RATIFICAREA ACTELOR DE UNIRE A BASARABIEI, BUCOVINEI sI TRANSILVANIEI CU ROMÂNIA. ÎNCORONAREA REGELUI FERDINAND LA ALBA IULIA
Luând act de hotarârea unanima a Congresului general al Bucovinei din Cernauti de la 15 noiembrie 1918,
Art. I. Ţinuturile cuprinse în hotarârea Adunarii Nationale din Alba Iulia de la 18 noiembrie (1 decembrie) 1918 sunt si ramân deapururea unite cu Regatul României.
Art. II. Presedintele Consiliului nostru de Ministri este însarcinat cu aducerea la îndeplinire a decretului-lege de fata.
Dat în Bucuresti, la 11 decembrie 1918, Ferdinand.
Presedintele Consiliului de Ministri, Ion I. C. Bratianu.
Aceasta lege s-a votat de Adunarea Deputatilor în sedinta de la 29 decembrie anul 1919, în unanimitate, prin aclamatiuni.
Presedinte, N. Iorga.
Secretar, stefan Metes.
Aceasta lege s-a votat de Senat în sedinta de la 29 decembrie anul 1919, în unanimitate, prin aclamatiuni.
P. Presedinte, Dr. C. sumuleanu.
Secretar, Balbareu.
Promulgam aceasta lege si ordonam ca ea sa fie investita cu sigiliul statului si publicata în "Monitorul oficial".
Dat în Bucuresti, la 31 decembrie 1919.
Art. unic. Se ratifica, investindu-se cu putere de lege, decretul-lege nr. 3744 din 18 decembrie 1918, publicat în "Monitorul oficial", nr. 217 din 19 decembrie 1918, privitor la unirea Bucovinei cu vechiul Regat al României, în cuprinderea urmatoare:
Ferdinand I
Prin gratia lui Dumnezeu si vointa nationala, rege al României,
La toti de fata si viitori, sanatate:
Asupra raportului presedintelui Consiliului nostru de Ministri sub nr. 2211 din 1918,
Luând act de hotarârea unanima a Congresului general al Bucovinei din Cernauti de la 15 noiembrie 1918,
Am decretat si decretam:
Art. I. Bucovina în cuprinsul granitelor sale istorice este si ramâne deapururea unita cu Regatul României.
Art. II. Presedintele Consiliului nostru de Ministri este însarcinat cu executarea acestui decret.
Dat în Bucuresti, la 18 decembrie 1918. Ferdinand.
Presedintele Consiliului de Ministri,Ion I. C. Bratianu.
Aceasta lege s-a votat de Adunarea Deputatilor în sedinta de la 29 decembrie anul 1919, în unanimitate, prin aclamatiuni.
Presedinte, N. Iorga.
Secretar, Aurel Moraru.
Aceasta lege s-a votat de Senat în sedinta de la 29 decembrie anul 1919, în unanimitate, prin aclamatiuni.
P. Presedinte, Dr. C. sumuleanu.
Secretar, Balbareu.
Promulgam aceasta lege si ordonam ca ea sa fie investita cu sigiliul statului si publicata în "Monitorul oficial".
Dat în Bucuresti, la 31 decembrie 1919.
Ferdinand I
Prin gratia lui Dumnezeu si vointa nationala, rege al României,
La toti de fata si viitori, sanatate:
Sfatul Ţarii din Basarabia, în sedinta de la 27 martie (9 aprilie) 1918, votând prin 86 de voturi pentru, contra 3, fiind si 36 de abtineri, urmatoarea rezolutiune:
"În numele poporului Basarabiei Sfatul Ţarii declara:
Republica Democratica Moldoveneasca (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunare, Marea Neagra si vechile granite cu Austria, rupta de Rusia acum o suta si mai bine de ani din trupul vechei Moldove, în puterea dreptului istoric si dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure sa-si hotareasca soarta lor, de azi înainte si pentru totdeauna,
Se uneste cu mama sa România."
si prezidentul Consilului nostru declarând ca: "În numele poporului român si al regelui, M.S. Ferdinand I al României, ia act de acest vot qu 717h78h asi unanim si declara la rândul lui Basarabia unita cu România de veci si indivizibila".
Dat în Iasi, la 9 aprilie 1918.
Presedintele Consiliului de Ministri, A. Marghiloman.
Ministru de justitie, D. Dobrescu.
Aceasta lege s-a votat de Adunarea Deputatilor în sedinta de la 29 decembrie anul 1919, în unanimitate, prin aclamatiuni.
Presedinte, N. Iorga.
Secretar, Teodosie Bârca.
Aceasta lege s-a votat de Senat în sedinta de la 29 decembrie anul 1919, în unanimitate, prin aclamatiuni.
P. Presedinte, Dr. C. sumuleanu.
Secretar, I. Balbareu.
Promulgam aceasta lege si ordonam ca ea sa fie investita cu sigiliul statului si publicata în "Monitorul oficial".
Dat în Bucuresti, la 31 decembrie 1919.
Regina Maria a României, Povestea vietii mele, Editie îngrijita si note de Ioana Craca, vol. III, Bucuresti, Editura Eminescu, 1991, p. 487
1.8. Proclamatia regelui Ferdinand cu prilejul încoronarii sale la Alba Iulia
(15 octombrie 1922)
Prin gratia lui Dumnezeu si vointa nationala, rege al României, am mostenit Coroana României, dupa glorioasa domnie a Regelui Întemeietor[1].
Suindu-ma pe tron am rugat Cerul sa dea rod muncii ce, fara preget eram hotarât sa închin iubitei mele tari, ca bun român si rege.
Pronia cereasca a binecuvântat si prin barbatia poporului si vitejia ostasilor ne-a dat sa largim hotarele Regatului si sa înfaptuim dorul de veacuri al neamului nostru.
Am venit astazi cu regina - care ne-a fost tovarasa în credinta neclintita la restriste si la bucurie - ca printr-aceasta sarbatoare sa consacram în fata Domnului si a scumpului nostru popor legatura ce ne uneste deapururea cu dânsul.
Punând pe capul meu, într-aceasta straveche cetate a Daciei Romane, coroana de la Plevna, pe care noi si glorioase lupte au facut-o pe veci coroana României Mari, ma închin cu evlavie memoriei celor care, în toate vremurile si de pretutindeni prin credinta lor, prin munca si prin jertfa lor, au asigurat unitatea nationala si salut cu dragoste pe acei care au proclamat-o într-un glas si o simtire de la Tisa pâna la Nistru si pâna la Mare.
Într-aceste clipe gândul meu se îndreapta cu recunostinta catre viteaza si iubita noastra armata. Pentru rasplata trudelor trecutului, rog Cerul ca poporul nostru sa culeaga în pace roadele lui binecuvântate si sa propaseasca în liniste, fratie si munca harnica.
Cu inima plina de dragoste si credinta marturisesc dorintele sufletului meu.
Vreau ca taranimea, stapâna pe veci pe ogoarele ce le-a dobândit, sa le aiba de-a puterea de rodire în folosul ei si al binelui obstesc.
Vreau ca muncitorimea, credincioasa patriei, sa-si afle soarta tot mai prospera într-o viata de armonie si de dreptate sociala.
Vreau ca, în hotarele României Mari, toti fiii buni ai tarii, fara deosebire de religie si de nationalitate, sa se foloseasca de drepturi egale cu ale tuturor românilor, ca sa ajute cu toate puterile statul, în care Cel de Sus a rânduit sa traiasca împreuna cu noi. Vreau ca românii din toate straturile sociale, însufletiti de nazuinta unei înfratiri nationale, sa se foloseasca toti de legitima ocrotire a statului.
Vreau ca în timpul domniei mele, printr-o întinsa si înalta dezvoltare culturala, patria noastra sa-si îndeplineasca menirea de civilizatie ce-i revine în renasterea Orientului european dupa atâtea veacuri de cumplite zbuciumari.
Sunt sigur ca, în îndeplinirea marei noastre datorii voi avea sprijinul tuturor bunilor fii ai tarii, nedespartiti în gând si-n fapta în jurul tronului. Acestei sfinte misiuni, în neclintita unire cu poporul nostru, voi închina toate puterile mele de om si rege si asupra ei chem, în aceasta zi solemna de înaltare sufleteasca binecuvântarea celui A-Tot-Puternic.
"Aurora", din 14 octombrie 1922
|
