PRIMELE CAUTARI ALE DRUMULUI DE NORD-VEST SPRE ASIA

PRIMELE CĂUTĂRI ALE DRUMULUI DE NORD-VEST SPRE ASIA. sI DESCOPERIREA LITORALULUI DE NORD-EST AL AMERICII

PRIMA EXPEDIŢIE ENGLEZĂ PESTE OCEAN A LUI JOHN CABOT

Genovezul. Giovanni Caboto s-a mutat în tinerete la Venetia, s-a casatorit cu o venetiana si a avut din aceasta casatorie trei fii (al doilea dintre fiii sai a fost Sebastian). Despre viata lui Giovanni Caboto la Venetia nu se stie ap 12312f58m roape nimic. Probabil ca a fost marinar si negustor. S-a pastrat o povestire unde se spune ca în timp ce se afla: în Orientul apropiat, el a întîlnit o caravana care transporta mirodenii si s-a interesat la negustorii arabi despre tarmurile îndepartate de unde veneau aceste mirodenii. In jurul anului 1490, Caboto s-a mutat cu întreaga sa familie în Anglia si s-a stabilit la Bristol, unde a început sa fie numit John Cabot.

In acea vreme Bristolul era principalul port maritim din Anglia de vest si centrul pescuitului englez din partea de nord a oceanului Atlantic. îneepînd din anul 1480, negustorii bogati din Bristol au trimis ce cîteva ori corabii spre apus în cautarea misterioaselor insule Brasil si Antilia, dar corabiile s-au întors fara sa fi facut vreo descoperire.

Cînd au aflat de descoperirile lui Columb, negustorii din Bristol au
Pus la dispozitie fonduri pentru echiparea unei expeditii engleze care
C h + t^^{Ca Spre} tarmurile tarii "Katai" si au pus în fruntea ei pe John
^aoot. E cu putinta ca initiativa sa fi fost chiar a lui Cabot. în anul 1496,
pro ^{rUl Spainiei la} Londra scria lui Ferdinand si Isabellei: "Cineva

calato"⁶ ^^eselui. ^An'Kliei, ca si Columb, o expeditie asemanatoare cu
basadn¹³!¹^ *ⁿ'^c*^ia"- îⁿ raspunsul lor, regii Spaniei au dat dispozitii am-
încalca ^ ^Sa~* ^previn& P^e regele Angliei ca o asemenea expeditie ar
H ^T^^ legitime    l Sii i Ptglii D gl glez

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

itei, nu vroia cîtusi de putin sa tina seama de "împartirea lumii" >aza careia toate pamînturile "pagîne" puteau fi descoperite si _ac ite numai de spanioli si portughezi. înca înainte de a fi primit p_rol jl din partea ambasadorului Spaniei, regele Angliei a acordat W a Cabot si celor trei fii ai sai încuviintarea "de a naviga catre e regiunile si tarmurile din marile de rasarit, apus si miazanoapte tru a cauta, descoperi si cerceta toate insulele, pamînturile, statele egiunile pagânilor si necredinciosilor, ramase pîna acum necunoscute ii crestine, în orice parte a globului s-ar gasi". Regele îsi rezerva ncea parte din veniturile expeditiei. Tn scrisoare nu se indica, p_ro-il intentionat, directia sudica, pentru a se evita ciocnirile cu spaniolii >ortughezii.

Negustorii din Bristol, prevazatori, n-au echipat decât o corabie a, cu un echipaj de 18 oameni. în mai 1497, John Cabot a plecat din stol spre vest. El a ocolit tarmul apusean al Irlandei si, înaintînd tot pul la nord de paralela de 50°, a atins la 25 iunie 1497, dupa o cala-e de o luna si jumatate, o coasta rece si pustie. El i-a dat numele de va Prima Vista ("Primul pamînt vazut"). Probabil ca John Cabot a ut insula Newfoundland ("Noul pamînt descoperit") sau poate penin-i Labrador. Cabot socotea ca acest pemînt este locuit, desi nu vazuse [o oameni si nici nu acostase la tarmurile lui. El s-a întors spre irit si dupa o luna (la 6 august) s-a înapoiat la Bristol.

Pe drumul de întoarcere, Cabot a vazut la sud-ast de pamîntul coperit de ei bancuri uriase de scrumbii si de sturioni. Astfel a fost coperit Marele banc al Terra Novei, una dintre cele mai bogate iuni de pescuit din lume. Cabot a apreciat just valoarea lor, anuntând 3ristol ca englezii nu mai au nevoie sa se duca acum la pescuit spre tar­iile Islandei. De altfel, este foarte posibil ca bascii si alti pescari Europa sa fi ajuns la bancurile de la Newfoundland înaintea lui x>t si chiar sa fi vizitat Labradorul.

Un italian care se gasea în acea perioada la Londra scria la sfîrsitul

ilui 1497 ca englezii l-ar fi socotit mincibos pe "mesterul John, stra-

si sarac", daca marinarii sai, englezi de bastina, cei mai multi din

stol, n-ar fi confirmat toate relatarile lui. în Anglia s-a crezut (dupa

isele lui Cabot) ca el a descoperit "împaratia (marelui han", sau

ina. Un alt italian (hegustor din Venetia) spunea într-o scrisoare tri-

3a acasa: "Cabot e coplesit de onoruri, i se spune mare amiral, umbla

bracat în matasuri, si englezii alearga dupa el ca niste nebuni"-

:>babil ca aceasta relatare exagera mult succesul lui Cabot. Se stie

(probabil ca "strain si sarac") el a primit de la zgîrcitul rege al

gliei... zece lire sterline, iar în afara de aceasta i s-a fixat o pensie

uala de douazeci de lire sterline.

John Cabot a întocmit o harta a primei sale calatorii, dar ea nu a

ins pîna la noi. Ambasadorul Spaniei la Londra a raportat în acelasi

lui Ferdinand si Isabellei ca a vazut aceasta harta. Examinînd-o,

ibasadorul a ajuns la concluzia ca "distanta strabatuta nu depasea

0 de leghe". Negustorul venetian care anunta succesele lui Cabot apre-

PRIMELE CĂUTĂRI ALE DRUMULUI DE NORD-VEST SPRE

ASIA

tanta parcursa de el la 700 de
_cxa dis ^- p_resUp_Unea ca Cabot a
_leahe. _lungui tarmurilor "tarii

^m ^ni han" 300 de leghe si arata f\a înapoiere navigatorul a întîl-S doua insule.

A

DOUA EXPEDIŢIE A LUI CABOT

în aprilie 1498 s-a organizat la Bristol o a doua expeditie spre "Ka-+ai« pentru care au fost echipate cinci sau sase corabii. în fruntea ex­peditiei a fost numit din nou John Cabot. Se presupune ca el a murit pe drum si comanda a fost preluata de fiul sau, Sebastian Cabot. Datele ce ne-au parvenit despre cea de-a doua expeditie a lui Cabot sînt si mai sumare decît cele pe care le avem despre prima. Se stie doar ca vasele engleze au atins continentul nord-american si au înaintat de-a lungul coastei sale rasaritene depar­te, spre sud-vest, cautînd probabil

tarmurile cu populatie compacta ale tarii "Katai". Marinarii debarcau din cînd în cînd pe tarm, dar nu întîlneau acolo chinezi, ci oameni îmbra­cati în piei de animale (indieni din America de nord) care nu aveau nici aur si nici perle. Din lipsa de provizii, Sebastian Cabot a pornit înapoi si s-a întors în Anglia în acelasi an (1498).

Din punctul de vedere al englezilor, cea de-a doua expeditie n-a dat rezultate. Pentru ea se cheltuisera fonduri mari si nu se obtinuse nici un profit si nici macar vreo speranta de profit, întrucît bogatiile în bla­nuri ale tarii nu au atras atentia marinarilor: tarmurile acoperite de pa-un de conifere si foioase, aproape nelocuite, ale noului pamînt nu p>u-^ au fi în nici un caz coastele Chinei sau Indiei. De aieeea, timp de cî-^ va decenii, englezii n-au mai întreprins vreo încercare serioasa de a prin vest în Asia de rasarit.

ciudat ar parea, remarcabilele realizari geografice ale ce-expeditii a lui Cabot le cunoastem nu din izvoare engleze, aniole. Pe harta spaniola întocmita la hotarul dintre seco-de catre Juan de la Cosa este însemnata departe la nord st de Cuba (icare de altfel este indicata drept o insula) o linie coasta cu râuri, cu o serie de nume geografice si cu un golf pe . ;,Mare descoperita de englezi" si cu oîteva steaguri englezesti, asemenea ca la sfârsitul lunii iulie 1500, atunci cînd a încheiat întelegerea pentru expeditia din 1501-1502 (oare s-a sfârsit total) pentru colonizarea tarmurilor golfului Venezuela,

^:copeririloT geografice I,-II.

EPOCA M'ARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

onso Hojeda si-a luat obligatia de a continua descoperirea continetitu i "pîna la pamânturile unde au fost corabiile engleze". In sfîrsit, Pe<j_r~ artir a relatat ca englezii "au ajuns pîna la linia Gibraltarului" (30-atudine nordica), adica au înaintat ceva mai la sud de golful Chesn ake.

"ŢARA CORTEREALILOR"

Cînd s-au primit la Lisabona stiri despre succesele expeditiilor i_Uj :bot, portughezii au presupus ca în nordul oceanului Atlantic exista sule care ar putea fi folosite ca escale pe drumul de nord-vest spre dia. Portughezii socoteau ca John Cabot si fiul sau au întîlnit un pa-nt ,,'pagîn" în partea portugheza a globului, la rasarit de linia de de-ireatie.

Regele Manuel al Portugaliei avea în insulele Azore un vasal -

tspar Cortereal, în vîrsta de 50 de ani, care organizase mai de mult

socoteala sa expeditii peste mare sau participase la astfel de expedi-

, Dobândind de la rege dreptul de a stapâni "toate insulele sau conti-

ntul pe care le va gasi sau descoperi", Cortereal a plecat în mai 1500

1 Lisabona spre nord-vest si a traversat oceanul Atlantic. El a fost

>babil în Labrador (Terra do Labrador - "Ţara plugarului"). El a dat,

eît se pare, noului pamânt acest nume în speranta ca bastinasii vor

tea fi vânduti ca sclavi pe plantatii si a adus în patrie câtiva "oameni

1 padure" si ursi albi.

In anul 1501, Gaspar Cortereal a plecat cu trei corabii din nou spre i-vest, dar de data aceasta a mers mai la sud decât în 1500. El a zarit re apus un tarm dupa ce strabatuse (potrivit 'calculelor sale) un drum tlt imai lung decât în anul precedent. Deoarece rîurile pe care le-a în-îit acolo erau foarte mari, Cortereal a ajuns la concluzia ca în fata

se afla un continent. El a mai descoperit la nord o regiune pe care -f lenumit-o "Terra Verde" ("Ţara verde"). Doua vase ale expeditiei s-au -^ ors cu bine în patrie, aducând la Lisabona câtiva bastinasi. A treia ■abie, însa, pe care se afla si Gaspar, a disparut fara urma.

Iata ce scria Luigi Pasqualigo, ambasadorul Venetiei la Lisabona, tilor sai din patrie, dupa zece zile de la întoarcerea primei corabii a

Cortereal:

"La 8 [octombrie] a sosit aici una din cele doua [?] caravele pe care ii trecut prea stralucitul rege [al Portugaliei] le-a trimis sub comanda >itanului Gaspar Cortereal ca sa descopere pamânturi în nord. Se spune ele au gasit la 2 000 de leghe de aici, între nord-vest si vest, o tara a acum cu desavîrsire necunoscuta. Ei au mers vreo 600-700 de he dena lungul tarmului si nu i-au dat de capat, ceea ce îi face sa ada ca este vorba de un continent. Acest pamînt se afla dincolo de îl descoperit în nord anul trecut. Caravelele nu au putut sa ajunga pînâ acel pamînt din pricina gheturilor si a cantitatii uriase de zapada. 'erea lor [ca au descoperit un continent] este întarita de faptul ca au it acolo o multime de rîuri mari Ei spun ca în aceasta tara s^e

PRIMELE CĂUTĂRI ALE DRUMULUI DE NORD-VEST SPRE ASIA

nulatie numeroasa si ca locuintele de lemn ale bastinasilor sînt afla o P P _acoperite pe dinafara cu piei de peste¹. . . Aici au fost foarte ni ^ bastinasi - barbati, femei si copii. .. Toti au aceeasi culoare adusi .^sia^_ceeasi conformatie si statura; seamana foarte mult cu tiganii si ^a" ^'bracati în piei de diferite animale. .. Aceste piei nu sînt cusute _sjnt _¹?^a_arg_asjte, ci sînt asa cum au fost jupuite de pe animal. Ei îsi aco-

Harta lui Cantino (în jurul anului 1502).

cu aceste piei umerii si bratele. Bastinasii sînt foarte tematori st blînzi... Au fetele vopsite ca si indienii... Lrmba lor noi nu o întelegem. In tara lor nu exista fier si îsi fac cutitele si vîrfurile sagetilor din Piatra. Acolo sînt foarte multi somoni, sturioni, scrumbii si alt peste, a ei se afla paduri mari - fagi si mai cu seama pini, buni pentru ca-«""ge si verge .. . Din toate acestea reiese ca regele nadajduieste sa traga an foloase din aceasta tara, de pe urma lemnului pentru corabii de are are nevoie si de pe urma oamenilor care vor fi muncitori neobositi « sclavi minunati."

^at^unc* ^a "trimis un raport în Italia ducelui de Ferrara si agentul Lisabona - Cantino. Dupa cum spune Cantino, el însusi a fost

vremea aceea focile si alte mamifere marine erau considerate pesti.

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

de fata cînd capitanul vasului sosit din nord a prezentat ra portul regelui Portugaliei. R^ latarea lui Cantino difera nu­mai în amanunte neesentiale de cele scrise de Pasqualigo Cantino a anexat la raportul sau o harta viu colorata a pa-mînturilor descoperite, harta care a ajuns pîna la noi. Tre­buie remarcat ca pe aceasta harta, partea de sud-est a con­tinentului nord-american (îm­preuna cu Florida) este trecuta destul de corect, cu toate ca prima calatorie în Florida, con­firmata istoriceste, a avut loc abia în 1513. Dupa cum arata harta lui Cantino, portughezii socoteau ca noile tinuturi des­coperite de Cortereal se afla la rasarit de meridianul papal si, prin urmare, trebuie sa aparti­na Portugaliei, si nu Spaniei. în mai 1502, Miguel Corte­real a plecat cu doua sau trei corabii spre nord-vest, ca sa-1 caute pe fratele sau disparut si a descoperit si el un pamînt. Portughezii au crezut ca au ga­sit tarmul descoperit de Gas par si au întreprins cercetari, dar fara rezultat. Întâmplarea a fa-

i si de data aceasta expeditia sa se întoarca în patrie fara coman-corabia lui Miguel a ramas în urma si a disparut, alatoriiie portughezilor în aceasta directie n^au încetat însa. Ţara re au însemnat-o pe harta a capatat curînd numele de Ţara Corte-rr. Nu se poate stabili însa cu certitudine care anume tarmuri au escoperite de navigatorii portughezi: Labrador, Newfoundland sau Scotie?

e spune ca în anul 1500 pescari francezi (bretoni si normanzi) ar fi siat pe coasta Labradorului asezarea Brest, situata chiar la intra-strîmtoarea Belle Isle, pe tarmul golfului numit de ei La Brador. ta afirmatie nu se sprijina însa pe nici un fel de documente, upa descoperirile fratilor Cortereal, pescarii portughezi au început ngheze regulat spre bancurile din preajma insulei Newfoundland. ui anului 1525 a luat fiinta la sud-est de Newfoundland, pe insula

A PATRA EXPEDIŢIE A LUI COLUMB

_e+on (Capul Breton), o mica colonie portugheza care n-a dainuit multa vreme. Pescarii portughezi au fost alungati de acolo de bretoni si basci, - originari din Franta.