Primul intelectual romān care a atins, dupa revolutia din 1989, esenta fenomenului, scotīnd la suprafata analitica nocivitatile istorice ale reformei electorale de la sfīrsitul primului razboi mondial, a fost Horia Roman Patapievici34. Din pacate, caracterul eufuistic al textului sau a limitat accesul la sensurile sale profunde doar la un grup foarte restrihs de intelectuali de extractie umanista, impactul politic sau social fiind nul. Totusi, adevarul a fost spus, si din rīndurile societatii civile, si din rīndurile istoricilor. Asumarea lui īn practica politicii guvernelor postdecembriste continua sa īntīrzie, motiv pentru care principalele fenomene negative ale istoriei Romāniei moderne si contemporane vor continua sa se repete. Toate aceste fenomene negative ale perioadei interbelice sunt cel mai bine simbolizate prin rezultatul politic: distrugerea sistemului democratic parlamentar prin lovitura de stat condusa de luliu Maniu īn 1930 a permis concentrarea puterii la vīrf, favorizīnd regimul autoritar al lui Carol II si usurihd activitatea oculta a camarilei.
|