Participarea Romāniei la al doilea razboi mondial

- se disting urmatoarele faze:

1. campania īn est (īn URSS)-22 iunie 1941-23 august 1944 īn care Romānia aliata cu Germania si satelitii acesteia a actionat in 23223w229x itial pentru eliberarea Basarabiei si nordului Bucovinei iar ulterior, trimitānd fortele militare dincolo de frontiera Nistrului a fost pusa īn stare de razboi, cu toate puterile Natiunilor Unite; trebuie sa mentionam ca la 23 noiembrie 1940 Antonescu semnase protocolul de aderare a Romāniei la Pactul Tripartit alaturi de reprezentantii Germaniei, Italiei si Japoniei, īn conditiile īn care, īn acel moment, fostii aliati traditionali erau deja īnfrānti de Germania;

2. campania dintre 23-31 august 1944, desfasurata exclusiv pe teritoriu romānesc pentru alungarea fostului aliat german devenit inamic odata cu lovitura de stat de la 23 august 1944;

3. campania din vest (septembrie 1944-12 mai 1945) īn cursul careia trupele romāne au actionat īn tabara Natiunilor Unite fara sa se recunoasca statutul de cobeligerant al Romāniei, sub conducerea unui Īnalt Comandament Sovietic, initial pentru eliberarea nordului Transilvaniei si recuperarea teritoriului rapit prin Dictatul de la Viena din 30 august 1940 si, mai departe pentru eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei si nordului Austriei.

- angajamentul romānesc pe frontul de est īn intervalul 22 iunie 1941-23 august 1944 poate fi analizat de asemenea, īn mai multe etape:

a. batalia pentru eliberarea Basarabiei, nordului Bucovinei si tinutului Herta (22 iunie-26 iulie 1941) la care au participat Armatele III si IV romāne si Armata 11 germana;

b. batalia pentru Odessa (august-septembrie 1941) desfasurata de efective ale Armatei IV, conduse de generalii Nicolae Ciuperca si Iosif Iacobici;

c. campania romāno-germana pe directiile Bug-Nistru-Marea de Azov-zona Berdiansk-Mariupol-cunoscut sub numele de Stepa Nogai (august-octombrie 1941);

d. batalia pentru Crimeea, desfasurata īn intervalul septembrie 1941-iulie 1942 īn colaborare cu Armata 11 germana, avānd ca obiectiv final cucerirea la 4 iulie 1942 a Sevastopolului. Remarcabila a fost actiunea trupelor romāne de Vānatori de Munte conduse de gen Gh. Avramescu;

e. batalia pentru Stalingrad, care a cuprins mai multe episoade:

- marsul trupelor romāne (Armatele III si IV) si germane spre Stalingrad si, īn acest context, stabilirea alaturi de celelalte combatante aliate ungare si italiene īn zona Cotul Donului si Stepa Kalmuca- iunie-septembrie 1942;

- asaltul Stalingradului-septembrie-noiembrie 1942;

- apararea īn zona Stalingradului dupa declansarea contraofensivei sovietice-noiembrie 1942. Antonescu a nesocotit, īn conditiile īn care nici Hitler nu īsi onorase angajamentele, decizia de a nu retrage trupele din zona si, la 26 noiembrie 1942 a decis aducerea īn tara a armatelor III si IV romāne, operatiune realizata īn lunile februarie-aprilie 1943.

- operatiunile din Kuban (1 februarie-9 octombrie 1943) īn care au fost antrenate trupele romāne atasate grupului de armate german care avusese ca misiune cucerirea Caucazului, dar care dupa capitularea comandantului Armatei VI germane, von Paulus (la 2 februarie 1943, exact īn ziua īn care Hitler īi īncredinta bastonul de maresal), a abandonat pozitiile cāstigate anterior si s-a īndreptat spre Crimeea pentru a astepta evacuarea;

f. apararea si evacuarea Crimeii (octombrie 1943-12 mai 1944)- īnfaptuite sub presiunea armatei rosii si soldate cu evacuarea pe apa si īn aer a efectivelor germane si romāne (cele 7 divizii din Kuban) ajunse īn tara;

g. retragerea armatelor germane si romāne īn Basarabia si Moldova, sub presiunea sovietica, īn iarna anului 1943-1944; atunci au actionat īntre Bug si Nistru 5 divizii romāne;

h. batalia pentru Moldova desfasurata īntre 20-23 august 1944, dupa dezlantuirea ofensivei sovietice īn zona Iasi-Chisinau-Tiraspol, de Fronturile 2 si 3 ucrainiene, īmpotriva trupelor romāno-germane cuprinse īn grupul de armate "Ucraina Sud". Dispozitivul romāno-german nu a putut fi aparat integral, iar puternicul aliniament Focsani-Namoloasa-Galati (1700 de cazemate betonate dotate cu armament modern construite de-a lungul celor 160 km cuprinsi īntre localitatile mentionate) nu a mai fost īncercat, deoarece fortele politice complotiste īn frunte cu regele Mihai au ales varianta capitularii neconditionate la 23 august 1944, maresalul Antonescu fiind arestat īn seara aceleiasi zile.