PRIMA EXPEDITIE A LUI COLUMB

PRIMA EXPEDIŢIE A LUI COLUMB

DESCOPERIREA INSULELOR "INDIILOR DE VEST"
SI ÎMPĂRŢIREA LUMII" INTRE SPANIA sI PORTUGALIA.
"                                 FLOTILA LUI COLUMB

Darnici în titluri si fagaduieli, regii erau hotarîti sa cheltuiasca cît " putin cu organizarea expeditiei. Lui Columb i s-au pus la dispozitie îf^a a corabii. Potrivit versiunii traditionale, echipajul a fost recrutat forta dintre locuitori ai Palosului, condamnati la munca silnica pentru °rima de lese-majestate si completat cu delicventi de drept comun. Columb a echipat pe socoteala sa o a treia corabie.'.El a fost ajutat sa strânga fondurile necesare pentru aceasta de catre fratii Pinzon, naviga­tori iscusiti, originari din Palos.

Columb a înaltat pavilionul de amiral pe "Santa Maria", cea mai mare corabie din flotila, pe care el însusi, poate fara temei, a caracteri­zat-o ca un "vas prost, impropriu pentru descoperiri". Capitan al celei de-a doua corabii, "Pinta" - a fost numit Martin Alonso, cel mai mare dintre fratii Pinzon. Capitan al celei de-a treia corabii, "Nina" - mai mica decît celelalte - a fost numit Vicente Yanez, cel mai tînar dintre fratii Pinzon.

Nu s-au pastrat date oficiale cu privire la dimensiunile corabiilor lui Columb, iar parerile diferitilor autori asupra marimii si tonajului lor se deosebesc mult. Astfel, se crede ca "Santa Maria" avea o deplasare de 100-130 de tone; "Pinta", de 55-90 tone, iar "Nina", de 40-60 de tone. Echipajul tuturor celor trei corabii era alcatuit din 90 de oameni.

SCOPUL PRIMEI EXPEDIŢII PESTE OCEAN

Exista foarte multe lucrari care se ocupa de scopul imediat urmarit de prima expeditie a lui Columb. Unii istorici sceptici resping presu­punerea ca în 1492 Columb îsi propunea sa ajunga în Asia. Acest scep­ticism se bazeaza pe interpretarea juridica, pur cazuistica, a doua docu­mente emanînd de la "regii catolici" si întocmite de comun acord cu ^oiumb: .contractul si "certificatul de acordare a titlului". în aceste aocumente nu este pomenita Asia si nici vreo regiune a ei; de altfel n ele nu se mentioneaza în general nici o denumire geografica. Dimpo-riva, scopul expeditiei este formulat în expresii intentionat confuze it ^se Poate de vagi: "întrucît domnia voastra, Cristofor Columb, ins!¹ .^urm*^nc' Porunca noastra pentru a descoperi si dobîndi unele este ^s1,^un. ^continent Pe marea-ocean ...". Dar aceasta formulare vaga venea⁶ !r^p explicabila tocmai pentru ca în documentele oficiale, care _est Jf . ki regii spanioli, nu se putea mentiona Asia de sud sau de ^v,^{131 evu}* ^mediu era reunita sub denumirea comuna de "Indii": baza ^°^tarîrilor P^aPei de la Roma confirmate în 1479 de Castilia tratatului cu Portugalia), dreptul de a descoperi noi pamînturi

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

la sud de insulele Canare si "pîna u indieni" fusese acordat Portugaliei De aceea, dupa ce a ajuns în insulele Canare, Columb a pornit spre apus de insula Hierro (Ferro), iar nu spre sud Daca folosim documentele oficiale pentru a stabili scopul imediat al p_rj_ mei expeditii a lui Columb, trebuie sa subliniem în primul rînd ca mentio­narea vaga a continentului putea sa se refere numai la Asia: potrivit concep­tiilor din antichitate si din evul me­diu, la vest de Europa, dincolo de ocean, în emisfera nordica nici nu pu- ." tea sa existe vreun alt continent \r afara de Asia. Continente noi puteau sa se afle numai în emisfera sudica. Mai departe, trebuie sa ne bazam pe acel articol din contract în care se da lista probabila a marfurilor pe care regii (si Columb însusi) nadajduiau sa le gaseasca dincolo de ocean: "perle sau pietre pretioase, aur sau argint, mirodenii si alte lucruri si marfuri. .."

ate aceste marfuri erau atribuite de traditia geografica medievala idiilor".

E putin probabil ca scopul direct sa fi fost descoperirea legendarelor j.le "ratacitoare" Brasil si Antilia. In evul mediu, insula Brasil era ;a în legatura cu o esenta de lemn pretios cu acelasi nume, iar acest m nu este de loc pomenit în documentele oficiale. Insula Antilia era ata de legenda despre sapte episcopi crestini care fugisera acolo. Daca tilia exista, ea era o tara crestina, guvernata de suverani crestini, t punct de vedere juridic, regii spanioli nu puteau sa acorde cuiva ptul de a "dobîndi" aceasta tara pentru Castilia si nici nu puteau acorde "pe veci" guvernarea acestei tari lui Columb si mostenitorilor Potrivit traditiei catolice, asemenea daruri puteau sa se refere numai tarile "pagîne" (necrestine).

Este incontestabil de asemenea ca echipajul primei flotile a lui umb a fost ales numai în scopul de a se stabili relatii comerciale cu ara necrestina (eventual musulmana), iar nu pentru cucerirea unei mari; totusi, nu se excludea posibilitatea "dobîndirii" unor insule. s evident ca flotila nu era destinata unor vaste operatii de cucerire; era prea slab înarmata, echipajul era prea redus si apoi, printre îenii lui Columb, nu se aflau militari de profesie. Expeditia n-avea îcop nici raspândirea religiei catolice, cu toate ca mai tîrziu Columb -istinut acest lucru. Dimpotriva, printre participantii la expeditie nu

PRIMA EXPEDIŢIE A LUI COLUMB

cunostea pu-iTmS araba, adica Snba tlosm de musul- 7 în slujbele religioa-^ⁿcunostintele lui .n-ar f'foX de folos în insu­le Br£a Antilia ete., Sr ar fi putut prinde foarte bine in "Indii , care desfasurau un co­mert intens cu tarile mu­sulmane.

Asadar, atît perechea regala cît si Columb cau­tau sa stabileasca o le­gatura comerciala cu "In-diile" si mai de crezut este ca tocmai "Indiile" au constituit principalul scop al primei expeditii. Faptul ca la înapoierea în Spania Columb a anuntat ca a descoperit în vest "Indiile" si a adus de acolo "indios" (indi­eni), n-a fost o nascocire ulterioara. Columb sus­tinea ca a ajuns acolo unde fusese trimis si un­de a vrut sa ajunga, ca a^ facut ceea ce trebuia sa faca. Aceasta parere o împartaseau si majori­tatea covîrsitoare a ini­tiatorilor si participanti-£"■; la prima expeditie. Prin aceasta se si expli­ca imediata organizare a unei a doua expeditii, de °ata aceasta de mari pro-Portu. P_e vremea aceea T ^sPania _nu existau

"o

u

B a.

P aparut ulterior.

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

rima expeditie a lui Columb este descrisa în "Jurnalul primei rii", sau, mai exact, într-un rezumat întocmit de Las Casas p_e jurnalului pierdut al lui Columb.

PRIMA CĂLĂTORIE PESTE OCEANUL ATLANTIC

i zorii zilei de 3 august 1492, Columb a dat ordin sa se ridice

a, sa se întinda pînzele si a iesit cu corabiile sale din portul Palos.

îxpeditia a ajuns la insulele Canare s-a constatat ca una din corabii

Lnta" - are o spartura. Repararea ei a durat mult timp, astfel ca

a 6 septembrie 1492 corabiile au iesit din portul insulei Gomera.

n primele trei zile, vîntul nu a batut aproape de loc si corabiile

;au foarte încet. Apoi, un vînt prielnic a mînat corabiile spre apus

viteza atît de mare, încît curînd marinarii n-au mai vazut insula

o, cea mai vestica dintre insulele Canare. Multi marinari îsi pier-

a' curajul, luîndu-^si ramas bun de la pamînt ca pentru totdeauna.

nb îsi dadea seama ca nelinistea oamenilor va spori pe masura ce

.este distanta ce-i desparte de patrie. Atunci el a luat hotarîrea

nota în jurnalul de bord si de a comunica echipajului date mult

mate cu privire la distanta strabatuta, iar pe cele exacte sa le

a în jurnalul seu personal. Chiar în ziua urmatoare (10 septembrie)

notat în jurnal ca în 24 de ore au fost strabatute 60 de leghe, dar

iurnalul de bord a indicat numai 48 de leghe "pentru a nu speria

nii". si paginile urmatoare din jurnal cuprind numeroase însemnari

:est fel.

la 16 septembrie, "oamenii au început sa vada o multime de smocuri rba verde si, judecind dupa aspectul ei, iarba fusese rupta de curînd )amînt". Totusi flotila a înaintat timp de trei saptamîni spre vest aceasta ciudata întindere de apa, unde uneori era "atîta iarba, parea ca toata marea e plina de ea". De cîteva ori au aruncat sonda, ;a nn a atins fundul. Astfel, a fost descoperita "marea Sargaselor", ;rita de alge plutitoare si situata în zona subtropicala a oceanului, teriorul unui cerc format din curenti maritimi.

tn primele zile vasele minate de vînt prielnic lunecau cu usurinta alge, dar apoi, în decursul cîtorva zile de acalmie, flotila n-a mai tat aproape de loc. "întrucât marea era linistita, oamenii au început urmure, spunând ca aici marea e ciudata si ca niciodata nu va mai vîntul care sa-i ajute sa se întoarca în Spania" (23 septembrie). L>a începutul lunii octombrie, marinarii si ofiterii au început sa i tot mai staruitor lui Columb sa schimbe directia. Pîna atunci el tase drept spre apus. în sfîrsit (la 7 octombrie) Columb a capitulat, idu-se probabil de o rascoala.

4-u mai trecut trei zile si "oamenii nu mai puteau sa rabde, plîn-J-se ca e prea lunga calatoria". Amiralul a izbutit sa-i linisteasca i pe marinari, spunîndu-le ca sînt foarte aproape de tinta si amin-t-le totodata cît de departe sînt de patrie. Pe unii cauta sa-i con-i, altora le fagaduia ca vor fi rasplatiti.

_I

PRIMA EXPEDIŢIE A LUI COLUMB

DESCOPERIREA INSULELOR BAHAMA

11 octombrie, totul confirma neîndoielnic ca pamîntul e aproape. , -arii fura cuprinsi de o puternica emotie.

Marinai * _octombrie 1492, la ora doua dupa miezul noptii, Rodrigo de marinar de pe "Pinta" - vasul care mergea în fruntea flotilei ^g.at ca în zare se vede pamîntul. De pe "Pinta" s-au dat semnale -mpuscaturi. Pînzele au fost strânse pe toate corabiile si oamenii ⁿ- ceput sa astepte cu nerabdare zorile. Dimineata a aparut pamîntul ^m're în însemnarea din 13 octombrie, Columb îl caracterizeaza astfel: o insula foarte mare si foarte neteda, cu multi copaci verzi si iar în mijloc se afla un lac mare. Munti nu sînt de loc". Calatoria in oceanul Atlantic, de la insula Gomera pîna la aceasta insula din ^P st a durat 33 de zile. De pe corabii au fost coborâte barci. Columb, însotit de amîndoi capitanii Pinzon, de un notar si de un controlor regal, a coborît pe tarm - de data aceasta în calitate de amiral al marii-ocean si de vice-rege - si a înaltat steagul Castiliei. Apoi el a intrat formal în. stapînirea insulei, întocmind si un act notarial.

Pe insula spaniolii au gasit oameni goi. Columb descrie în felul urmator prima întîlnire cu poporul care, dupa 20-30 de ani, a fost complet exterminat de colonialistii spanioli:

"Le-am dat bonete rosii, matanii de sticla si multe alte obiecte lip­site de valoare, care le-au facut o mare placere. Ei s-au purtat atît de bine cu noi încît lucrul acesta mi s-a parut o minune. Veneau înot pîna la barcile unde ne aflam si ne aduceau papagali, gheme de fire de bumbac, mici darde si multe alte lucruri, schimbîndu-le pe obiectele pe care le dadeam noi¹. Mi s-a parut însa ca acesti oameni sînt saraci si [ca duc lipsa] de toate. Toti umbla goi, asa cum s-au nascut ._s.. Iar toti oamenii pe care i-am vazut erau înca tineri... bine facuti, trupurile si fetele lor erau foarte frumoase, iar parul aspru ca de cal si scurt... Unii îsi vopsesc pielea cu vopsea neagra (iar pielea lor este de aceeasi culoare ca a locuitorilor de pe insulele Canare, care nu sînt nici negri si nici albi), altii cu vopsea rosie; unii îsi vopsesc cu orice le vine la îndemîna numai fata, altii tot corpul, iar la unii sînt vopsiti numai ochii sau nasul. Ei nu poarta si nu cunosc armele [de fier]: cind le-am aratat spada, au apucat taisul si din nestiinta s-au taiat la aegete. Nu ara vazut la ei fier".

de         ^irl^{sula i s}~^au daruit lui Columb "frunze uscate care erau deosebit tutun       ^{te de loc}alnici"; aceasta este prima indicatie cu privire la

Colurnh numeau insula - daca au fost bine întelesi - Guanahani.

acest ^X~^a ^^at' ^^re?te» ^un nume crestin San Salvador (Mîntuitorul) si dreptul^{UIne S}~^a P^^s*^rat pentru una din insulele Bahama, situate în Paralelei de 24° latitudine nordica. Nu avem însa certitudinea

°fera, chi°^S ?⁰^^urn^ ^sPune: " ... Ei dau tot ce au î ^ar al unor cioburi de vase sau de sticla ..."

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

Sluji" religioa'Sa pe tarm (desen din secolul' al XVI-lea).

el ar fi debarcat prima data tocmai aici. Se mai indica cel putin înca ci locuri probabile ale primei debarcari a lui Columb; toate sînt tate pe lantul rasaritean exterior al arhipelagului Bahama, îndreptat e oceanul Atlantic. Cea mai nordica dintre insulele (Cat) unde putea debarce Columb, este situata ceva mai la nord de 24° latitudine nor-a, iar cea mai sudica se afla pe paralela de 22°. Bineînteles ca drumul babil al lui Columb din Guanahani spre Cuba variaza si el în functie locul primei debarcari.

Columb a observat ca unii bastinasi purtau la mas podoabe de aur. pa cîte a putut întelege, aurul era adus în insula de undeva dinspre . Din acest moment Columb îsi exprima aproape în fiecare pagina irnalului speranta ca "cu ajutorul Domnului va gasi aurul, acolo unde naste".

Dupa sosirea în Guanahani, spaniolii au ocolit cu barcile insula si zarit cîteva sate. Itn departare se vedeau alte insule si Columb s-a vins ca nu a descoperit un pamînt izolat în mijlocul oceanului, ci arhipelag.

Insularii vizitau corabiile venind în barci scobite din trunchiuri de aci, de marimi diferite, care duceau între 1 si 40-45 de oameni¹-itru a gasi drumul spre insulele din sud, "unde se naste aurul', umb a poruncit sa fie prinsi cîtiva bastinasi care se urcasera pe cora-

»Ei înaintau cu barcile folosind vîsle ce semanau a hîrlete si mergeau ^cu iuteala".

PRIMA EXPEDIŢIE A LUI COLUMB

Dupa MuSoz Dupa Humboldt Dupa Varnhagen Dupa Navarrete

. Santa Maria de Concepcion 15. X (Rum Cay)

andina! 16. X Long istand)

Ila (Crooked I si and

i. Mica lnagua ,'s \*

Cele patru variante ale drumului lui Columb din insulele Bahama¹ spre Cuba.

biile spaniole. Urmînd indicatiile prizonierilor, el a început sa navigheze printre insulele arhipelagului, înaintînd treptat spre sud.

Columb a dat unei mici insule situata la sud-vest de Guanahani numele de Santa Maria de Concepcion (astazi Rum Cay). Iar insula .urmatoare, destul de mare, a fost denumita Fernandina (astazi Long Island). Indienii de aici care au ajutat pe spanioli sa-si umple butoaiele cu apa i s-au parut lui Columb "mai gospodari, mai prietenosi si cu mai multa judecata" decît locuitorii din Guanahani. "Am vazut la ei chiar vesminte - noteaza el în jurnal - tesute din fir de bumbac asemenea unor mantii si le place sa se gateasca, iar femeile poarta în fata un petic de tesatura care le ascunde întrucîtva goliciunea". In alta parte el arata ca aici "a observat ca femeile casatorite poarta salvari din tesatura de bumbac". Marinarii oare vizitasera casele insularilor vazusera acolo Paturi împletite legate de stîlpi. "Paturile pe care dorm ei seamana cu niste plase si sînt împletite din fire ide bumbac" (hamacuri). Dar spaniolii sa'^a*^U .ri^aS^' ^ ^insu^^{a n}i^ci ^un indiciu de zacaminte de aur, desi continuau ^{n lm}easca indieni care purtau bucati de aur ca podoabe.

iotila spaniola a navigat timp de doua saptamîni printre insulele ' ^<"^o*^UInk ^a vazut acolo multe plante necunoscute cu flori si ziasnf ^Cluc*^ate- în însemnarea din 15-16 octombrie, el descrie cu entu-Dlantel     ^{Ura arn}ipelagului pe care 1-a descoperit, subliniind varietatea ^r- Dar printre ele nu existau plantele pretioase cunoscute de el

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOCRAFICE

colorante, medicinale sau
rodenii - din care luase cu     n_e
probe. El a fost mirat si de f_ap.
tul ca nu vedea "nici oi, nici
capre si nici alte animale"
"Fac tot ce îmi sta în putere
ca sa ajung acolo unde voi iz­
buti sa gasesc aur si mirodenii"

scie Columb la 19 octombrie.

Ultima dintre insulele Ba-hama unde au debarcat spa­niolii a fost numita Isabella (astazi Crooked Island).

DESCOPERIREA CUBEI

Marinarii aflasera de la bastinasi ca la sud de Isabella se afla "insula Cuba care, pe trivit spuselor indienilor, este foarte mare si face comert in­tens". Columb s-a îndreptat spre Cuba si la 28 octombrie "a patruns în estuarul unui rîu foarte frumos" (pe tarmul de nord-est al Cubei). Dupa gestu­rile bastinasilor, Columb a în­teles ca acest pamînt este atît de mare încît nu poate fi ocolit cu corabia nici chiar în 20 de

Atunci el a tras concluzia ca a ajuns la una din peninsulele Asiei de it. Dar aici nu existau nici orase bogate, nici regi, nici aur si nici tenii.

flotila a mai înaintat putin spre vest de-a lungul tarmului nordic

ibei. Uneori se întîlneau mici asezari. într-un loc, amiralul a debarcat

oii si le^a dat ordin sa-1 caute în interiorul tarii pe regele bastinas

stabileasca relatii cu el. Unul dintre soli vorbea limba araba. Dar

easta tara ciudata nimeni nu întelegea nici "chiar" limba araba.

ce s-au îndepartat putin de tarm, solii au gasit niste sate cu case

, înoonjurate de ogoare cultivate cu plante necunoscute europenilor.

igura planta o cunosteau: bumbacul. In case au vazut baloturi de

ac. Din el femeile faceau tesaturi grosolane sau împleteau plase.

itii si femeile întîlnite de straini "mergeau cu taciuni în mîna si

iarba folosita pentru fumat". Astfel au vazut europenii pentru

oara cum se foloseste tutunul, iar plantele cultivate necunoscute

Cubanii îsi construiau locuintele din crengi si trestie. Adesea ele erau foarte utînd sa cuprinda sute de oameni.

PRIMA EXPEDIŢIE A LUI COLUMB

..'MAREA'SFINTEI-FECIO

y::::::»:::-::-

Drumul lui Columb de-a lungul tarmului de nord-est al Cubei (dupa Morison),

erau porumbul, cartoful si tutunul, care mai tîrziu s-au raspândit pe toate continentele locuite.

Corabiile lui Columb aveau din nou nevoie de reparatii, din care cauza flotila a mai ramas aproape doua saptamîni în dreptul tarmului de nord-est al Cubei. Dupa ce s-au terminat reparatiile, Columb a înaintat de-a lungul tarmului Cubei ceva mai departe spre nord-vest pîna a ajuns la niste insule pe care le-a denumit "Gradinile regelui" (astazi Camaguey).

Cuba avea o populatie foarte redusa. Lui Columb i s^a parut lipsit
de sens de a naviga mai departe spre vest. El credea ca din întîmplare
a nimerit în partea cea mai saraca a Chinei. In schimb, la rasarit de
y-nma trebuie sa existe bogata insula Japonia. De aceea, Columb s-a
fi 9n^{s1 a pornit de}"^a lungul tarmului Cubei, spre sud-est. In acest timp
q^ ^° noiembrie) Martin Pinzon a disparut cu corabia sa "Pinta".
dint f ^{nuia ca este} vorba de tradare. El credea ca cel mai mare
Dun-% ^" Pinzon vrea sa descopere pe cont propriu minele de aur.
^ J^{1 u}^^a "Pintei" Columb a mai navigat încet spre est pîna a ajuns,
(adica ^{Unde tarmul} ..deviind spre sud a luat directia sud-vest"

^{a aiuns} Pîna la extremitatea rasariteana a Cubei). '

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

DESCOPERIREA INSULEI ESPANOLa
(HAITI) ^A

La 6 decembrie, dupa oarecar sovaieli, Columb a pornit spre sud-est: el a zarit un pamînt despre caro indienii din Cuba îi spusesera _Ca este o insula mare si bogata, numita "Bohio". Aceasta era într-adevar marea insula Haiti, pe care Columb a numit-o Espanola (insula Spaniola - lat. Hispaniola), deoarece acolo de-a lungul tarmului, "se întind cîmpiile cele mai frumoase din lu­me, foarte asemanatoare cu pamîn-turile din Castilia si chiar mai bune decît ele". Columb a pornit de-a lungul tarmului nordic al insulei Haiti si în drum a descoperit insula Tortuga ("Broasca testoasa"), dar nu a debarcat pe ea.

Pe Espanola era mai mult aur decît pe alte insule; marinarii au ga­sit la locuitori placi subtiri si lingo­uri mici de aur. "Febra aurului" cres­tea din ce în ce mai puternic printre ei. ,ln jurnalul lui Columb apar pri-

ele însemnari despre jafurile savârsite de "crestini": "Indienii erau atît naivi, iar spaniolii atît de lacomi si de nesatiosi, încît nu se multu-eau cînd indienii în schimbul. . . unei bucatele de sticla, unui ciob de na isau a altor obiecte fara nici o valoare le dadeau tot ce doreau. Spa-olii cautau sa puna mîna pe orice, chiar fara sa dea nimic în schimb" îsemnarea din 22 decembrie). De altfel, si genovezul fusese cuprins de ebra aurului". El noteaza cuvintele unui indian batrîn despre o insula ilina de aur" si despre alte insule unde "aurul este strîns si dat prin ;a, iar apoi se topeste si se fac din el diferite lucruri".

Din nefericire, la 25 decembrie, de craciun, din cauza neglijentei iterului de cart, corabia lui Columb a nimerit pe un banc de nisip. Cu utorul bastinasilor, echipajul a izbutit sa scoata de pe "Santa Maria ata încarcatura pretioasa, tunurile si proviziile. Lui Columb nu i-a ra-js decît mica corabie "Nifia". Pe ea nu putea sa încapa echipajul de pe tibele corabii, si Columb a hotarît sa lase o parte din oameni pe Espa-la, iar cu ceilalti sa se întoarca grabnic în Spania.

Pe Espanola au ramas de buna voie 39 de spanioli deoarece viata insula li se parea a fi usoara si sperau sa gaseasca aci mult aur. C°~ mb a dat ordin ca din resturile corabiei sfarâmate sa se construiasca o rtareata, a înarmat-o cu tunuri scoase de pe "Santa Maria" si a ^ ovizii pentru un an. Aceasta prima asezare europeana în Lumea

PRIMA EXPEDIŢIE A LUI COLUMB

c              ^^_d

mita v^IV" ._anuarie 1493, Columb a iesit din portul Navidad si dupa doua
^^a- tîlnit în dreptul tarmului nordic al Espanolei corabia "Pinta".
zile a ¹p_inzon i__a asigurat pe amiral ca "a parasit flotila fara voia sa".
jy[_artin ^ nevoit sa se prefaca a-1 crede, deoarece oricum nu putea

Clumb ii" d

ÎNTOARCEREA ÎN SPANIA

Primele patru saptamîni calatoria a decurs în conditii bune, dar la 12 februarie s-a stîrnit o furtuna. In noaptea de 13 spre 14 februarie Nina" a pierdut-o din vedere pe "Pinta" si cele doua corabii n-au mai izbutit sa se întîlneasca. "La rasaritul soarelui vîntul s-a întetit si valu­rile au devenit si mai amenintatoare... Nimeni nu credea ca vom izbuti sa scapam cu viata..." în acele zile, Columb era cuprins de gînduri negre: daca "Nina" se va scufun­da, lumea crestina nu va afla nici­odata de marea lui descoperire, "îl înspaimînta gîndul ca nu-si va desavîrsi [opera] El scrise pe un pergament tot ce a putut scrie despre descoperirile sale, implorînd pe oricine îl va gasi sa-1 aduca la curtea regala. Apoi înveli pergamentul într-o pînza cerata, îl lega bine, porunci sa i se aduca un butoias de lemn si baga pergamentul înauntru, ast­fel ca nimeni sa nu stie ce cu­prinde si ca toti sa creada ca ami­ralul îndeplineste un ritual. Apoi Porunci ca butoiasul sa fie arun­cat în mare".

Furtuna a durat patru zile. m zorii celei de-a cincea zi cînd

auT- f* ^mai

..Insula spaniola". Fortareata Navidad (desen din 1493).

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

i dezlantuit din nou furtuna. Ea a adus corabia la tarmul portughez apropiere de Lisabona. De acolo amiralul a trimis un curier la curte' tala spaniola sa anunte întoarcerea sa.

La 15 martie 1493 Columb a intrat în portul Palos. In aceeasi zi a sosit olo "Pinta". Martin Pinzon a murit dupa cîteva zile de la întoarcerea patrie.

Columb a adus în Spania fericita veste despre pamînturile descope-. e de el în apus. El a adus putin aur si cîtiva bastinasi cum nu mai f_u_ ;era vazuti în Europa si care au fost denumiti indice (indieni). El _a us de asemenea plante si fructe ciudate, precum si pene de pasari ne-noscute.

Pentru a-si pastra monopolul descoperirii, genovezul a trecut si l_a «arcere date false în jurnalul de bord.

O scurta dare de seama asupra rezultatelor primei expeditii (cea din-desnre marea descoperire) - care s-a raspîndit apoi în toata Europa zeci de traduceri - a fost dictata de Columb, pe cînd se afla înca lînga uleie Azore, sub forma de scrisoare catre unul dintre protectorii sai .e finantasera expeditia, Luis Santangel sau Gabriel Sanchez, trezo-rul coroanei Aragonului.

"PRIMA ÎMPĂRŢIRE A LUMII"

stirea descoperirii "Indiilor de vest" de catre Columb nu putea sa -i alarmeze pe portughezi. Dupa parerea lor, prin aceasta fusesera în-cate drepturile acordate Portugaliei în 1452-1456 de catre papii de la na (Nicolae al V-lea si Calixt al III-lea), drepturi pe care le recu-cuse Castilia în 1479 si care fusesera confirmate de papa Sixt al .lea în 1481. Acesta era dreptul de a stapîni pamînturile descoperite sud si est de capul Bojador "pîna la indieni". Acum li se parea ca In­ie scapa din rnîini. Doi domnitori "dintre cei mai crestini" - regina itiliei si regele Portugaliei - îsi disputau drepturile asupra teritoriilor dincolo de ocean. Castilia se bizuia pe dreptul primului descoperitor, Portugalia, pe hotarîrile papale anterioare. Singurul arbitru care pu­sa rezolve pe cale pasnica conflictul dintre regi era însusi papa de la na, autoritatea catolica suprema.

Pe vremea aceea era papa Alexandru al Vl-lea Borgia - una dintre ; mai întunecate figuri din cîte s-au perindat pe tronul papal, un asa-si un desfrînat, "cea mai desavîrsita întruchipare a diavolului pe pa-it", dupa cum 1-^a caracterizat ironic Stendhal. Despre el circula în )lul al XVI-lea zicala: "Papa nu face niciodata ceea ce spune". Con-poranul sau Machiavelli scria despre el: "Alexandru al Vl-lea n-a it vreodata altceva decît sa însele pe oameni; aceasta era singura lui ocupare... N-a existat vreodata pe lume un om care sa fi cautat sa vinga cu mai multa tarie, care sa fi afirmat ceva cu juraminte mai si care sa le fi respectat mai putin ca el". E putin probabil ca

PRIMA EXPEDIŢIE A LUI COLUMB

-_rtire a l fit facuta tocmai de mîinile

curate" ale lui Alexandru al VI-lea, "rob al robilor dom­nului". La 3 mai 1493, doua luni dupa întoarcerea lui Co-lumb prin bula "Inter cetera" ( Printre altele")¹ papa Ale­xandru al VI-lea a acordat coroanei castiliene drepturi asupra pamînturilor pe care le-a descoperit sau avea sa le descopere în viitor - "pa-mînturi aflate în regiunea partilor apusene si pe ocean" si care nu apartin nici unui rege crestin. Cu alte cuvinte, acest papa a acordat Castiliei în apus aceleasi drepturi pe ca­re unul din predecesorii sai le acordase Portugaliei în sud si est.

Dar chiar în ziua urmatoare, la 4 mai 1493, a aparut o noua bula papala (a doua "Inter cetera"). în aceasta bula, papa a încercat sa defi­neasca mai precis drepturile Castiliei. El daruia în posesiune vesnica regilor Castiliei "toate insulele si continentele... descoperite si cele care vor fi descoperite la apus si miazazi de linia ce merge de la polul arc­tic la polul antarctic.. . Linia mentionata trebuie sa se afle la o dis­tanta de o suta de leghe la apus si la miazazi de oricare dintre insulele ce sînt cunoscute de obicei sub numele de insulele Azore si insulele papului Verde". Este vadit ca linia de demarcatie stabilita prin a doua bula "Inter cetera" nu poate fi trasata nici pe harta si nici pe glob. De pe a unei se stia cu precizie ca insulele Azore sînt situate mult mai la vest e insulele Capului Verde. Cît priveste expresia "la miazazi de linia de . . . pol.., pî_na ia p_Oi «_{; a}dica la sud de meridian, ea este pur si implu absurda. Totusi, hotarîrea papala a stat la baza tratativelor di-^{ti dintre} spanioli si portughezi, care s-au terminat prin încheie-t         în orasul Tordesillas (7 iunie 1494).

începeau^U         (^actele solemne) papale poarta ca titlu primele doua cuvinte cu caie

EPOCA   MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

Portughezii se îndoiau înca pe atunci ca Columb ar fi ajuns t a¹ si de aceea nu mai staruiau ca spaniolii sa renunte complet la _c-ⁿ jriile peste ocean, însa cereau ca linia de demarcatie (asa-numit_ui eridian papal") sa fie mutata mai departe, spre apus. Dupa dis w\-elungate, cele doua'parti au cazut de acord ca linia sa fie trasata \l i de leghe vest de insulele Capului Verde. Alexander Supan, cunoscut graf de la sfîrsitul secolului XlX-lea - începutul secolului _aj -lea, a emis o ipoteza foarte verosimila cu privire la scopul pe care-1 _Ur_ .eau portughezii: "Probabil ca Portugalia nu urmarea decît sa-si asigure e maritime din regiunea Africii. Navigatia de-a lungul coastelor con-uia o etapa depasita a descoperirilor; se stia înca pe atunci ca navi-ia în regiunea Africii de sud impune o deviere spre apus pentru a se ta vîntul neprielnic, adica alizeele de sud-est (de altfel, primul care ieut un asemenea ocol a fost Vasco da Gama în 1497). Portughezii nu au ca folosind acest drum sa fie în pericol de a depasi linia de demar-e. De aceea, meridianul de demarcatie dintre sfera portugheza de in­se, cum am spune astazi, în rasarit si cea spaniola în apus a fost fixat 570 de leghe vest de insulele Capului Verde..." La alcatuirea tratatului de la Tordesillas s-a repetat vechea greseala, nume s-a omis sa se mentioneze de la care din insulele Capului Verde mie numarate cele 370 de leghe si despre ce fel de leghe e vorba. Se ?a doar presupune ca socoteala trebuia facuta în leghe romane (leghea ana este egala cu 5 920 mtr.), deoarece aceasta masura este mentio-i pentru prima oara în cea de-a doua bula "Inter cetera" a papei de toma. In afara de aceasta, pentru cosmografii din epoca marilor des-sriri, transformarea a 370 de leghe în grade de longitudine era foarte ula, întrucît în acea vreme nu se cunostea precis marimea globului lîntesc.

Dar, oricît de mari erau aceste diferente (pîna la 5°,5^r), ele sînt in-» fata de greselile care se faceau din pricina ca pe vremea aceea oa-ii nu stiau sa determine longitudinea nici macar cu aproximatie; r si în secolul al XVI-lea se produceau din aceasta cauza greseli de e 45°.

Dupa parerea multor istorici, în anii 1493-1494, Portugalia si Casti-rmareau în mod vadit sa împarta între ele globul pamîntesc, cu toate î bula "Inter cetera" si în tratatul spaniolo-portughez din 1494 se in-o singura linie de demarcatie, si anume cea din oceanul Atlantic, chiar în 1495 portughezul Ferrer a formulat o parere opusa, proba-nai corespunzatoare adevaratelor intentii ale "înaltelor parti con-ante": el socotea ca linia de demarcatie este fixata numai pentru ca e castiliene sa aiba dreptul de a face descoperiri la vest, iar cele

si în Spania existau unii oameni care se îndoiau de aceasta. Astfel, a ajuns pînâ o scrisoare trimisa din Barcelona în 1493 de Pedro Martir, un cronicar din acea Scrisoarea cuprinde urmatoarele fraze sceptice: "Un oarecare Colon a ajuns pîna

ipozii apuseni, pîna la tarmul Indiei, cum crede el. El a descoperit multe insule;

supune ca este vorba tocmai de insulele despre care cosmografii cred ca ar fi lînga Indii, dincolo de Oceanul de rasarit. Nu pot sa contest acest lucru, de?i

presia ca marimea globului pamîntese impune o alta concluzie".

A  DOUA EXPEDIŢIE A LUI COLUMB

h ze la ^est ^lC*^e j,meridianul papal". In realitate, e putin probabil portug ' fa_nt_re autorii bulelor papale sau dintre expertii întruniti în _ca ^vr^^u Ţ^jjg.giiias sa fi putut prevedea, înainte de încheierea primei ex-1494 ta ^ j_urui lumii a lui Magellan (1522), ca spaniolii si portughezii, . tînd în directii opuse, se vor întîlni într-adevar la "antipozi". Exis-tnain _oceanuj_uj Mondial unic care înconjura tot universul a fost dove-îf? abia dupa calatoria lui Magellan în jurul lumii. Scopul demarcatiei ^d _nU împartirea globului pamîntesc între Spania si Portugalia, ci nu-^eTa- indicarea unor cai diferite pe care puterile maritime rivale sa desco­pere pamînturi noi.