REGIMURI POLITICE - secolul XX, intre democratie si totalitarism

Regimul politic = ansamblu de metode si mijloace de conducere a unui stat sau a unei societati

Regimuri politice:

democratice - democratia liberala

totalitare - comunismul

- fascismul (cu varianta sa germana, nazismul)

- teocratia

Ideologii si practici politice DEMOCRATICE

Regimuri democratice: caracteristici:

principiul separarii puterilor in stat

votul universal

libertatea alegerilor

respectarea drepturilor si libertatilor cetatenesti

pluralism politic

Concret, regimul democratic a luat forma DEMOCRATIEI LIBERALE .

sinteza intre liberalism si democratie

a)       Libertati POLITICE : (libertatea presei, a intrunirilor, a constiintei, dreptul

- garantate de un sistem politic reprezentativ, de existenta adunarilor parlamentare (cu reprezentanti ALESI de natiune)

b)       Libertate SOCIALA : - libertate economica

ARIA GEOGRAFICA de raspandire a regimurilor democratice: relativ limitata :

Europa Occidentala

Statele Unite ale Americii

dominioanele britanice

PRACTICA - implica existenta regimurilor constitutionale.

Constitutiile: fondate pe regimuri reprezentative, si pe separatia puterilor in stat.

natiunea = sursa suveranitatii

votul universal

pluralismul politic (care reprezinta multiplele tendinte ale opiniei publice)

Ideologii TOTALITARE

Implica:

controlul total al statului asupra tuturor sectoarelor societatii

reducerea considerabila a libertatilor individului

partidul unic si liderul atotputernic

controlul economiei si al culturii

instaurarea terorii pentru mentinerea regimului

1: Context

tendinta introducerii sistemului modern de

b) "Regulamentele organice" - documente cu rol de constitutie

c) "Conventia de la Paris" - 1858 - rol de constitutie pentru principate

Se constituiau Principatele Unite ale Moldovei si Tarii Romanesti sub suzeranitate otomana si garantia colectiva a Marilor Puteri

Era instaurat pentru prima data statul de drept - marcandu-se o ruptura radicala de guvernarea autoritarista specifica epocilor de dominatie otomana si ruseasca

Separarea puterilor in stat, conform Conventiei de la Paris:

puterea executiva: domn, guvern (separat pt. fiecare tara)

puterea legislativa: domn, Adunare legislativa (separat pt. fiecare tara)

puterea judecatoreasca: Inalta Curte de Justitie si Casatie de la Focsani (institutie comuna)

d) "Statutul Dezvoltator al Conventiei de la Paris"

nou act constitutional

impus de Al. I. Cuza prin lovitura de stat din 1864

imbina: democratia (era mentinut principiul separarii puterilor in stat)

domnia personala (prerogative importante ii reveneau domnitorului)

Inlaturarea lui Cuza si aducerea printului strain - a urgentat elaborarea unei noi legi fundamentale a statului.

Constitutia din a avut ca model Constitutia belgiana din 1831 (considerata atunci cea mai liberala    din Europa)

adoptata de Adunarea Constituanta in aprilie 1866

promulgata de domn la 1 iulie 1866

Caracteristicile constitutiei

• prima constitutie interna romaneasca
• promulgata fara aprobarea Marilor Puteri
• act de factura liberala

Principii:

• suveranitatea nationala
• separarea puterilor in stat
• responsabilitate ministeriala
• monarhia ereditara
• garantarea libertatilor si drepturilor cetatenesti

Separarea puterilor in stat, conform Constitutiei din 1866

a)       Puterea executiva

domn:

- numeste si revoca ministri

numeste si confirma in toate functiile politice

drept de a bate moneda

este conducatorul armatei

drept de a dizolva Parlamentul

are initiativa legislativa

drept de veto absolut

acorda distinctii si decoratii militare

Guvern:

prezinta proiecte de legi

b)       Puterea legislativa Adunarea Deputatilor

drept de initiativa si sanctiune a legilor

drept de interpelare

acorda sau retrage increderea sa guvernului

Adunarea Deputatilor discuta si voteaza bugetul

c)       Puterea judecatoreasca

Curti de judecata si Tribunale

instanta suprema : Inalta Curte de Casatie

Importanta Constitutiei din 1866

a creat cadrul necesar functionarii institutiilor moderne

a reglementat statutul monarhiei in Romania

a fost perceputa pe plan extern ca o manifestare a independentei

nu amintea nimic de suzeranitatea otomana si de garantia colectiva a puterilor europene

Constitutia din 1923

Context: - infaptuirea statului national unitar roman din 1918

- proiectul a apartinut Partidului National Liberal si a fost promulgat la 28 martie 1923

Principii

suveranitatea nationala

o        Regatul Romaniei era declarat stat national unitar indivizibil, teritoriul sau fiind inalienabil

o        puterea in statul roman apartine natiunii

proprietatea are functie sociala

garanta un regim politic democratic

Separarea puterilor in stat:

a)       Puterea executiva

Rege Guvern : raspundere penala - fara de Curtea de Casatie

numeste seful guvernului

are dreptul de a aplica regulamente pentru aplicarea legilor

este seful armatei

are dreptul de a bate moneda

confera decoratii si grade militare

are drept de amnistie si de gratiere

b)      Puterea legislativa

Adunarea Deputatilor

Parlament - drept de control asupra puterii executive

Regele si Parlamentul - drept de legiferare

(ales prin vot universal)

- pentru intrarea in vigoare a legilor, este nevoie de acordul ambelor institutii

c)       Puterea judecatoreasca

Curtea de Casatie si Justitie: - instanta suprema de judecata

Importanta:

cea mai inaintata constitutie din istoria de pana atunci a Romaniei

una din cele mai avansate constitutii din Europa

a asigurat functionarea regimului democratic in Romania

Constitutia din 1991

Context: - prabusirea regimului comunist in Romania si revenirea la un regim democratic dupa 1989

- adoptata de Adunarea Constituanta la 21 noiembrie 1991 si revizuita in 2003

- imbina traditia democratica a Romaniei cu noile principii constitutionale europene;

Referitor la drepturile romanilor:

dreptul la viata si dreptul la integritate fizica garantate

sunt interzise pedeapsa cu moartea si tortura

dreptul la libera circulatie in tara si in strainatate

sunt garantate diferite drepturi si libertati, de diferite categorii

Referitor la teritoriul Romaniei:

Romania este un stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil

forma de guvernare este republica

suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative si prin referendum

Referitor la puterile statului:

a)       Puterea legislativa

Parlament (bicameral) - Camera Deputatilor + Senat

organul reprezentativ al poporului roman

unica autoritate legiuitoare a tarii

are initiativa legislativa

legile adoptate de Parlament se trimit spre promulgare Presedintelui

b)      Puterea executiva

Guvern

are initiativa legislativa

asigura realizarea politicii interne si externe a tarii

exercita conducerea generala a administratiilor publice

c)       Puterea judecatoreasca

exercitata de instantele judecatoresti

Presedintele Romaniei: - vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice

Secolul XVIII - constituirea unei "partide nationale" - de catre boierime (1769)

- revendica: modernizarea formei de guvernamant

autonomia

adunarile ad-hoc : 1857 - in Moldova si Tara Romaneasca

se revendica: autonomie

Revolutia de la apar:

gruparea liberal - radicala (condusa de I. C. Bratianu)

gruparea liberal - moderata (Ghica)

gruparea conservatoare (N. Ionescu)

PNL: fondat in 1875 de catre I. C. Bratianu

sustine:
- in 1878 - primirea titlului de Alteta Regala de catre Printul Carol

- in 1881 - recunoasterea Romaniei ca Regat

- in 1918 - Unirea

- reforme pentru modernizarea statului : agrara, electorala

Partidul Conservator : fondat in 1880 - pentru a reprezenta interesele mosierilor; (Tache Ionescu)

Sfarsitul secolului XIX : apar diverse partide:

1893 - Partidul Social Democrat al Muncitorilor din Romania

- primul partid de orientare de stanga

sustine: improprietarirea taranilor

Perioada interbelica:

Liga Poporului (Al. Averescu)

Partidul Taranesc (Ion Mihalache)

Partidul Maghiar si Uniunea Maghiarilor din Romania

Partidul Evreiesc si Uniunea Evreilor din romania

Partidul German

Partidul National Roman din Transilvania + Partidul Taranesc din Regat = Partidul National Taranesc

Legionarii:

1910: Partidul Social Democrat

1921 se scindeaza in Partidul Comunist Roman si Federatia Partidelor Socialiste din Romania