PRIMELE CAUTARI ALE DRUMULUI DE NORD-EST

PRIMELE CĂUTĂRI ALE DRUMULUI DE NORD-EST

SOCIETATEA NEGUŢĂTORILOR ĪNTREPRINZĂTORI" DIN ANGLIA " sI ORGANIZAREA EXPEDIŢIEI WILLOUGHBY - CHANCELLOR

|_n prima jumatate a secolului al XVI-lea Anglia era īnca prea slaba entru a īncerca sa conteste dominatia portugheza īn marile sudice sau doruinatia spaniola īn m 16316q1610q arile vestice. Dar pentru englezi raniīneau des­chise marile nordice. Dupa cum se parea pe atunci, John si Sebastian Cabot nu gasisera nimic interesant pentru englezi īn zona de nord-vest, dar se īntrevedeau perspectivele unei izbīnzi īn nond-est. Englezii au īn­ceput astfel sa caute trecerea de nord-est, adica dr.umul pe mare din Eu­ropa spre tarmurile Asiei rasaritene, prin oceanul īnghetat, ocolind Asia de nord.

La mijlocul secolului al XVI-lea comertul englez trecea printr-o criza puternica. Afacerile negutatorilor englezi mergeau prost. Atunci, negutatorii din Londra s-au adresat batrīnului Sebastian Cabot. La sfatul sau si cu participarea sa activa, "oameni īntelepti si venerabili" din. Londra au organizat, īn 1548, "Societatea negutatorilor īntreprinzatori pentru descoperirea de tari, pamīnturi; insule, state si posesiuni necunos­cute si nevizitate pīna acum pe mare".

Societatea a cumparat trei corabii, le-a reparat si le-a īnzestrat cu mici vase auxiliare ("pinasse"), care se tineau, de obicei, pe bordul co­rabiilor.

sef al expeditiei si capitan pe cea mai buna corabie a fost numit u Willoughby, care urmarea cu staruinta sa obtina acest post. El ^^a >,un nobil viteaz, de origine aristocratica"¹, dar nu avea nici un fel ^e experienta. A fost ales "datorita īnfatisarii sale impunatoare (era dusp "^la^^> P^recum si ^a marii priceperi īn arta militara", de care da-^ dovada nu se stie cīnd si unde. Pilot principal al escadrei si capitan fost i ^^{e a} ^^{oua cora}bii - ^{cea ma}i mare dar cea mai putin rapida - a s^c ^ales Richard Chancellor, "un om foarte respectat pentru inteligenta ni? n^Oniandant ^al celei de a treia corabii a fost numit timonierul Cor- ^Durforth.

Staty] x* ^e^^e de aici si īn continuare sīnt luate din culegerea "Calatorii englezi īn ■» L3_a^^OSCovei īn veacul al XVI-lea", aparuta īn 1589. In traducere    rusa, ea a apara» ^grad īn 1937.

- ^Is'otj_a j

la descoperirilor geografice l.-II.

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

MAREA )WNQHEŢATA

IUGRA

DE UNDE SE TRAG UNGURII

P R O V I N CI

. SVHONA

Kumbalīc

capitala , Chinei

PROVINCIA PERMIA

C B « E M M I I

cnezatul (Novogardia

Marele Vad TARTARIA

DHA - IN GRECEsTE FL    VOLGA - IN RUSEsTE eOEL- IN TtŢARI

tatariiWnagai

CERCHEZII DIN I'IATIGORSK

PROVINCIA SIB ERIA

LAsT1NA HAEOT

PARTE DIN PONTUL EUXtN s

Partea rasariteana a hartii Moscoviei īntocmita de Herberstein.

Nici unul dintre membrii noii "Societati a negutatorilor īntrepⁿ ;atori" nu avea habar de tarile rasaritene - "Katai sau Tataria" "".^s^₀, are se īndrepta expeditia. De aceea, la adunarea unde au fost alesi , _{f^Qc portughezii īn Brazilia (sublinierea mea -} I. M.).

_^lunie 1580, Pet si Jackmann au sosit la Vardo. Corabia lui o mica avarie si a fost nevoita sa ramīna aici pentru

^{ovv s}au Va ■ ^^H^ea englezii numeau Portile Kara si Iugorski sar - strīmtorile

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

reparatii. Pet a fixat ca loc de īntīlnire Vaigaci si a pornit spre catre "Ţara lui Willoughby". La 5 iulie, īn dreptul paralelei 71° , rit pamīnt dar n-au putut sa-1 cerceteze īndeaproape". La 6 iui; timpul unei furtuni puternice, au īntīlnit pentru prima oara gh^l "^iīl Cīnd marea s-a linistit, englezii si-au croit drum, cu pīnze si vīsle ⁶ . tre ghetari spre rasarit. īn ziua urmatoare, la nord "s-a ivit o fīsie "^ln de pamīnt adevarat", dar din pricina ghetarilor vasul nu s-a putut pia de el. La 10 iulie, dincolo de paralela de 70° latitudine nordica, ensrf zii au ajuns la uscat, dar abia dupa patru zile, cīnd tarmul, ba aparea ■ fata lor, ba īl pierdeau din vedere, au stabilit ca aceasta nu este    ^ lui Willoughby", ci Novaia Zemlia; judecānd dupa latitudine, Pet a tarmul sudic al arhipelagului īn dreptul intrarii vestice īn Portile Kara Pet a mai ratacit cīteva zile īn partea rasariteana a marii Peciora; la 23-24 iulie, dupa ce a trecut prin Iugorski sar, el a intrat īn marea Kara sj mers de-a lungul tarmului peninsulei Iugra spre sud-est, crezīnd ca se afla la rasarit de Vaigaei. Daca Pet a stabilit corect latitudinea (69° 14') īnseamna ca el s-a aflat īn apropiere de varsarea rīului Kara, līnga intra­rea īn estuarul Baidarata.

Aici Pet 1-a gasit pe Jackmann (traseul urmat de acesta nu ne este nxnoscut). Marea era plina de gheturi. Timp de trei saptamīni, amīndoi ,s-au īnvīrtit pe loc printre gheturile" din marea Kara. Abia la 15 au-rust au iesit īn largul marii, dupa doua zile s-au īntors prin Iugorski 5ar īn marea Peciora si au pornit spre vest, iar la 22 august vasele s-au lespartit pentru totdeauna. Din cauza vremii proaste, Pet, care calatorea >e "George", s-a īntors īn Anglia abia īn decembrie 1580; Jackmann, pe William", a iernat īntr-un port din Norvegia, īn februarie 1581 a plecat le acolo spre Islanda īmpreuna cu o corabie daneza si ambele vase au lisparut fara urma.

Asadar, Pet a izbutit sa treaca prin Iugorski sar si īmpreuna cu ackmann a patruns īn partea de sud-vest a marii Kara, care era bine-unoscuta rusilor. Dar cu aceasta "realizarile" lor s-au īncheiat.

Sperantele englezilor de a gasi drumul de nord^est spre China, de a escoperi si coloniza pamīnturi pe Marele drum maritim din nord s-au pulberat.