. Politica interna Pornind de la principiul suveranitatii nationale, fixat în Constitutia statului român, în întelesul caruia toate puterile emana de la natiune, Partidul National Român pretinde revizuirea Constitutiei în conformitate cu starile de fapt si în special cu principiile adevaratului parlamentarism.
4.7. Programul Partidului National Liberal
4.8. Contextul instalarii liberalilor la putere
4.9. Programul Partidului National-Ţaranesc
Partidul National Ţaranesc ia nastere din fuziunea realizata între Partidul National Român si o parte însemnata a Partidului Ţaranesc, cu ocazia Congresului extraordinar, tinut la Bucuresti pe 10 octombrie 1926.
b) daca sunt ferme - la 250 ha, în regiunile cu cererile de împroprietarire nesatisfacute si pâna la 500 ha în regiunile cu cererile de împroprietarire satisfacute.
Prin ferme se înteleg si acele gospodarii care exploateaza mosia cu inventar propriu de vite si unelte sau crescatorii de vite.
Masuri pentru comert Regimul comertului intern va fi acela al libertatii. Tendintele de acaparare si de specula vor fi combatute în special prin înlesnirea circulatiei normale a marfurilor, prin raspândirea si organizarea cooperativelor de consum si prin organizarea pietelor de desfacere cu concursul autoritatilor comunale si judetene.
Exportul va fi liber.
Se va încuraja sindicalizarea producatorilor în vederea exportului direct.
Se vor reorganiza Camerele de comert si industrie.
Se va alcatui un tarif vamal autonom, care va servi drept baza la încheierea conventiilor comerciale.
Masuri pentru cooperatie Se va întocmi un cod al cooperatiei pe baza principiului autonomiei, asigurându-se cooperatiei cele mai mari înlesniri de credit din partea Bancii Nationale.
Institutiile cooperative vor fi folosite la exploatarea bogatiilor statului.
4.10. Programul de actiune al Partidului Social-Democrat din România[1]
(mai1927)
Partidul Social-Democrat din România, solidar cu partidele muncitoresti socialiste din toate tarile, cu care este unit în Internationala Muncitoare Socialista si condus de acelasi ideal, reprezinta si apara interesele si aspiratiile clasei muncitoare de la orase si sate, precum si ale tuturor paturilor asuprite social sau national din România. Bazat pe învataturile socialismului stiintific, el urmareste ca ultim scop desfiintarea exploatarii economice, a asupririi politice sau nationale si înapoierii culturale sub orice forma, prin cucerirea puterii de stat, socializarea mijloacelor de productie, transport si schimb si transformarea statului de clasa burghezo-capitalist în societatea democratica socialista. [...]
I. Politica interna Democratizarea desavârsita a vietii de stat este conditiunea principala pentru desfasurarea libera a luptei de clasa si pentru educatie politica si culturala a masei muncitoare.
De aceea, Partidul Social-Democrat cere:
1. Alcatuirea Camerei si în general a tuturor corpurilor elective, reprezentative sau administrative, numai prin votul universal, egal, direct si secret, cu reprezentarea proportionala pe judete si totalizarea resturilor de voturi din toata tara.
Partidul Social-Democrat din România. Programul si statutul Bucuresti, 1927, pp. 3-17
|
