PRAVILELE LAICE sau CARTEA ROMÂNEASCĂ DE ÎNVĂŢĂTURĂ sI DE ÎNDREPTARE A LEGII
În Moldova, în 1646, din porunca domnitorului Vasile Lupu, logofatul Eustachie, marele carturar al curtii domnesti, tipareste la tipografia manastirii Trei Ierarhi, "Cartea româneasca de învatatura si îndreptarea legii".
Din titulatura dezvoltata a cartii rezulta izvoarele din care s-a inspirat pravilistul, cu deosebire izvoarele grecesti, precum si scopul lucrarii, de unde reiese clar ca termenul de "învatatura" nu are sens didactic, ci sens de porunca domnesca, obligatorie.
Izvoarele mai importante sunt :
legiunea agrara bizantina (nomos ghiorghicos)
tratatul de dr. Penal, al penalistului italian Prosper Fainaccius
Din acest tratat rezulta în materia penala a legiunii concepte avansate pentru acea vreme.
În Ţara Romnâneasca, apare aproape în acelasi timp, doar la câtiva ani distanta, în 1652, "Îndreptarea legii", tiparita l aTârgoviste, din 151h73b porunca domnitorului Matei Basarab, de calugarul Daniil Panoneanu, care va deveni mitropolit al Ardealului.
Legiuirea munteana este ceva mai dezvoltata, cuprinzând o traducere mai pe larg a nomocanonului lui Mihai Malaxus, precum si, în partea finala, dupa normele juridice propriu-zise, chestiuni de gramatica, filosofie, drept canonic.
STRUCTRA LEGIUIRILOR
Legiuirile sunt împartite în 2 parti :
Prima parte : sunt aratate normele care reglementeaza relatiile dintre boieri si tarani, precum si relatiile feudale din agricultura, astel încât sunt consacrate :
legea taranilor de pamânt
obligatii pt boieri de a nu-i primi pe mosiile lor pe taranii fugari, precum si de a-i înapoia proprietarului lor si dreptul corelativ al acestuia de a-i urmari oriunde s-ar afla
obligatile taranilor fata de boieri
paza bunurilor agricole
relatiile privitoare la cresterea vitelor
chestiuni legate de construirea pe terenul altuia si altele
slobozi
b) robi
a) Cei slobozi se împarteau în : - boieri
- tarani
Boierii erau denumiti "oameni domnesti" (daca erau dregatori) iar daca nu erau dregatori, "ruda buna aleasa si de folos tarii".
Ţaranii, însa, erau numiti "taran gros", "neîntelegator", "om de gios".
actiunile în revendicare puteau fi intentate oricând.
Sunt incluse notiuni noi, precum :
- tentativa
- compilcitatea
- concursul de infractiuni
- recidiva
Sunt aratate cauzele care înlatura raspunderea penala : - vârsta sub 7 ani
- ordinul superiorului
- nebunia
- provocarea
- legitima aparare
apoi cauzele care atenueaza raspunderea penala : - vârsta sub 10 ani
- batrânetea
- mânia
- betia
În materia procedurii de judecata , nu exista instante specializate, nu exista institutia apelului si nici cea a autoritatii de lucru judecat.
Ceea ce este interesant de semnalat e faptul ca nu numai pers îndriduita sa declanseze procedura o putea face, ci si alte persoane cum ar fi parintele pt copil, mandantul pt mandatar (mandatarii/reprezentantii se numeau ispravnici), vladica (egumenul) pt clerici sau calugari.
DREPTUL SCRIS în voievodatul Transilvaniei
În cadrul voievodatului Transilvaniei, primele acte normative scrise au fost : decretele regale provenite de la Curtea Ungariei, a. î. Regele Andrei al II-lea a emis în 1222 un decret care consfintea privilegiile nobilimii.
Regele Carol Robert D'Anjou a fixat organizarea financiara.
Regele Ludovic I a reglementat în 1351 organizarea armatei.
Prima încercare de codificare o întâlnim la regele Matei Corvin în 1486, prin lucarea publicata sub numele "Decretul maius"
Celelalte acte normative care au guveranat viata Transilvaniei au fost adoptate, de regula, în urma unor framântari sociale puternice, care au intentionat îmbunatatirea situatiei taranilor în general si în special a natiunii române, dar care, de regula, s-au finalizat cu o înrautatire a acestei situatii, în plus si fixata într-un act normaziv.
A. î., în 1437, în urma rascoalei de la Bobâlna, taranimea din toate natiile locuitoare în Transilvania a dorit o micsorare a obligatiilor fata de boieri, fata de stat si fata de biserica. Actul care a finalizat revolutia a fost consemnat o înasprire a regimului taranimii si, pe deasupra, excluderea nobililor români de la conducerea voievodatului Transilvaniei.
Înfratirea celor 3 natiuni privilegiate, cunoscuta sub numele "trium nationem" va deveni un act constitutional fundamental si de neinlocuit în viata Trans.
În urma razboiului taranesc al lui Gh. Doja din 1514, revendicarile au fost aceleasi, însa rezultatele au fost contrare. Nenorocirea a facut ca, juristul stefan Werbuczi a terminat chiar în anul rascoalei codul de legi cu care fusese însarcinat de regele Vladislav. Sub impresia puternica a framânturilor taranesti, Werbuczi include în codul sau obligatii f împovaratoare pt tarani precum si un statut juridic deosebit de constrângator.
Codul sau s-a numit "tripartitum", deoarece continea 3 parti. El a fost publicat în 1517, însa nu cu o valoare oficiala, ci doar ca un cod privat. Cu toate acestea, el s-a aplicat în practica instantelor, pâna la revolutia pasoptista, fiind aprobat si prin diploma Leopoldina 1691.
Prima parte a codului continea privilegiile nobilimii.
A 2-a parte : procedura lor de judecata
A 3-a parte : obligatiile taranilor, legarea acestora de pamânt, procedura de judecata care li se aplica, satutul oraselor.
În Ţara Fagarasului s-a aflat o populatie româneasca cu o anumita independenta. Acesta tara fiind o feuda a domnilor tarilor române timp de aproximativ 1 secol pt ca la sfârsitul sec al 15-lea sa fie inclusa în teritoriile administrate de sasi. Cu aceasta ocazie s-a încercat o limitare a autonomiei si o deformare a vechilor rânduieli juridice. De aceea populatia româneasca s-a rasculat si în urma acestor proteste puternice au fost codificate în 1508 "Statutele Ţarii Fagarasului" în limba latina.
Prin continutul lor, statutele demonstreaza ca în cele3 principate române s-a aplicat acelasi dr. si anume"legea tarii".
Prevederile din statute sunt însa mai apropiate de cele ale dreptului nescris din Ţara Româneasca.
A. î. în materia persoanelor, acestea erau împartite în boieri si tarani, ca si în celelalte 2 tari române.
În materia castoriei se consacra pe lânga cea obisnuita, si casatoaria cu fuga.
În materia succesiunilor, se remarca privilegiul masculinitatii, ca în Ţara Românesca.
În domeniul dr. penal sunt încriminate infractiunile privitoare în special la statul feudal si la proprietate.
DREPTUL SCRIS în Principatul autonom dependent de Turcia (pricipatul Trans)
si în aceasta perioada se pastreaza "unionum trium nationum" si "tripartitul" lui Werbuczi. Autononia Trans are un efect benefic si în plan legislativ, pt ca în 1549, Dieta de la Sighisoara, hotaraste ca Trans se va guverna dupa legi proprii.
Într-adevar, Dieta Trans a avut o activitate f bogata, a. î. actele normative adoptate de ea au trebuit ssa fie codificate. De aceea, pt perioada 1540-1653 s-a realizat codul numit "Approbatae Constitutiones regni Transilvaniae et partium Hungariae eisdem anexarum"
La fel pt perioada 1654-1691 s-a procedat la codificare sub numele "Compilatae Constitutionis regni Transilvaniae et partium Hungariae eisdem anexarum". În cele din urma, cele 2 codificari s-au unit formând "Approbatae et copilatae Constitutiones regni Transilvaniae et partium Hungariae eisdem anexarum".
Continutul acestor reglementari era din cele mai variate si anume cuprindea :
- organizarea de stat
- privilegiile nobilimii
- obligatiile iobagilor
- chestiuni administrative
- chestiuni fiscale
- organizarea bisericii oficiale
- chestiuni de dr canonic
Prin aceste legiuiri, situatia iobagilor în general a devenit f proasta, iar românii, în plus, erau dezavantajati si de criteriul national si religios
Sfatul domnesc e înlocuit de divan, însa domnitorul nu se mai sprijina pe factorii politici interni, adica pe boierii pamânteni, ci pe clientela lui politica, formata în general din rude si din creditori.si, concomitent cu suprimarea imunitatilor feudate, se doreste o centralizare tot mai accentuata a puterii în mâinile domnitorului si o dependenta tot mai mare a boierilor fata de acesta.
|
