PRIMII CONTINUATORI AI LUI MAGELLAN

PRIMII CONTINUATORI AI LUI MAGELLAN

"CONGRESUL DE LA BADAJOZ"

Dupa expeditia lui Magellan, oamenii de stat spanioli si portughezi
s-au vazut pusi īntr-o situatie foarte dificila. S-a constatat, si de data
aceasta, nu īn teorie ci īn practica, ca spre mult doritele insule ale Miro­
deniilor (Moluce) duc doua cai īn directii opuse: calea spaniola, spre vest,
īn jurul extremitatii sudice a Am 24124b113y ericii, si calea portugheza, spre est, īn
jurul extremitatii sudice a Africii. Dar atunci s-a ridicat o problema de
importanta exceptionala: cui trebuie sa apartina insulele Moluce, pe baza
"īmpartirii lumii" facute de papa - Spaniei sau Portugaliei? Cu alte cu­
vinte, īntrucīt papa a trasat linia de demarcatie numai prin oceanul
lantic, trebuia determinata aceasta linie si pe partea opusa a glot>^u '
prin oceanul Pacific Pentru a rezolva disputa, pe cīt va fi cu P^u^ⁿ?^
:ale pasnica, guvernele celor doua state din peninsula Iberica au
3a convoace īn 1524 asa-numitul "Congres de la Badajoz", la care au
ticipat pe baze paritare reprezentanti ai Spaniei si Portugaliei: ^e

a trimis cīte trei juristi, trei cosmografi si trei piloti. Congresul ^a j^e 50 de zile si n-a ajuns la nici un rezultat. Nu se cunostea nici P^un _re plecare, nici lungimea exacta a gradului de meridian } Pacific īn Mexic, unmīnd acelasi drum ca si īn anul precedent. tiordr¹¹^⁰^ ^^un^ ^septembrie el a descoperit o insula la 6° latitudine iala ^l<^' ^^UP^ ° saptamīna alte doua (toate trei faceau parte, fara īndo-iug', ^ ffrupul rasaritean al Carolinelor), iar la 1 octombrie a descoperit £ la ? ^^enumite de el Buenos Jardines ("Gradinile frumoase") din arhi-

^Mars}lall> ?i ^a īnaintat spre nord-est pīna la paralela de 27°

j. ^lrie nordica, sperīnd sa dea de un vīnd pnielnic la latitudini mai ^Ce- īn timpul acestei calatorii, Saavedra a murit. Loctiitorul sau a

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI    GEOGRAFICE

PACIFIC

Primii continuatori ai lui Magellan.

cercat un timp sa mearga īn aceeasi directie, dar dincolo de paralela 30° latitudine nordica a fost nevoit sa se īntoarca, din pricina vīn-lui potrivnic. Cu mare greutate a ajuns cu "Florida" la Halmahera (la rsitul anului 1529).

Spaniolii au fost alungati din Tidore si au trecut pe Halmahera, de, īmpreuna cu marinarii de pe "Florida" (īn total 60 de oameni), cazut īn mīinile portughezilor. Portughezii au intrat īn stapīnirea iulelor Moluce, nu numai de facto, dar si de jure. Carol I le-a cedat 'epturile" sale (potrivit tratatului de la Zaragoza din 22 aprilie 1529) schimbul a 350 000 de ducati si a acceptat ca linia de demarcatie sa aca la 17° est de insulele Moluce.

Totusi, expeditiile spaniole din Mexic spre Filipine au continuat, i, potrivit tratatului din 1529, acest arhipelag situat la nord-vest de luce trebuia cedat Portugaliei.

īn 1534, ultimii spanioli de pe Halmahera, īn numar de saisprezece fost expediati de portughezi īnapoi īn Europa; dar numai opt dintre iu ajuns īn patrie, īn 1536. Printre ei se afla si pilotul Andres Urdaneta^ 2 a ajuns mai tīrziu celebru, si care, ca si tovarasii sai, īncheiase &^ a doua calatorie īn jurul lumii, dupa cea facuta de īnsotitorii lui Jv an. La trei ani dupa īnapoierea īn patrie, el a devenit calugar a tin.

PRIMII CONTINUATORI AI LUI MAGELLAN

EXPEDIŢIA LUI VILLĀLOBOS sI DESCOPERIREA NOII GUINEE

_ 1 noiembrie 1542 a plecat din Noua Spanie spre Filipine o es-de sase corabii sub comanda lui Ruiz Lopez Villalobos. El a pornit "dreptul paralelei de 21° latitudine nordica si curīnd a descoperit la ta latitudine majoritatea insulelor din arhipelagul Revilla Gigedo, fiOO iun de tarmul Mexicului. Coborīnd apoi spre sud, el n-a mai za-I* pamīnt spre apus decīt abia la 6 ianuarie 1543 - la 9° latitudine nor-xl o serie de atoli din grupul central al insulelor Caroline. Dupa alte A ni saptamīni, flotila a ajuns la niste insule; locuitorii de aici, spre area uimire a marinarilor, i-au īntīmpinat salutīndu-i īn limba spaniola "bine ati venit, marinari!" si facīnd semnul crucii. De aceea, insulele au ""patat denumirea de Matalotas (insulele Marinarilor). Astazi ele poarta numele de Ngulu; sīnt situate la sud de insula Yap (grupul vestic al arhi­pelagului Carolinelor). Este posibil ca aceste insule sa fi fost vizitate de oamenii lui Saavedra. La 35 de mile mai departe spre vest au aparut in­sulele Arrecifes ("insulele Recifelor") astazi Palau, iar peste o saptamīna escadra a ajuns la Mindanao. Villalobos a debarcat aici la īnceputul lunii februarie si a īntemeiat o asezare care nu a durat īnsa multa vreme. īntrucīt printre spanioli au īnceput sa bīntuie bolile, iar localnicii nu le prea furnizau alimente, Villalobos a īncercat, fara succes, sa-si procure hrana pe insulele mici dintre Mindanao si Celebes. Insularii aveau pretu­tindeni o atitudine ostila fata de straini.

Dupa cīteva luni el a trimis īn Mexic un vas sub comanda lui Ber-nardo Torre. īn raportul oficial pe care 1-a luat cu sine Torre, marile insule din Asia de rasarit poarta pentru prima data numele de Filipine, īn cinstea mostenitorului tronului Spaniei - viitorul rege Filip II. Torre a pornit de la insula Samar (Filipine) spre nord-est, a descoperit līnga tropicul nordic arhipelagul Volcano, alcatuit din cīteva mici insule vul­canice a ajuns apoi pīna la paralela de 30° latitudine nordica, dar a ni­merit īntr-o zona de calm si a fost nevoit sa se īntoarca din cauza lipsei de apa de baut.

īntre timp, guvernatorul portughez de pe insula Ternate (de līnga Halmahera) a primit stirea ca īn marile "portugheze" se afla o escadra spaniola. Referindu-se la tratatul din 1529, el i-a cerut lui Villalobos sa Plece de acolo. Acesta i-a raspuns ca a primit ordin sa se instaleze pe «isulele Filipine, caci ele se gasesc destul de departe de Moluce si nu pot institui un motiv de conflict. Guvernatorul a protestat īn numele rege-_c^Ul- ^azīnd ca lipsurile sīnt din ce īn ce mai mari si marinarii mor pe ^aPete, Villalobos a fost nevoit sa intre īntr-unui dintre porturile din .. k Moluce. El a mai īncercat o data sa stabileasca legatura cu Mexi-j.. ^sl īn acest scop a trimis acolo īn mai 1544 o corabie sub comanda lui ^JTll9o Ortis Retes.

tjj,    *tetes a hotarīt sa traverseze oceanul īn zona ecuatoriala. Pe acest ^ * rasarit de Halmahera, el a dat pe neasteptate de pamīntul pe ^c'^escoP^eri^se īⁿ 1526 portughezul Jorge Menezes - extremitatea de ^^t a Noii Guinee. Timp de doua luni a luptat Retes īmpotriva din aceasta zona, īnaintīnd spre rasarit. El a debarcat īn multe

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

Retes "a pus stapīnire" pe acest pamīnt īn numele regelui Sp . i i-a dat numele de Noua Guinee. Dupa socotelile sale, el a strab"^ pre sud-est, de-a lungul coastei, o distanta de 230 leghe (circa 1 300 w ►īna la insula vulcanica Kerker. Apoi a pornit spre nord, dar curānd ost nevoit sa cedeze īn fata staruintelor marinarilor istoviti si sa se īr? aarca īn Moluce. La īnceputul lunii octombrie el a aruncat ancora f 'idore. Acum, Villalobos īsi pierduse definitiv speranta de a mai p_ri_m itariri din Mexic sau de a se mai īntoarce acolo. El nu s-a putut hotarī a plece spre Spania ocolind capul Bunei Sperante, caci monopolul navi-atiei pe acest drum apartinea portughezilor si fusese confirmat de regele paniei. īn octombrie 1544, guvernatorul portughez a cerut ca spaniolii i paraseasca imediat insulele Moluce. Villalobos a fost nevoit sa predea asele portughezilor, obtinīnd numai ca oamenii lui sa-si pastreze lucru-le personale. Spaniolii au fost trimisi īn grupuri mici īn Europa, pe ase portugheze. Villalobos a murit īn primavara anului 1546, pe insula mboina (insulele Moluce de sud); ultimii dintre oamenii sai s-au īn->rs īn Spania īn 1548.