PRIMII CONTINUATORI AI LUI MAGELLAN

PRIMII CONTINUATORI AI LUI MAGELLAN

"CONGRESUL DE LA BADAJOZ"

Dupa expeditia lui Magellan, oamenii de stat spanioli si portughezi
s-au vazut pusi într-o situatie foarte dificila. S-a constatat, si de data
aceasta, nu în teorie ci în practica, ca spre mult doritele insule ale Miro­
deniilor (Moluce) duc doua cai în directii opuse: calea spaniola, spre vest,
în jurul extremitatii sudice a Am 24124b113y ericii, si calea portugheza, spre est, în
jurul extremitatii sudice a Africii. Dar atunci s-a ridicat o problema de
importanta exceptionala: cui trebuie sa apartina insulele Moluce, pe baza
"împartirii lumii" facute de papa - Spaniei sau Portugaliei? Cu alte cu­
vinte, întrucît papa a trasat linia de demarcatie numai prin oceanul
lantic, trebuia determinata aceasta linie si pe partea opusa a glot>^u '
prin oceanul Pacific Pentru a rezolva disputa, pe cît va fi cu P^u^ⁿ?^
:ale pasnica, guvernele celor doua state din peninsula Iberica au
3a convoace în 1524 asa-numitul "Congres de la Badajoz", la care au
ticipat pe baze paritare reprezentanti ai Spaniei si Portugaliei: ^e

a trimis cîte trei juristi, trei cosmografi si trei piloti. Congresul ^a j^e 50 de zile si n-a ajuns la nici un rezultat. Nu se cunostea nici P^un _re plecare, nici lungimea exacta a gradului de meridian } Pacific în Mexic, unmînd acelasi drum ca si în anul precedent. tiordr¹¹^⁰^ ^^un^ ^septembrie el a descoperit o insula la 6° latitudine iala ^l<^' ^^UP^ ° saptamîna alte doua (toate trei faceau parte, fara îndo-iug', ^ ffrupul rasaritean al Carolinelor), iar la 1 octombrie a descoperit £ la ? ^^enumite de el Buenos Jardines ("Gradinile frumoase") din arhi-

^Mars}lall> ?i ^a înaintat spre nord-est pîna la paralela de 27°

j. ^lrie nordica, sperînd sa dea de un vînd pnielnic la latitudini mai ^Ce- în timpul acestei calatorii, Saavedra a murit. Loctiitorul sau a

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI    GEOGRAFICE

PACIFIC

Primii continuatori ai lui Magellan.

cercat un timp sa mearga în aceeasi directie, dar dincolo de paralela 30° latitudine nordica a fost nevoit sa se întoarca, din pricina vîn-lui potrivnic. Cu mare greutate a ajuns cu "Florida" la Halmahera (la rsitul anului 1529).

Spaniolii au fost alungati din Tidore si au trecut pe Halmahera, de, împreuna cu marinarii de pe "Florida" (în total 60 de oameni), cazut în mîinile portughezilor. Portughezii au intrat în stapînirea iulelor Moluce, nu numai de facto, dar si de jure. Carol I le-a cedat 'epturile" sale (potrivit tratatului de la Zaragoza din 22 aprilie 1529) schimbul a 350 000 de ducati si a acceptat ca linia de demarcatie sa aca la 17° est de insulele Moluce.

Totusi, expeditiile spaniole din Mexic spre Filipine au continuat, i, potrivit tratatului din 1529, acest arhipelag situat la nord-vest de luce trebuia cedat Portugaliei.

în 1534, ultimii spanioli de pe Halmahera, în numar de saisprezece fost expediati de portughezi înapoi în Europa; dar numai opt dintre iu ajuns în patrie, în 1536. Printre ei se afla si pilotul Andres Urdaneta^ 2 a ajuns mai tîrziu celebru, si care, ca si tovarasii sai, încheiase &^ a doua calatorie în jurul lumii, dupa cea facuta de însotitorii lui Jv an. La trei ani dupa înapoierea în patrie, el a devenit calugar a tin.

PRIMII CONTINUATORI AI LUI MAGELLAN

EXPEDIŢIA LUI VILLÂLOBOS sI DESCOPERIREA NOII GUINEE

_ 1 noiembrie 1542 a plecat din Noua Spanie spre Filipine o es-de sase corabii sub comanda lui Ruiz Lopez Villalobos. El a pornit "dreptul paralelei de 21° latitudine nordica si curînd a descoperit la ta latitudine majoritatea insulelor din arhipelagul Revilla Gigedo, fiOO iun de tarmul Mexicului. Coborînd apoi spre sud, el n-a mai za-I* pamînt spre apus decît abia la 6 ianuarie 1543 - la 9° latitudine nor-xl o serie de atoli din grupul central al insulelor Caroline. Dupa alte A ni saptamîni, flotila a ajuns la niste insule; locuitorii de aici, spre area uimire a marinarilor, i-au întîmpinat salutîndu-i în limba spaniola "bine ati venit, marinari!" si facînd semnul crucii. De aceea, insulele au ""patat denumirea de Matalotas (insulele Marinarilor). Astazi ele poarta numele de Ngulu; sînt situate la sud de insula Yap (grupul vestic al arhi­pelagului Carolinelor). Este posibil ca aceste insule sa fi fost vizitate de oamenii lui Saavedra. La 35 de mile mai departe spre vest au aparut in­sulele Arrecifes ("insulele Recifelor") astazi Palau, iar peste o saptamîna escadra a ajuns la Mindanao. Villalobos a debarcat aici la începutul lunii februarie si a întemeiat o asezare care nu a durat însa multa vreme. întrucît printre spanioli au început sa bîntuie bolile, iar localnicii nu le prea furnizau alimente, Villalobos a încercat, fara succes, sa-si procure hrana pe insulele mici dintre Mindanao si Celebes. Insularii aveau pretu­tindeni o atitudine ostila fata de straini.

Dupa cîteva luni el a trimis în Mexic un vas sub comanda lui Ber-nardo Torre. în raportul oficial pe care 1-a luat cu sine Torre, marile insule din Asia de rasarit poarta pentru prima data numele de Filipine, în cinstea mostenitorului tronului Spaniei - viitorul rege Filip II. Torre a pornit de la insula Samar (Filipine) spre nord-est, a descoperit lînga tropicul nordic arhipelagul Volcano, alcatuit din cîteva mici insule vul­canice a ajuns apoi pîna la paralela de 30° latitudine nordica, dar a ni­merit într-o zona de calm si a fost nevoit sa se întoarca din cauza lipsei de apa de baut.

între timp, guvernatorul portughez de pe insula Ternate (de lînga Halmahera) a primit stirea ca în marile "portugheze" se afla o escadra spaniola. Referindu-se la tratatul din 1529, el i-a cerut lui Villalobos sa Plece de acolo. Acesta i-a raspuns ca a primit ordin sa se instaleze pe «isulele Filipine, caci ele se gasesc destul de departe de Moluce si nu pot institui un motiv de conflict. Guvernatorul a protestat în numele rege-_c^Ul- ^azînd ca lipsurile sînt din ce în ce mai mari si marinarii mor pe ^aPete, Villalobos a fost nevoit sa intre într-unui dintre porturile din .. k Moluce. El a mai încercat o data sa stabileasca legatura cu Mexi-j.. ^sl în acest scop a trimis acolo în mai 1544 o corabie sub comanda lui ^JTll9o Ortis Retes.

tjj,    *tetes a hotarît sa traverseze oceanul în zona ecuatoriala. Pe acest ^ * rasarit de Halmahera, el a dat pe neasteptate de pamîntul pe ^c'^escoP^eri^se îⁿ 1526 portughezul Jorge Menezes - extremitatea de ^^t a Noii Guinee. Timp de doua luni a luptat Retes împotriva din aceasta zona, înaintînd spre rasarit. El a debarcat în multe

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

Retes "a pus stapînire" pe acest pamînt în numele regelui Sp . i i-a dat numele de Noua Guinee. Dupa socotelile sale, el a strab"^ pre sud-est, de-a lungul coastei, o distanta de 230 leghe (circa 1 300 w ►îna la insula vulcanica Kerker. Apoi a pornit spre nord, dar curând ost nevoit sa cedeze în fata staruintelor marinarilor istoviti si sa se îr? aarca în Moluce. La începutul lunii octombrie el a aruncat ancora f 'idore. Acum, Villalobos îsi pierduse definitiv speranta de a mai p_ri_m itariri din Mexic sau de a se mai întoarce acolo. El nu s-a putut hotarî a plece spre Spania ocolind capul Bunei Sperante, caci monopolul navi-atiei pe acest drum apartinea portughezilor si fusese confirmat de regele paniei. în octombrie 1544, guvernatorul portughez a cerut ca spaniolii i paraseasca imediat insulele Moluce. Villalobos a fost nevoit sa predea asele portughezilor, obtinînd numai ca oamenii lui sa-si pastreze lucru-le personale. Spaniolii au fost trimisi în grupuri mici în Europa, pe ase portugheze. Villalobos a murit în primavara anului 1546, pe insula mboina (insulele Moluce de sud); ultimii dintre oamenii sai s-au în->rs în Spania în 1548.