Pe urmele faraonilor

COLEGIUL ECONOMIC “EMANUIL GOJDU” HUNEDOARA

LUCRARE DE SPECIALITATE PENTRU SUSŢINEREA EXAMENULUI DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL LICEAL – FILIERA TEHNOLOGICĂ

Realizarea si promovarea produsului turistic „ Pe urmele faraonilor”

PROFESOR COORDONATOR: ELEV:

EC. MERCE NADIA ARTUGYAN CIPRIAN-FLORIN

Argument

Turismul a devenit în zilele noastre o activitate la fel de importanta precum cea desfasurata în alte sectoare-cheie din economia mondiala (industrie, agricultura, comert). Fenomenul turistic este extrem de greu de delimitat deoarece, ca orice activitate umana, cade sub incidenta studiului interdisciplinar, antrenând deopotriva economisti , geografi, psihologi si sociologi.

Turismul presupune, în primul rând, contacte între oameni, atitudini, comportamente si trairi specifice. Prin acestea, el contribuie la îmbunatatirea experientelor umane.

Un rol esențial în dezvoltarea relațiilor dintre oameni la nivel global îl are turismul, care a cunoscut o dezvoltare spectaculoasǎ în ultimile decenii, turistul de rând ajungând în cele mai exotice si mai izolate locuri ale globului pǎmântesc, de la M-ții Hymalaia pana la Desertul Atacama.

În România, fostǎ țarǎ comunistǎ, turismul extern da o posibilitate unicǎ actualei generații dar si celor care au cunoscut restricțiile regimului comunist de a intra în contact cu celelalte țǎri fie ele europene fie altele mai exotice si mai pline de noutate. Fǎrǎ a ignora resursele naturale autohtone, foarte bogate si divesrificate, aceastǎ prezentare încearcǎ sǎ vǎ convingǎ de faptul cǎ pentru a ne cunoaste cât mai bine propria țarǎ si pentru a aprecia cum se cuvine resursele pe care le deținem este nevoie sǎ intrǎm în contact cu celelalte culturi si națiuni. Turismul extern \ se preteaza pentru aproape toate tipurile de turisti – de la turisti dornici de relaxare pâna la cei ce practica turism în scop stiintific, de la tineri dornici de aventurǎ pâna la persoane mai în vârsta – datorita amenajarii turistice si datorita faptului cǎ prețurile sunt asemǎnǎtoare cu cele din România, beneficiind chiar de servicii de o calitate superioarǎ.

Turismul extern – o opțiune pentru orice turist dornic de a cunoaste locuri noi. Dacǎ imaginile si prezentarea nu au fost suficiente pentru a vǎ convinge sa alegeți o destinție exoticǎ convingeți-vǎ de minunǎția acestor locuri vizitându-le.

I – Partea teoretica

I.1 Generalitati Privind activitatea de turism

Ideea de cǎlǎtorie existǎ de cînd lumea: cǎlǎtoria ca expediție, cǎlǎtoria ca pelerinaj, cǎlǎtoria ca inițiere, cǎlǎtoria ca descoperire, ca accesare a unor locuri noi mai mult sau mai puțin îndepǎrtate, cǎlǎtoria ca mod de viațǎ. Una din întruchipǎrile sale moderne, turismul, constituie unul din motoarele de bazǎ ale uriasei economii mondiale. De la turism de masǎ, atent planificat si drǎmuit prin intermediul agențiilor turistice, pânǎ la turism alternativ, ce poate cunoaste multiple fațete.

Turismul, ca fenomen economic si social, a cunoscut dezvoltari spectaculoase, explozive în cea de-a doua jumatate a secolului XX. Dorinta de a calatori si de a cunoaste lucruri noi este cunoscuta înca din antichitate, chiar daca la început aceste dorinte aveau ca scop principal razboiul, cuceririle de noi teritorii sau schimburile comerciale.

Institutionalizarea turismului pe plan national si organizarea lui în continuare si pe plan international au determinat un avânt continuu al acestuia si au facut ca, prin ritmurile de dezvoltare atinse, turismul sa devina, alaturi de revolutia tehnico-stiintifica, unul dintre cele mai spectaculoase fenomene ale secolului XX, cu consecinte sociale, economice si umane deosebit de importante. Se poate afirma ca, din aceasta epoca, turismul începe sa se detaseze ca o activitate economico-sociala distincta. Trebuie însa mentionat ca, în majoritatea t 14514b18o arilor, transformarea turismului într-o activitate economico-organizatorica, pe scara nationala, s-a produs numai în cea de-a doua jumatate a secolului XX, ceea ce a favorizat aparitia si instituirea în sectorul tertiar, cel al prestarilor de servicii, a unor noi ramuri ale economiilor nationale, domenii cunoscute generic sub denumirea de Industria Turistica. Importanta tot mai mare pe care a dobândit-o turismul în perioada contemporana a sporit preocuparile pentru definirea cât mai exacta si completa a acestui fenomen. Tratarea stiintifica a activitatii turistice este conditionata si de necesitatea cunoasterii continutului economic si social al acesteia, mutatiile înregistrate continuu în evolutia turismului impunând readaptarea permanenta a conceptelor cu care se opereaza. Turismul, caracterizat pe scurt, apare ca un fenomen economico-social specific civilizatiei moderne, puternic ancorat în viata societatii si, ca atare, influentat de evolutia ei. Adresându-se unor segmente sociale largi si raspunzând pe deplin nevoilor acestora, turismul se detaseaza printr-un înalt dinamism, atât la nivel national, cât si international. De asemenea, prin caracterul sau de masa si prin continutul complex, turismul antreneaza un vast potential material si uman, cu implicatii importante asupra evolutiei economiei si societatii, asupra relatiilor interumane nationale si internationale. Turismul include un ansamblu de masuri puse în aplicare pentru organizarea si desfasurarea unor calatorii de agrement sau în alte scopuri, realizate fie prin intermediul unor organizatii, societati sau agentii specializate, fie pe cont propriu, pe o durata limitata de timp, precum si prin industriile adiacente care concura la satisfacerea nevoilor de consum turistic. În consecinta, notiunea de turism exprima actiunea de a vizita diferite locuri si obiective atractive, pentru placerea proprie, aceasta calatorie implicând atât deplasarea, cât si sederea temporara în localitatile alese ca destinatie pentru petrecerea timpului liber. Desigur, de-a lungul anilor, continutul notiunii de turism s-a modificat, s-a îmbogatit continuu si, de la începutul secolului nostru, înseamna, de fapt, "un ansamblu de actiuni umane puse în functiune pentru realizarea calatoriilor de placere" În zilele noastre aceasta notiune include si "industria bunei serviri" si respectiv "industria ospitalitatii", ca o parte componenta a industriei de servicii (sectorul tertiar al economiei nationale), care coopereaza la satisfacerea cerintelor turistului.

Turismul este ansamblul de relatii si fenomene care rezulta din deplasarea si sejurul persoanelor în afara domiciliului lor, atât timp cât sejurul si deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire permanenta si activitate lucrativa oarecare". Pentru o definitie acceptabila pot fi retinute urmatoarele elemente caracteristice:

● deplasarea persoanelor în cursul calatoriei efectuate;

● sejurul într-o localitate în afara domiciliului (resedintei permanente) a persoanei

care se deplaseaza;

● sejurul are durata limitata;

● sejurul sa nu se transforme într-o resedinta definitiva.

I.1.1 Clasificari

În functie de utilizarea timpului disponibil pentru calatorii, turismul de sejur poate avea urmatoarele forme;

●turismul de sejur lung (rezidential), în care sunt inclusi acei turisti a caror durata de sedere într-o localitate, statiune etc, depaseste o luna de zile. Aceasta forma de turism este preferata de turistii care au depasit limita de vârsta pentru munca activa (de exemplu, pensionarii care efectueaza cure sau tratamente medicale în statiuni balneoclimaterice, curele necesitând o perioada de 30-60 si uneori mai multe zile) sau de

turistii care dispun de un nivel ridicat de venituri, ceea ce le permite sa ramâna perioade mai îndelungate într-o zona, statiune, localitate etc, fara a exercita o activitate remunerata. Aceste categorii de turisti prefera microzonele relativ linistite, cu un climat blând, adecvat si, de cele mai multe ori, perioade de timp care nu se suprapun cu vârfurile de sezon sau cu perioadele aglomerate în statiunile (microzonele) respective. Tot aici poate fi inclus, partial, si turismul de tineret, practicat în perioada vacantelor de vara, a carei durata poate depasi o luna de zile. Prin specificul cererii turistice, tineretul prefera însa zone animate, cu posibilitati diversificate de distractie si agrement, cu folosirea

capacitatilor complementare de cazare mai ieftine.

● turismul de sejur de durata medie cuprinde acei turisti a caror ramânere într-o zona, statiune etc. nu depaseste 30 de zile, perioada ce coincide cu durata apreciata ca

limita maxima a concediilor platite. Experienta activitatii turistice demonstreaza ca majoritatea turistilor dispun de perioade limitate de concedii sau de vacanta, ceea ce transforma turismul de sejur mediu în turism de masa, practicat de toate categoriile de populatie, indiferent de nivelul veniturilor. Se poate aprecia totusi ca sejurul mediu este mai degraba un criteriu caracteristic pentru toate categoriile de populatie cu venituri medii si submedii. În acelasi timp, turismul de sejur mediu are un caracter sezonier pronuntat.

● turismul de sejur scurt cuprinde turistii care se deplaseaza pe o durata scurta de timp (de regula pe o durata de pâna la o saptamâna). Aici se includ, cu preponderenta,

formele turismului ocazional (de circumstanta) si diversele variante ale turismului de sfârsit de saptamâna (week-end).

Din punctul de vedere al sezonalitatii, distingem:

● turismul de iarna, care prezinta doua caracteristici distincte, dupa motivul pentru care se face deplasarea: turismul pentru zapada si turismul pentru soarele cautat si în timpul iernii;

● turismul de vara, care are loc în perioadele calde ale anului (de preferinta legat de apa, soare, litoral, bai de namol, cure heliomarine). Acest turism se caracterizeaza prin fluxuri masive, cu o mare diversificare în ceea ce priveste tipologia turistilor si a produselor turistice, având îndeosebi un caracter de masa. Desi este practicat, în cea mai mare parte, de turisti cu venituri modeste, datorita volumului sau masiv, constituie forma de turism cu rol hotarâtor în rezultatele economice ale activitatii turistice ale unei tari (zone, statiuni);

● turismul de circumstanta (ocazional) este de obicei un turism localizat în timp

si spatiu, cu fluxuri limitate ca durata, generate de anumite evenimente specifice (de exemplu, sezonul de vânatoare si pescuit sportiv) sau de diferite festivitati traditionale, nationale si internationale, cu caracter periodic sau ocazional (folclorice, cultural- artistice, sportive etc.). O alta clasificare împarte diversele forme de turism în functie de mijlocul de transport folosit de turist pentru parcurgerea distantei dintre localitatea (tara) de resedinta si localitatea (tara) în care îsi petrece vacanta. Din acest punct de vedere se distinge, înainte de toate, drumetia, excursiile pedestre cu scop recreativ si de îngrijire a sanatatii în zonele nepoluate, cu o natura nealterata, la care pot fi asociate si manifestarile mai complexe, ca: excursiile în munti si alpinismul, camparea în corturi pentru turistii pe cont propriu si în tabere de corturi pentru grupurile organizate si semiorganizate; tot aici trebuie sa fie inclusa si vânatoarea (exercitiul sportiv de agrement care presupune însa si drumetia) si pescuitul sportiv. Urmeaza turismul feroviar, trenul ramânând mijlocul clasic de transport pentru un procent important al persoanelor dornice de a calatori. În secolul XX s-a intensificat, în majoritatea tarilor, turismul rutier, cu formele sale specifice, ca: cicloturismul, motociclismul si, mai ales, turismul automobilistic (cu autocare si cu autoturisme proprietate personala sau închiriate de la agentii specializate). Folosirea autoturismelor în scopuri turistice a crescut în mod semnificativ, îndeosebi în ultimele decenii, pe masura sporirii numarului de proprietari de autoturisme. Dezvoltarea turismului rutier, dar mai ales a turismului automobilistic, a dus si la diversificarea corespunzatoare a echiparii si dotarilor amplasate de-a lungul retelelor rutiere (restaurante rutiere, statii service, statii de benzina etc). Turismul naval foloseste ca mijloc de transport navele maritime si fluviale.

În functie de anumite motivatii:

●turismul de agrement, forma de turism practicata de calatorii care cauta sa profite de frumusetile naturii (peisaje agreabile), de prilejul de a cunoaste oameni si locuri noi,istoria si obiceiurile lor si, în general, doresc sa-si foloseasca timpul de vacanta pentru practicarea unor activitati preferate (hobby etc). într-un sens determinant, turismul de agrement se interfereaza cu turismul cultural.

●turismul de odihna si recreere (destindere): daca prin destindere nu se întelege

abandonarea tuturor activitatilor de orice natura ar fi ele, ci exercitarea, în mod voluntar, a unor activitati diferite de cele practicate în mod obisnuit, turismul, în general, prin

caracteristicile serviciilor sale, este un turism de odihna si recreere (destindere).

●turismul de tratament si cura balneomedicala practicat înca din antichitate, este o forma specifica a turismului de odihna, care a cunoscut o mare dezvoltare, îndeosebi în ultimele decenii, o data cu cresterea surmenarii si a numarului bolilor profesionale provocate de stresul vietii moderne din marile aglomeratii urbane. El îmbina destinderea cu diferite forme de cura si tratament balneomedical si se practica în statiunile balneomedicale si climaterice cu bogate resurse naturale de cura: ape minerale, termale, namoluri, mofete etc, cu efecte terapeutice, situate de obicei în zonele cu un microclimat specific, adecvat pentru tratarea diferitelor maladii.

● turismul de cumparaturi consta în deplasarileocazionale în alte localitati (sau într-o alta tara), în vederea achizitionarii unor produse în conditii mai avantajoase (de pret, calitate etc.) decât cele oferite pe plan local (national), ori a unor produse pe care nu le ofera piata locala, evident daca aceste avantaje se justifica prin reglementarile vamale adoptate de diferite tari.

● turismul tehnic si stiintific este mai mult ocazional decât cel oferit de programele agentiilor de turism. El se refera, în special, la vizitarea cu caracter documentar sau de schimb de experienta, a unor obiective industriale sau agricole, cât si a unor obiective

amenajate special în scopuri productive (de exemplu: obiective hidroenergetice, mine etc).

● turismul religios consta în pelerinajele credinciosilor la lacasurile de cult,

considerate sfinte de diferite religii. Desi scopul calatoriei lor este manifestarea credintei,

comportamentul lor, din punctul de vedere al solicitarilor de servicii turistice, nu difera de solicitarile celor care participa la diferite alte forme de turism (pentru cazare, pentru

alimentatie etc). Mai mult, acesti pelerini sunt dispusi sa cheltuiasca sume considerabile

pentru achizitionarea de cadouri, amintiri etc. - Dupa caracteristicile socio-economice ale cererii se pot distinge forme specifice ca: turismul particular, turismul social si turismul de afaceri si congrese.

I.1.2 Factori de influenta

Potentialul turistic este influentat de o serie de factori: factori naturali (care ramân , în general, neschimbati) si factori economici, demografici, politici, psihologici (ce sunt caracterizati printr-o dinamica accentuata dar si cu posibilitati de dirijare în sensul dorit).

Evolutia turismului se afla sub influenta a numerosi factori care varieaza ca intensitate si mod de actiune. In literature de specialitate gasim numeroase modalitati de clasificare a factorilor de influenta a activitatii de turism, avand la baza mai multe criterii, cum ar fi:

Dupa natura sau conținutul acestora :

      factori economici: - veniturile populației si modificǎrile acestora

- oferta turisticǎ

- prețurile si tarifele produselor turistice

      factori tehnici: - performanțele mijloacelor de transport

- tehnologii folosite in construcții

      factori sociali: - urbanizarea

- timp liber

      factori demografici: - evoluția numericǎ a populației

- structura pe vârstǎ

      factori psihologici, educativi si de civilizație:

- nivelul de instruire

- setea de culturǎ

- clima

      factori organizatorici si politici

- formalitați de frontierǎ

- regimul vizelor

2. Dupa durata acțiunii lor în timp :

      factori cu acțiune permanentǎ:

- cresterea timpului liber

- modificarea veniturilor

- miscrea demograficǎ

      factori sezonieri : - succesiunea anotimpurilor

- structura anului scolar sau universitar

- activitatea in agriculturǎ

      factori conjuncturali :

- crizele economice, politice

- confruntǎrile armate

- catastrofe naturale

- condiții meteorologice

3. Dupa rolul lor in determinarea fenomenului turistic :

      factori primari :

- veniturile populației

- oferta

- prețuri

- timp liber

- mutațiile demografice

      factori secundari :

- climatul internațional

- formalitǎțile de vizǎ / frontierǎ

- diverse facilitǎți

4. In funcție de direcția de acțiune :

      factori exogeni :

- cresterea veniturilor

- evoluția numericǎ a populației

- sporirea gradului de urbanizare

      factori endogeni :

- lansarea de noi produse

- diversitatea gamei de produse oferite

- nivelul tarifelor

- facilitate de preț

- pregǎtirea personalului

5. dupǎ profilul de marketing :

      factori ai cererii turistice :

- venit

- urbanizare

- timp liber

      factori ai ofertei turistice :

- condițiile naturale

- baza materialǎ, costuri

- calitatea serviciilor

      factori ai confruntǎrii cerere – oferta :

- calitatea infrastructurii

- sistemul legislativ

I.2 Conceperea produsului turistic

Conceptul de produs turistic se referǎ la un ansamblu de bunuri materiale si servicii capabile sǎ satisfacǎ nevoile de turism ale unei persoane între momentul plecǎrii si momentul sosirii în locul de plecare.

Bunurile materiale sunt concretizate în:

      patrimoniul de resurse naturale, culturale, artistice, istorice, arheologice, tehnologice, medicale, etc., care fromeazǎ cadrul fizic de bazǎ si care vor manifesta o atracție pentru turisti.

      anumite elemente de infrastructurǎ sau echipamente care desi nu genereazǎ motivația sa cerearea de turism, contribuie în mod hotǎrâtor la satisfacerea acesteia (hoteluri, restaurate, terenuri sau sǎli de sport, de spectacol, de conferințe, etc);

      unele facilitați de acces legate de mijloacele de transport (de vehicule si cǎi de comunicații) alese de turisti pentru a ajunge la obiectivele dorite.

Produsul turistic este o combinatie în variante multiple a elementelor de atractivitate (resurse naturale si antropice) pe care le ofera o zona, si a serviciilor specifice si nespecifice (rezultat al actiunii fortei de munca asupra bazei materiale generale si specifice).Produsul turistic este deci o forma de comercializare a ofertei turistice.Componentele produsului turistic sunt:

a.Resurse turistice(naturale si antropice);

b.Infrastructura(cai de acces,retele de alimentare cu apa,gaz,energie si unitati,institutii);

c.Baza materiala specifica turismului(unitati de cazare,alimentatie;instalatii de tratament,agrement si mijloace de transport);

d.Forta de munca

e.Resursele institutionale(regimul vizelor,economic,juridic;securitatea turistului etc.).

Produsele turistice se deosebesc semnificativ de produsele celorlalte ramuri ale productiei materiale prin urmatoarele caracteristici:

sunt eterogene,rezultat al dependentei serviciilor de dotarilor materiale si persoana prestatorului;

sunt complexe,rezultat al combinarii în variante multiple a elementelor componente;

sunt nestocabile,adica elementele care îl compun nu pot fi stocate;

se produc pe masura ce se manifesta consumul;

au caracter sezonier, cu exceptia reuniunilor,afacerilor si,partial, turismul de sfârsit de saptamâna sau cel balnear.

I.2.1.CONCEPERE

Conceperea unui produs turistic presupune parcurgerea urmataorelor etape:

1.Culegerea informatiilor despre cerere(motivatii de calatorie,venituri,timp liber,vârsta etc.), oferta concurentei(produse turistice oferite,preturi practicate),compararea ofertei proprii cu cea a concurentei si culegerea informatiilor despre componentele care vor fi incluse în propria oferta(obiective turistice,baza materiala, serviciile oferite etc.).

2.Selectarea obiectivelor turistice,serviciilor oferite si unitatilor prestatoare în functie de tipologia clientelei si particularitatile cererii.

3.Combinarea(pornind de la rezultatele studierii cererii) si asamblarea componentelor produsului turistic.

4.Asigurarea serviciilor necesare pe tot parcursului calatoriei.

5.Calcularea pretului produsului.

6.Promovarea produsului turistic.

7.Lansarea produsului turistic pe piata.

I.2.2.PROMOVARE

Comerciantul din turism poate lansa o vasta gama de metode de promovare;de aceea este necesar sa fie clar definite obiectivele de marketing pentru a putea fi utilizate cele mai eficiente metode de promovare.

Pentru obtinerea celui mai favorabil raspuns din partea pietei-tinta, o parte importanta din efortul depus în activitatea de promovare este construirea unei marci si lansarea ei pe piata, uneori facându-se foarte lent familiarizarea cu aceasta.

O campanie promotionala ar trebui sa aiba ca obiectiv principal afirmarea pe piata a produsului, sa asigure primirea favorabila a produsului de catre consumator, pentru ca acesta din urma sa dezvolte o preferinta pentru produs. Orice campanie trebuie sa expuna beneficiile pe care orice consumator le cauta într-un mod cât mai credibil.

Publicitatea si promovarea vânzarlor sunt cele mai raspândite metode de promovare utilizate.Datorita caracteristicilor acestor forme de promovare, majoritatea consumatorilor asociaza ideile de marketing cu publicitatea.Tot ca forme de promovare apar si relatiile publice si vânzarile personale.Iata asadar principalele mijloace de promovare utilizate în turism:

I.Publicitatea prin presa(ziare,reviste,pliante,brosuri),radio si televiziune

II.Promovarea vânzarilor (reduceri de tarife,tombole, trageri la sortietc.)

III.Relatiile publice (mese festive,conferinte de presa,cadouri publicitare)

IV.Târguri si expozitii

V.Vânzarile personale

VI.Sponsorizarile

Fiecare dintre elementele promotionale de mai sus are capacitatea de a realiza obiective diferite.În timp ce vânzarea prin intermediul agentilor economici are posibilitatea ridicata de a obtine efecte de comunicare, numai un numar mic de ppersoane pot fi contactate.De aceea, publicitatea este o metoda mai eficienta de a informa un numar mare de persoane la un nivel scazut al costurilor.Relatiile publice sunt mult mai credibile decât publicitatea, dar organizatiile nu au prea mult control asupra mesajelor.Astfel, metoda relatiilor publice este o alternatva mai ieftina, dar si aici este dificil de controlat raza de acoperire.

Promovarea vânzarilor, precum si fluturasii ce ofera reduceri de preturi, pot asigura o cale mai rapida, însa nu pot fi folosite decât pe o perioada scurta de timp.

Fiecare element al mixului de promovare are atât puncte slabe cât si puncte forte.În timp ce acestea ar putea include factori ai costului, abilitatea de a tinti diferite grupuri, exista si alte considerente importante.Figura de mai jos indica puterea relativa a fiecarei forme de promovare.Toate sunt comparate în baza nivelului constientitarii comunicarii, a întelegerii si totodata trebuie sa se vada daca pot convinge si, în final, genera actiuni din partea clientului.

Publicitatea reprezinta orice forma de comunicare non-personala realizata prin intermediul mass-me- dia si care prezinta detaliat un produs ce are sponsor identificat.Ca elemente ale mass-media pot fi considera-

te: ghiduri de calatorie, ziare, reviste, radio, TV, e-mail.

Publicitatea este folosita pentru a atinge o întreaga gama de obiective ce pot include schimbari de atitudine sau construirea de imagini noi, cât si îmbunatatirea vânzarilor.Publicitatea are rolul:

de a informa clientul;

de a face cunoscut produsul;

de a convinge clientela si de a crea o opinie favorabila produsului turstic comercializat;

de a stimula vânzarile, de a atrage noi clienti dispusi sa achizitioneze produsele.

O particularitate a consumului turistic ar fi preferinta consumatorilor pentru locuri noi, sub presiunea stresului cotidian, în timp ce consumul de marfuri se bazeaza mai mult pe experienta acumulata anterior si repetarea achizitionarii produselor în care au capatat încredere.Acest fapt face si mai dificila realizarea publicitatii turistice.

Avantajele utilizarii publicitatii turistice sunt:

cresterea numarului de turisti atrasi spre o destinatie sau fidelizarea lor;

pregatirea patrunderii agentiei de turism pe noi piete;

promovarea pe plan national si international a tuturor formelor de turism(de tratament, sporturi de iarna, cultural);

-impulsionarea consumului în extrasezon;

-stimularea vizitarii obiectivelor turistice în cursul sejurului;

-cresterea cererii de servicii complementare, deci cresterea cheltuielilor turistice, respectiv a agentiei de turism;

-utilizarea mai buna a bazei materiale(a capacitatii de cazare, de servire în restaurant).

Pentru a realiza o comparatie între pincipalele mijloace publicitare vom face o scurta prezentare a acestor mijloace:

1.Forma scrisa este utilizata primordial în industria turistica, fiind usor accesibila, putând utiliza atât ilustratii cu efect emotional cât si text pentru prezentarea informatiilor.Exemple:prospecte, pliante, brosuri, cataloage, ghiduri, harti, afise, presa, panouri, anunturi, scrisori.

2.Cinematograful combina efectele vizuale care au mare impact asupra consumatorului, cu cele auditive si de miscare.Filmele turistice au un caracter documentar, permitând transpunerea turistului în mediul ambiant al locurilor a caror vizitare este urmarita.Acest mijloc publicitar este costisitor, dar are si avantajul ca poate fi retransmis.

3.Radioul este un canal de larga audienta pentru transmiterea mesajelor scurte, stiri, comentarii, mesaje, asociate cu efecte sonore.

4.Televiziunea este rivala altor mijloace publicitare si are avantajul ca mesajul este receptionat direct la locuinta.Audienta poate fi maxima,iar starea de relaxare a telespectatorului favorizeaza disponibilitatea pentru a retine informatiile.Dezavantajele utilizarii acestui mijloc ar fi costul ridicat si necesitatea de a relua mesajele în cadrul unei campanii publicitare pentru a avea efect.

5.Târgurile si expozitiile sunt manifestari periodice cu profil general sau specializat, nationale sau internationale, pentru prezentarea ofertei diferitilor agenti economici, în vederea largirii contactelor comerciale.În turism se folosesc prezentari de harti, diapozitive, casete video, brosuri, pliante si informatii din partea prestatorilor de servicii.

Manifestarile ce pot avea loc în cadrul târgurilor turistice sunt:saptamâni românesti, expozitii gastronomice, specatcole folclorice, filme turistice documentare, conferinte de presa, întâlniri cu consumatorii, mese rotunde, interviuri, informatii transmise prin viu grai; astfel aceste actuni se încadreaza tot mai mult în relatiile publice ale agentului de turism.

6.Cadourile publicitare includ obiecte folosite drept suporturi publicitare transmise de agentii de turism cu ocazia unor evenimente deosebite(an nou, jubilee, târguri) partenerilor si clientilor lor.Acestea sunt de obicei articole marunte de uz general sau personal.Exemple:calendare, agende, sacose,tricouri imprimate cu emblema firmei.

Dintre formele de publicitate turistica utilizate, pe lânga cele mentionate, putem aminti:

v     promovarea unor statiuni turistice prin oferirea unor premii în sejururi turistice acordate în cadrul unor concursuri(extrasezon);

v     etichete aplicate bagajelor turistice cu denumirea hotelurilor,motelurilor;

v     marcajele si indicatoarele de orientare turistica;

v     spectacole evocative de sunet si lumina organizate la diferite obiective turistice.

Produsele turistice pot fi de mai multe tipuri:

a). Excursii – turistii vor beneficia de un produs turistic de o zi ce nu va include cazare, ci doar transport si vizitarea unor obiective turistice, eventual si masa.

b). Sejururile – reprezinta un pachet de servicii oferit turistilor pentru petrecerea vacantei într-o statiune turistica.Acest tip de produs turistic presupune ramânerea în aceasta statiune.

c). Circuitele – sunt un produs turistic vândut de o agentie de turism grupurilor organizate sau turistilor individuali care presupune vizitarea pe parcursul acestora a unor obiective turistice, regiuni au tari.Alaturi de transport, pachetul de servicii poate include cazare în formula pensiune completa, demipensiune, cazare si mic dejun.Cel mai utilizat mijloc de transport este autocarul.

d). Croazierele – reprezinta un tur realizat cu vaporul care include un pachet de servicii de vacanta oferite de un hotel plutitor:transport, cazare, alimentatie si o multitudine de posibilitati de divertisment:baruri, restaurante, sala de fitnes, cinema, cazinouri.

e). Vacante cu sejururi de tratament pentru sanatate.

f). Calatorii de aventura.

g). Pentru conferita.

I.3. FABRICAREA SI COMERCIALIZAREA PRODUSELOR TURISTICE

Fabricarea produselor turistice

Aceasta cuprinde mai multe faze care sunt etalate pe o perioada de câteva luni sau uneori de câtiva ani. Pentru fabricantul de produse, procesul cuprinde 4 faze:

Studiul de piata turistica;

Conceptia produsului turistic:

Negocierea produsului turistic:

Comercializarea produsului turistic.

Comercializarea produselor turistice

Comercializarea produselor turistice se efectueaza fie prin tour-operatori, fie prin intermediul agentiilor de voiaj. În ambele cazuri, “brosura” de prezentare a diferitelor produse concepute de tour-operatori joaca un rol esential pentru succesul comercializarii, alaturi de actiunile de promovare si de campaniile de publicitate.

“Brosura” turistica este un material editat într-un numar mare de exemplare si difuzat prin reteaua de sucursale si agentii de voiaj. Broturile sunt adresate uneori, si direct catre vechii clienti sau catre anumiti clienti potentiali selectionati pe diferite criterii. Principalele argumente comerciale utilizate în brosurile turistice sunt fotografiile în culori care pot suscita cel mai mare interes pentru angajamentul turistic, precum si preturile de referinta prin care se urmareste atragerea atentiei consumatorului.

Dar, pe lânga toate aceste elemente, o componenta importanta în alcatuirea “programului” turistic este si “transportul turistic”. Acest rol este, practricdeterminat atât de includerea acestei laturi în majoritatea “programelor turistice”, indiferent de natura lor, cât si de ponderea pe care o reprezintî aceasta în totalul costuri.lor.

I.4. INFRASTRUCTURA SI OBIECTIVELE ZONEI TURISTICE

Hurghada, paradisul scufundǎtorilor, cu un climat perfect pe toatǎ perioada anului, va întampina cu apele sale albastre, recifurile de corali, multitudinea de pesti tropicali, dar si cu hoteluri luxoase, pierdute prin grǎdini luxuriante cu palmieri si plante exotice. Situatǎ la 450 km distanțǎ de Cairo, pe țarmul Mǎrii Rosii, este cea mai mare si una dintre cele mai frumoase stațiuni din Egipt. Hotelurile din Hurgada sunt construite dupǎ planuri urbanistice care urmǎresc sǎ integreze armonios clǎdirile în natura înconjurǎtoare. Hurgada este împǎrțita în mai multe zone: Zona veche, zona Sakala, zona Dahar, zona El Gouna etc., toate acestea formând metropola Hurgada. Mijloacele de transport asigurǎ legǎtura intre aceste pǎrți pe parcursul întregii zile. In Hurgada vǎ asteaptǎ inepuizabile opțiuni de petrecere a timpului: puteți explora desertul într-un minunat ‘Barbeque Safari’, plimbǎri cu barca cu fundul de sticlǎ, imersiuni cu submarinul Sinbad, diving, surfing, croaziere etc.

Cele mai cunoscute atractii turistice ale orasului Cairo sunt monumentele si relicvele Egiptului din perioada faraonilor. Pe primul loc din acest punct de vedere, se situeaza Muzeul de Antichitati Egiptene. Cele mai apreciate piese ale colectiei sunt comorile gasite in mormantul lui Tutankhamon si cele 12 mumii expuse in boxe in vid. Dat fiind faptul ca muzeul are foarte multe de oferit va recomandam sa-l explorati cel putin timp de doua zile. Cele mai faimoase monumente ale Egiptului - piramidele si Sfinxul - nu sunt in Cairo, ci in suburbia Gizeh. Vizitati neaparat Piramida lui Keops, una dintre minunile lumii antice. Puteti vizita si celalte piramide care sunt la o zi distanta sud de Gizeh, la Saqqara si Dashur. Acestea din urma sunt mai putin frecventate de turisti, asa ca va puteti bucura de o vizita mai linistita. Cairo contine o colectie exceptionala de monumente musulmane din diferite epoci si in diferite stiluri arhitecturale. Faceti-va timp pentru a vizita macar doua moschei - orasul are peste o duzina, cele mai interesante fiind Moscheile Ibn Tulun, Al-Azhar, Sultan Hasan si Muhammad Ali. Sunt stralucite exemple de arta si arhitectura islamica, constituind o oglinda fidela a dezvoltarii orasului si importanta Islamului in viata Egiptului modern. Nu ar trebui ratata nici Citadela. Situata pe un deal, aceasta adaposteste cateva muzee si monumente, oferind de asemeni si o superba panorama a metropolei. Cartierul copt din Orasul Vechi este o experienta deosebita fata de restul orasului. Unele dintre cele mai vechi cladiri din Cairo se gasesc aici, inclusiv cateva biserici, ca Al-Muallaqa sau Biserica Sf. Gheorghe. Muzeul Copt merita de asemenea o vizita. Pentru o excelenta colectie de arta decorativa vizitati Muzeul Islamic de Arta, Casa Gayer-Anderson si Muzeul Mohammed Mahmoud Khalil. Pentru o privire de ansamblu asupra Egiptului regal vizitati Palatul Manial sau Palatul Abdin.

Valea Regilor este o vale din Egipt unde de-a lungul unei perioade de aproape 500 de ani (sec. 16 î.Hr. - sec. 11 î.Hr.) au fost construite morminte pentru faraonii si nobilii din Noul Regat Egiptean. Valea se afla situata pe malul de vest al Nilului, în dreptul orasului Theba (azi Luxor). Zona a fost cercetata arheologic începând cu sfârsitul secolului 18, mormintele sale fiind studiate si în prezent. Valea a devenit faimoasa dupa 1922, ca urmare a descoperirii mormântului lui Tutankhamon.

Majoritatea mormintelor nu sunt deschise turistilor (16 dintre ele pot fi deschise, dar foarte rar în acelasi timp), oficialitatile închizându-le pentru lucrari de restaurare. Ghizilor nu le este permis sa vorbeasca iar vizitatorii sunt rugati sa nu faca zgomot si sa mearga în sir indian. Fotografiatul nu este deasemenea permis în interiorul mormintelor.

Templul de la Karnak a fost cunoscut in antichitate sub denumirea de Ipet-isut ,adica "Cel mai ales dintre locuri". Este un oras vechi de mai bine de 2000 de ani si afost dedicat triadei dintre Amon, Mut si Khonsu. Pentru marea majoritate a populatiei egyptene antice,needucate,acest templu reprezenta doar un loc unde se pot adresa zeilor. Este "mama" tuturor clǎdirilor religioase,templelor,precum si un loc de pelerinaj care dateazǎ de acum 4000 de ani. In ziua de astǎzi,cei mai mulți pelerini sunt turistii. Acoperǎ aproape 200 de acri(1,5 km pe 0.8km). Suprafața împrejmuirilor sacre dedicatǎ lui Amon este de ajuns pentru a aseza pe ele 10 catedrale europene. Assuan sau Aswan (cel mai însorit oras al Egiptului, aflat în sudul tarii, este un vechi oras frontier, aflat la cca. 80 mile la sud de Luxor, care are o atmosfera africana distincta. Vechiul sau nume egiptean a fost Syene. Destul de mic pentru a putea fi înconjurat într-o plimbare si mândrul detinator al celui mai frumos segment de Nil, mersul vietii din el este usor si relaxant. Zilele pot fi petrecute cutreierând în sus si în jos cornisa lata, privind barcile cu pânze gravând cerul cu catargele lor înalte.

Posibilitati de cazare in Cairo: Hotel President 3***(16 EUR / loc in camera dubla), Hotel Flamenco 4****(26 EUR / loc in camera dubla), Hotel Cataract Resort 5***** (30 EUR / loc in camera dubla), Mena House Oberoi - Hotel 5*****( 111 EUR / loc in single, 64 EUR / loc in camera dubla), Grand Hyatt Cairo - 5 *****( 111 EUR / loc in single 64 EUR / loc in camera dubla), HOTEL CAIRO MARRIOTT - 5*( 191 EUR / loc in single, 102 EUR / loc in camera dubla, 97 EUR / loc in tripla), President Hotel*** (28 EUR / loc in single, 18 EUR / loc in camera dubla, 16 EUR / loc in tripla), HOTEL PHARAOHS 3*-Cairo (31 EUR / loc in single, 29 EUR / loc in camera dubla), HOTEL COSMOPOLITAN 3*** (26 EUR / loc in single, 24 EUR / loc in camera dubla), Four Seasons Hotel - 5 ****** (174 EUR / loc in single, 112 EUR / loc in camera dubla, 92 EUR / loc in tripla)

Cazare hoteluri Hurghada:

Cazare 3* - Desert Inn, Hotel Aqua Fun, Hotel Bella Vista, Hotel Charm Life Resort, Hotel El Samaka Beach, Hotel Empire, Hotel Empire Beach, Hotel Hor Palace, Hotel Jasmine Village, Hotel Princess Club, Hotel Triton Empire.

Cazare 3* superior: Hotel Marlyn Inn, Hotel Princess Palace.

Cazare 4* - Hotel Eurotel Palm Beach, Hotel Aladdin, Hotel Desert Rose, Hotel El Palacio, Hotel Palma de Mirette, Hotel Paradise Golden Five, Hotel Grand Azur, Hotel Royal Palace, Hotel Hilton Long Beach, Hotel Arabia Azur, Hotel Calimera, Hotel King Tuth, Hotel Sea Gull, Hotel Sultan Beach

Cazare 4*superior: Grand Plaza, Hotel Ali Baba Palace, Hotel Sunrise El Palacio, Hotel Sea Star Beau Rivage

Cazare 5* : All Mass Hotel, Diamond Resort, Hotel Intercontinental Resort & Casino, Hotel Sheraton Soma Bay, Hotel Hilton Plaza, Hotel Sunrise Royal Makadi, Lti Diana Beach, Hotel Grand Azur Horizon, Hasish.

II – Conceperea produsului turistic

II.1. Informații despre ofertǎ. Informații despre cerere.

Cercetarea de piațǎ efectuatǎ in perioada 14 – 30 mai 2008 la nivel național prin intermediul unui chestionar (prezentat in anexa numarul a relevat un interes aflat in continuǎ crestere in ceea ce priveste ofertele de turism extern existand o tendințǎ evidenta de diversificare continuǎ a acestora. Spre deosebire de anii trecuți când clientul se mulțumea cu pachetele turistice care ofereau serviciile obisnuite incluse in pachetele turistice, in ultimii ani destinațiile au devenit din ce in ce mai exotice (Peru, Guatemala, Venezuela, Seychelles, etc), si tot mai mulți clienți aleg nu doar vacanțe de agrement ci acele vacanțe care combinǎ relaxarea cu aventura.

II.2. Selectarea obiectivelor turistice, serviciile oferite.

Datoritǎ duratei circuitului s-au ales un numǎr mare de obiective turistice din zone diferite ale Egiptului, obiective considerate semnificative pentru a reda unicitatea civilizației egiptene. Circuitul cuprinde si o croazierǎ pe fluviul Nil.

In Cairo - Muzeul de Egiptologie, Piramidele de la Giza, Sfinxul, un atelier de papirusuri si magazinul de bijuterii.

 

In Alexandria - Fortul Quitbay, Stâlpul lui Pompei, teatrul roman, catacombele de la Shuqafah, gradina Montazah.

Valea regilor, Templul lui Hatshepsut, colosii lui Memnon si un atelier de prelucrare a alabastrului, templele de la Karnak si Luxor.

Templul din Philae.

II.3. Programul circuitului

      Ziua 1 - Sosire pe aeroportul din Hurghada, transfer la hotel, cina si cazare în Hurghada.

      Ziua 2-5 - Timp liber în statiune: Hurghada

      Ziua 6 - Dimineata devreme transfer la Cairo cu autocarul. Cazare si cina la Hotel Flamenco de 4 stele.

      Ziua 7 - Dupa micul dejun, program în Cairo cu vizitarea urmatoarelor obiective: Muzeul de Egiptologie, Piramidele de la Giza, Sfinxul, un atelier de papirusuri si magazinul de bijuterii. Seara se poate participa optional la „Spectacolul de sunet si lumina“ de la Giza.

      Ziua 8 - Timp liber în Cairo. Opțional vizita de o zi la Alexandria cu vizitarea obiectivelor: Fortul Quitbay, Stâlpul
lui Pompei, teatrul roman, catacombele de la Shuqafah, gradina Montazah. Seara transfer la gara din Cairo,
pentru a lua trenul spre Luxor. Noaptea se petrece pe tren la vagon de dormit.

      Ziua 9 - Micul dejun se serveste pe tren. Dupa sosirea în Luxor, transfer pe vas. Dupa prânz se viziteaza malul vestic
al Nilului: Valea regilor, Templul lui Hatshepsut, colosii lui Memnon si un atelier de prelucrare a alabastrului. Cazare
si cina pe vas.

      Ziua 10 - Dupa micul dejun se viziteaza templele de la Karnak si Luxor. Dupa amiaza se pleaca catre Edfu. Cazare si cina pe vas.

      Ziua 11 - Dupa micul dejun se viziteaza templul din Edfu. Dupa amiaza se navigheaza catre Aswan cu o oprire în Komo Ombo unde se viziteaza templul. Cazare si cina pe vas.

      Ziua 12 - Dupa micul dejun timp liber în Aswan. (Optional se poate face o excursie la Abou Simbel) Cazare si cina pe vas.

      Ziua 13 - Dupa micul dejun se viziteaza templul din Philae. Dupa amiaza are loc transferul catre Hurghada cu autocarul, via Luxor, unde se face o scurta pauza. Cazare si cina în Hurghada/El Gouna/Safaga.

      Ziua 14 - Timp liber în staţiune: Hurghada/El Gouna/ Safaga

      Ziua 15 - Transfer la aeroport pentru zborul spre Bucuresti.

II.4. Asigurarea serviciilor

Dintre toate posibilitațile de cazare au fost alese cele care corespund standardelor de calitate, dar care asigurǎ un preț accesibil pentru clienții nostrii. În Hurghada cazarea se va face la Hotel Triton Empire Beach Resort

 

Pe parcursul circuitului turistii vor petrece o noapte pe tren in vagon de dormit ( Cairo – Luxor), precum si 4 nopți pe vas pe ruta Luxor – Aswan.

II.5. Promovarea produsului turistic

Promovarea produsului turistic se va face prin intermediul unui pliant si a unui afis prezentate in Anexa 8, dar si prin intermediul unei prezentǎri Powerpoint.

II.6. Calculul prețului circuitului

1.Cheltuieli directe:

- cazare: 7*200 ( Hotel Triton Empire Beach) + 2*26 (H. Flamenco) + 1*45 ( noapte pe tren) + 4*90 ( 4 nopti cazare pe vapor de 4*) = 1857 €

- masa: 7*25 +2*20 + 4*25 = 315 €

- transport: 700*2 ( bilet de avion) + 200 ( transport in Egipt cu autocarul) = 1600 €

- cheltuieli culturale: 150 €

Total chetuieli directe :

Comisionul agentiei:

2. Cheltuieli directe + comisionul agenției:

- TVA: 19% * 4510 = 857 €

3. Total preț ( + TVA) : 4510 +857 = 5367 €

Bibliografie

BIBLIOGRAFIE