PLANUL VOISIN,
ARHETIP AL DISCONTINUITATII IN PLANIFICAREA
. (fig.1 2.)
(fig.3 ). El nu se poate adapta unui mod de viata radical schimbat. Insa ,uneori, ruptura continuitatii in planificarea unui oras poate avea ca scop si redefinirea sa estetica si ideologica. In acest caz, lupta nu se mai da impotriva omului tip ci a nivelui in care noul construit, noile practici economice si sociale se muleaza pe vechile idei.
(fig.4) este un element definitoriu al personalitatii. Implicit identitatea unui oras este definitorie pentru cei ce il locuiesc si in felul acesta pentru orasul in sine. Astfel se subintelege ca nu se poate sterge istoria si spiritul unui loc fara sa-l afectezi la nivelul tuturor componentelor sale.
. (1) (fig.6.)
Acest lucru se poate vedea in orase din Romania, precum Bucurestiul , in care planificarea prin stergere nu face decat sa rezolve aparent si local probleme functionale (precum circulatia sau nevoia de locuinte) dar in fond nu face decat in cel mai bun caz sa le transfere catre alte zone ale orasului.
Astfel, in acelasi exemplu putem vorbi despre lipsa de identificare a celor care locuiesc orasul, care nu se regasesc intr-un relief complet nou si care nu pot pur si simplu sa il foloseasca.
Bibliografie:
Texte:
. Alexandru M.Sandu, Samburele care face sa creasca, Editura Fundatiei Arhitext design, Bucuresti, 2007
. Cincinat Sfintescu , Urbanistica generala, Tipografia Bucovina, Bucuresti, 1933
. Francoise Choay, Urbanismul,Utopii si Realitati, Paideia, Bucuresti, 2002
Imagini:
Fig. 1.2.Cincinat Sfintescu , Urbanistica generala, Tipografia Bucovina, Bucuresti, 1933
Fig.3.4 Daniel Wieczorek , Camillo Sitte et les debuts de l'urbanism moderne, Architecture et Recherches/ Pierre Mardaga
Fig. 5.6. Prof.dr.arh. Alexandru
M.Sandu, Doctrine Urbanistice, Structuri
Urbane, Compozitie
.
|
