PRIMELE CAUTARI ALE DRUMULUI DE NORD-VEST SPRE ASIA

PRIMELE CĂUTĂRI ALE DRUMULUI DE NORD-VEST SPRE ASIA. sI DESCOPERIREA LITORALULUI DE NORD-EST AL AMERICII

PRIMA EXPEDIŢIE ENGLEZĂ PESTE OCEAN A LUI JOHN CABOT

Genovezul. Giovanni Caboto s-a mutat īn tinerete la Venetia, s-a casatorit cu o venetiana si a avut din aceasta casatorie trei fii (al doilea dintre fiii sai a fost Sebastian). Despre viata lui Giovanni Caboto la Venetia nu se stie ap 12312f58m roape nimic. Probabil ca a fost marinar si negustor. S-a pastrat o povestire unde se spune ca īn timp ce se afla: īn Orientul apropiat, el a īntīlnit o caravana care transporta mirodenii si s-a interesat la negustorii arabi despre tarmurile īndepartate de unde veneau aceste mirodenii. In jurul anului 1490, Caboto s-a mutat cu īntreaga sa familie īn Anglia si s-a stabilit la Bristol, unde a īnceput sa fie numit John Cabot.

In acea vreme Bristolul era principalul port maritim din Anglia de vest si centrul pescuitului englez din partea de nord a oceanului Atlantic. īneepīnd din anul 1480, negustorii bogati din Bristol au trimis ce cīteva ori corabii spre apus īn cautarea misterioaselor insule Brasil si Antilia, dar corabiile s-au īntors fara sa fi facut vreo descoperire.

Cīnd au aflat de descoperirile lui Columb, negustorii din Bristol au
Pus la dispozitie fonduri pentru echiparea unei expeditii engleze care
C h + t^^{Ca Spre} tarmurile tarii "Katai" si au pus īn fruntea ei pe John
^aoot. E cu putinta ca initiativa sa fi fost chiar a lui Cabot. īn anul 1496,
pro ^{rUl Spainiei la} Londra scria lui Ferdinand si Isabellei: "Cineva

calato"⁶ ^^eselui. ^An'Kliei, ca si Columb, o expeditie asemanatoare cu
basadn¹³!¹^ *ⁿ'^c*^ia"- īⁿ raspunsul lor, regii Spaniei au dat dispozitii am-
īncalca ^ ^Sa~* ^previn& P^e regele Angliei ca o asemenea expeditie ar
H ^T^^ legitime    l Sii i Ptglii D gl glez

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

itei, nu vroia cītusi de putin sa tina seama de "īmpartirea lumii" >aza careia toate pamīnturile "pagīne" puteau fi descoperite si _ac ite numai de spanioli si portughezi. īnca īnainte de a fi primit p_rol jl din partea ambasadorului Spaniei, regele Angliei a acordat W a Cabot si celor trei fii ai sai īncuviintarea "de a naviga catre e regiunile si tarmurile din marile de rasarit, apus si miazanoapte tru a cauta, descoperi si cerceta toate insulele, pamīnturile, statele egiunile pagānilor si necredinciosilor, ramase pīna acum necunoscute ii crestine, īn orice parte a globului s-ar gasi". Regele īsi rezerva ncea parte din veniturile expeditiei. Tn scrisoare nu se indica, p_ro-il intentionat, directia sudica, pentru a se evita ciocnirile cu spaniolii >ortughezii.

Negustorii din Bristol, prevazatori, n-au echipat decāt o corabie a, cu un echipaj de 18 oameni. īn mai 1497, John Cabot a plecat din stol spre vest. El a ocolit tarmul apusean al Irlandei si, īnaintīnd tot pul la nord de paralela de 50°, a atins la 25 iunie 1497, dupa o cala-e de o luna si jumatate, o coasta rece si pustie. El i-a dat numele de va Prima Vista ("Primul pamīnt vazut"). Probabil ca John Cabot a ut insula Newfoundland ("Noul pamīnt descoperit") sau poate penin-i Labrador. Cabot socotea ca acest pemīnt este locuit, desi nu vazuse [o oameni si nici nu acostase la tarmurile lui. El s-a īntors spre irit si dupa o luna (la 6 august) s-a īnapoiat la Bristol.

Pe drumul de īntoarcere, Cabot a vazut la sud-ast de pamīntul coperit de ei bancuri uriase de scrumbii si de sturioni. Astfel a fost coperit Marele banc al Terra Novei, una dintre cele mai bogate iuni de pescuit din lume. Cabot a apreciat just valoarea lor, anuntānd 3ristol ca englezii nu mai au nevoie sa se duca acum la pescuit spre tar­iile Islandei. De altfel, este foarte posibil ca bascii si alti pescari Europa sa fi ajuns la bancurile de la Newfoundland īnaintea lui x>t si chiar sa fi vizitat Labradorul.

Un italian care se gasea īn acea perioada la Londra scria la sfīrsitul

ilui 1497 ca englezii l-ar fi socotit mincibos pe "mesterul John, stra-

si sarac", daca marinarii sai, englezi de bastina, cei mai multi din

stol, n-ar fi confirmat toate relatarile lui. īn Anglia s-a crezut (dupa

isele lui Cabot) ca el a descoperit "īmparatia (marelui han", sau

ina. Un alt italian (hegustor din Venetia) spunea īntr-o scrisoare tri-

3a acasa: "Cabot e coplesit de onoruri, i se spune mare amiral, umbla

bracat īn matasuri, si englezii alearga dupa el ca niste nebuni"-

:>babil ca aceasta relatare exagera mult succesul lui Cabot. Se stie

(probabil ca "strain si sarac") el a primit de la zgīrcitul rege al

gliei... zece lire sterline, iar īn afara de aceasta i s-a fixat o pensie

uala de douazeci de lire sterline.

John Cabot a īntocmit o harta a primei sale calatorii, dar ea nu a

ins pīna la noi. Ambasadorul Spaniei la Londra a raportat īn acelasi

lui Ferdinand si Isabellei ca a vazut aceasta harta. Examinīnd-o,

ibasadorul a ajuns la concluzia ca "distanta strabatuta nu depasea

0 de leghe". Negustorul venetian care anunta succesele lui Cabot apre-

PRIMELE CĂUTĂRI ALE DRUMULUI DE NORD-VEST SPRE

ASIA

tanta parcursa de el la 700 de
_cxa dis ^- p_resUp_Unea ca Cabot a
_leahe. _lungui tarmurilor "tarii

^m ^ni han" 300 de leghe si arata f\a īnapoiere navigatorul a īntīl-S doua insule.

A

DOUA EXPEDIŢIE A LUI CABOT

īn aprilie 1498 s-a organizat la Bristol o a doua expeditie spre "Ka-+ai« pentru care au fost echipate cinci sau sase corabii. īn fruntea ex­peditiei a fost numit din nou John Cabot. Se presupune ca el a murit pe drum si comanda a fost preluata de fiul sau, Sebastian Cabot. Datele ce ne-au parvenit despre cea de-a doua expeditie a lui Cabot sīnt si mai sumare decīt cele pe care le avem despre prima. Se stie doar ca vasele engleze au atins continentul nord-american si au īnaintat de-a lungul coastei sale rasaritene depar­te, spre sud-vest, cautīnd probabil

tarmurile cu populatie compacta ale tarii "Katai". Marinarii debarcau din cīnd īn cīnd pe tarm, dar nu īntīlneau acolo chinezi, ci oameni īmbra­cati īn piei de animale (indieni din America de nord) care nu aveau nici aur si nici perle. Din lipsa de provizii, Sebastian Cabot a pornit īnapoi si s-a īntors īn Anglia īn acelasi an (1498).

Din punctul de vedere al englezilor, cea de-a doua expeditie n-a dat rezultate. Pentru ea se cheltuisera fonduri mari si nu se obtinuse nici un profit si nici macar vreo speranta de profit, īntrucīt bogatiile īn bla­nuri ale tarii nu au atras atentia marinarilor: tarmurile acoperite de pa-un de conifere si foioase, aproape nelocuite, ale noului pamīnt nu p>u-^ au fi īn nici un caz coastele Chinei sau Indiei. De aieeea, timp de cī-^ va decenii, englezii n-au mai īntreprins vreo īncercare serioasa de a prin vest īn Asia de rasarit.

ciudat ar parea, remarcabilele realizari geografice ale ce-expeditii a lui Cabot le cunoastem nu din izvoare engleze, aniole. Pe harta spaniola īntocmita la hotarul dintre seco-de catre Juan de la Cosa este īnsemnata departe la nord st de Cuba (icare de altfel este indicata drept o insula) o linie coasta cu rāuri, cu o serie de nume geografice si cu un golf pe . ;,Mare descoperita de englezi" si cu oīteva steaguri englezesti, asemenea ca la sfārsitul lunii iulie 1500, atunci cīnd a īncheiat īntelegerea pentru expeditia din 1501-1502 (oare s-a sfārsit total) pentru colonizarea tarmurilor golfului Venezuela,

^:copeririloT geografice I,-II.

EPOCA M'ARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

onso Hojeda si-a luat obligatia de a continua descoperirea continetitu i "pīna la pamānturile unde au fost corabiile engleze". In sfīrsit, Pe<j_r~ artir a relatat ca englezii "au ajuns pīna la linia Gibraltarului" (30-atudine nordica), adica au īnaintat ceva mai la sud de golful Chesn ake.

"ŢARA CORTEREALILOR"

Cīnd s-au primit la Lisabona stiri despre succesele expeditiilor i_Uj :bot, portughezii au presupus ca īn nordul oceanului Atlantic exista sule care ar putea fi folosite ca escale pe drumul de nord-vest spre dia. Portughezii socoteau ca John Cabot si fiul sau au īntīlnit un pa-nt ,,'pagīn" īn partea portugheza a globului, la rasarit de linia de de-ireatie.

Regele Manuel al Portugaliei avea īn insulele Azore un vasal -

tspar Cortereal, īn vīrsta de 50 de ani, care organizase mai de mult

socoteala sa expeditii peste mare sau participase la astfel de expedi-

, Dobāndind de la rege dreptul de a stapāni "toate insulele sau conti-

ntul pe care le va gasi sau descoperi", Cortereal a plecat īn mai 1500

1 Lisabona spre nord-vest si a traversat oceanul Atlantic. El a fost

>babil īn Labrador (Terra do Labrador - "Ţara plugarului"). El a dat,

eīt se pare, noului pamānt acest nume īn speranta ca bastinasii vor

tea fi vānduti ca sclavi pe plantatii si a adus īn patrie cātiva "oameni

1 padure" si ursi albi.

In anul 1501, Gaspar Cortereal a plecat cu trei corabii din nou spre i-vest, dar de data aceasta a mers mai la sud decāt īn 1500. El a zarit re apus un tarm dupa ce strabatuse (potrivit 'calculelor sale) un drum tlt imai lung decāt īn anul precedent. Deoarece rīurile pe care le-a īn-īit acolo erau foarte mari, Cortereal a ajuns la concluzia ca īn fata

se afla un continent. El a mai descoperit la nord o regiune pe care -f lenumit-o "Terra Verde" ("Ţara verde"). Doua vase ale expeditiei s-au -^ ors cu bine īn patrie, aducānd la Lisabona cātiva bastinasi. A treia ■abie, īnsa, pe care se afla si Gaspar, a disparut fara urma.

Iata ce scria Luigi Pasqualigo, ambasadorul Venetiei la Lisabona, tilor sai din patrie, dupa zece zile de la īntoarcerea primei corabii a

Cortereal:

"La 8 [octombrie] a sosit aici una din cele doua [?] caravele pe care ii trecut prea stralucitul rege [al Portugaliei] le-a trimis sub comanda >itanului Gaspar Cortereal ca sa descopere pamānturi īn nord. Se spune ele au gasit la 2 000 de leghe de aici, īntre nord-vest si vest, o tara a acum cu desavīrsire necunoscuta. Ei au mers vreo 600-700 de he dena lungul tarmului si nu i-au dat de capat, ceea ce īi face sa ada ca este vorba de un continent. Acest pamīnt se afla dincolo de īl descoperit īn nord anul trecut. Caravelele nu au putut sa ajunga pīnā acel pamīnt din pricina gheturilor si a cantitatii uriase de zapada. 'erea lor [ca au descoperit un continent] este īntarita de faptul ca au it acolo o multime de rīuri mari Ei spun ca īn aceasta tara s^e

PRIMELE CĂUTĂRI ALE DRUMULUI DE NORD-VEST SPRE ASIA

nulatie numeroasa si ca locuintele de lemn ale bastinasilor sīnt afla o P P _acoperite pe dinafara cu piei de peste¹. . . Aici au fost foarte ni ^ bastinasi - barbati, femei si copii. .. Toti au aceeasi culoare adusi .^sia^_ceeasi conformatie si statura; seamana foarte mult cu tiganii si ^a" ^'bracati īn piei de diferite animale. .. Aceste piei nu sīnt cusute _sjnt _¹?^a_arg_asjte, ci sīnt asa cum au fost jupuite de pe animal. Ei īsi aco-

Harta lui Cantino (īn jurul anului 1502).

cu aceste piei umerii si bratele. Bastinasii sīnt foarte tematori st blīnzi... Au fetele vopsite ca si indienii... Lrmba lor noi nu o īntelegem. In tara lor nu exista fier si īsi fac cutitele si vīrfurile sagetilor din Piatra. Acolo sīnt foarte multi somoni, sturioni, scrumbii si alt peste, a ei se afla paduri mari - fagi si mai cu seama pini, buni pentru ca-«""ge si verge .. . Din toate acestea reiese ca regele nadajduieste sa traga an foloase din aceasta tara, de pe urma lemnului pentru corabii de are are nevoie si de pe urma oamenilor care vor fi muncitori neobositi « sclavi minunati."

^at^unc* ^a "trimis un raport īn Italia ducelui de Ferrara si agentul Lisabona - Cantino. Dupa cum spune Cantino, el īnsusi a fost

vremea aceea focile si alte mamifere marine erau considerate pesti.

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

de fata cīnd capitanul vasului sosit din nord a prezentat ra portul regelui Portugaliei. R^ latarea lui Cantino difera nu­mai īn amanunte neesentiale de cele scrise de Pasqualigo Cantino a anexat la raportul sau o harta viu colorata a pa-mīnturilor descoperite, harta care a ajuns pīna la noi. Tre­buie remarcat ca pe aceasta harta, partea de sud-est a con­tinentului nord-american (īm­preuna cu Florida) este trecuta destul de corect, cu toate ca prima calatorie īn Florida, con­firmata istoriceste, a avut loc abia īn 1513. Dupa cum arata harta lui Cantino, portughezii socoteau ca noile tinuturi des­coperite de Cortereal se afla la rasarit de meridianul papal si, prin urmare, trebuie sa aparti­na Portugaliei, si nu Spaniei. īn mai 1502, Miguel Corte­real a plecat cu doua sau trei corabii spre nord-vest, ca sa-1 caute pe fratele sau disparut si a descoperit si el un pamīnt. Portughezii au crezut ca au ga­sit tarmul descoperit de Gas par si au īntreprins cercetari, dar fara rezultat. Īntāmplarea a fa-

i si de data aceasta expeditia sa se īntoarca īn patrie fara coman-corabia lui Miguel a ramas īn urma si a disparut, alatoriiie portughezilor īn aceasta directie n^au īncetat īnsa. Ţara re au īnsemnat-o pe harta a capatat curīnd numele de Ţara Corte-rr. Nu se poate stabili īnsa cu certitudine care anume tarmuri au escoperite de navigatorii portughezi: Labrador, Newfoundland sau Scotie?

e spune ca īn anul 1500 pescari francezi (bretoni si normanzi) ar fi siat pe coasta Labradorului asezarea Brest, situata chiar la intra-strīmtoarea Belle Isle, pe tarmul golfului numit de ei La Brador. ta afirmatie nu se sprijina īnsa pe nici un fel de documente, upa descoperirile fratilor Cortereal, pescarii portughezi au īnceput ngheze regulat spre bancurile din preajma insulei Newfoundland. ui anului 1525 a luat fiinta la sud-est de Newfoundland, pe insula

A PATRA EXPEDIŢIE A LUI COLUMB

_e+on (Capul Breton), o mica colonie portugheza care n-a dainuit multa vreme. Pescarii portughezi au fost alungati de acolo de bretoni si basci, - originari din Franta.