REVOLUŢIA RADICALĂ
În octombrie 1791,când s-a întrunit Adunarea Legislativa
conform prevederilor noii constitutii,la orizont se întrevedea
spectrul razboiului si al revolutiei radicale.În iunie 1791,Ludovic
al XVI-lea a încercat sa paraseasca Franta.Astfel,în timp ce
legislativul se confrunta cu probleme grave,îndeosebi cu
perspectiva razboiului,mai multe factiuni si cluburi politice se
angajasera în disputa elect 131j99b orala.
Cel mai radical dintre aceste grupuri,condus de catre Maximilien
Robespierre,s-a întrunit initial pe strada pariziana St.Jacques,de
unde numele de iacobini prin care a devenit cunoscut.Desi,în
calitate de sustinatori ai principiului suveranitatii poporului,
iacobinii apartineau aripii stângi,acest club eminamente burghez
dorea sa pastreze controlul asupra mult mai radicalilor sans-
culottes ,ale caror vederi le împartaseau.De asemenea,iacobinii
luptau pentru suprematia guvernarii centrale asupra autoritatii
politice locale.
Delegatii Adunarii Legislative includeau si un numar de
reprezentanti pentru departamentul Gironde,plasat în zona
Bordeaux.Girondinii împartaseau ostilitatea iacobinilor fata de
puterea monarhica si aristocratica,în schimb se opuneau.suveranitatii poporului.Federalismul girondin -sustinerea unei
guvernari puternice la nivel local -venea si el în conflict cu
idealurile iacobine.
Oricum,violenta civila si razboiul revolutionar au creat o
atmosfera de criza pe toata durata alegerilor pentru adunarea
constitutionala sau,cum avea sa fie denumita,Conventia
Nationala.
Delegatii ei s-au întrunit la 20 septembrie 1792,sub impresia
încurajatoare despre o mare victorie împotriva prusacilor la Valmy.
În cadrul sesiunilor Conventiei,iacobinii ocupau scaunele din
partea stânga,sectiune situata ceva mai sus decât restul salii,
capatând astfel numele de Montaignards (munteni).Girondinii
ocupau partea dreapta a salii,iar moderatii centrul ei.
Aceste factiuni s-au solidarizat,luând decizia de abolire a
monarhiei si de instaurare a republicii.Cu toate acestea,ei au intrat
în disputa în privinta situatiei monarhului,devenit,peste noapte,
Cetateanul Capet.Iacobinii au adus un potop de argumente în
sensul ideii ca un rege în viata ar fi fost o continua incitare la
contrarevolutie.Girondinii s-au împotrivit,pledând în favoarea
gratierii.Delegatii de centru au cedat argumentelor aduse de
iacobini si radicali.Soarta regelui era pecetluita.La 21 ianuarie
1783,Ludovic al XVI-lea cadea victima proaspat inventatei
ghilotine.
În aprilie 1793,în cadrul Conventiei s-a format asa-zisul Comitet
al Salvarii Publice,care detinea puterea executiva.Comitetul,
compus din noua membrii,a fost condus de catre Georges Jacques
Danton,un montaignard.Curând,ei au ajuns sa preia controlul
adunarii dupa ce,cu ajutorul maselor,i-au eliminat,în iunie,pe
girondini din Conventie.Noua constitutie,expresie a principiului
suveranitatii populare,extindea dreptul de vot la toti barbatii
adulti.
În iulie 1793,Danton împartea puterea cu trei dintre cei mai
radicali montagnarzi.Noii lideri erau M.Robiespierre,Louis de
Saint-Just si Georges Couton.În acea vara de criza,Robespierre a
capatat puteri supreme în cadrul Comitetului Salvarii Publice,
organism care includea acum douasprezece persoane.Din
septembrie 1793,noua conducere,în majoritate iacobina,a început
sa exercite în toata Franta o autoritate dictatoriala.Robespierre a
determinat Comitetul si Conventia sa sustina realizarea marii lui
cauze,instaurarea unei Republici a Virtutii .În viziunea lui,
suveranitatea poporului sau democratia nu puteau exista fara
virtute publica ,concept prin care întelegea devotament absolut fata
de natiunea revolutionara si noile ei legi.
Robespierre si iacobinii intentionau sa instaureze o dictatura
adaptata la starea de necesitate si sa lanseze o campanie de teroare
etatica,cu scopul de a institui un regim politic complet democratic,.toate sub masca îngaduitoare a principiului suveranitatii populare.
Valul de violente a cuprins întreaga tara.Victimele Terorii
iacobine au murit nu numai ghilotinate,ci si înnecate în masa sau
în fata plutoanelor de executie.Pâna în iulie 1794,când s-a
încheiat domnia terorii,revolutionarii au masacrat între 30 000 si
40 000 de persoane.Concomitent cu lichidarea presupusilor
tradatori,uitând însa de prevederile Constitutiei din 1793,
guvernantii au trecut la aplicarea în continuare a programului lor
revolutionar.Legislatia adoptata abolea pedeapsa cu închisoarea
pentru neplata datoriilor,desfiinta sclavia în coloniile franceze si
interzicea acordarea de titluri nobiliare.S-au stabilit,de asemenea,
un nou sistem metric,s-a introdus un nou calendar cu saptamâni de
zece zile si ani de zece luni si s-a organizat o Religie a Ratiunii.
Daca unitatile de masura si greutate s-au permanentizat,noul
calendar si noua religie au avut o durata limitata.
Cele zece luni ale noului calendar aveau denumiri extrem de
sugestive.În cea de-a noua zi a lunii Termidor (canicula)din al
doilea an revolutionar (27 iulie 1794),delegatii Conventiei au luat
atitudine împotriva Terorii si lui Robespierre.Ei au decis prin vot
arestarea si ghilotinarea lui.
Odata cu executia lui Robespierre,revolutia radicala a luat sfârsit.
Conventia a sistat activitatea Comitetului Salvarii Publice,
concomitent cu desfiintarea altor organisme ale republicii
dictatoriale si cu închiderea Clubului iacobinilor din Paris.
Deputatii girondini care reusisera sa scape cu viata în timpul
Terorii au revenit în Conventie.Începând din acest moment,s-a
facut simtit un nou spirit republican,mult mai moderat.
Termidorienii au ridicat restrictiile impuse presei,economiei,
productiei teatrale si cultului catolic.
Conventia nu a revenit la constitutia din 1793.În schimb,a
elaborat o noua constitutie.Dupa lovitura de stat din 9 Termidor,
Adunarea a ramas adepta guvernarii republicane,nu si a
suveranitatii poporului.Constitutia din 1795 refuza dreptul de vot
unui procent de douazeci si cinci la suta din populatie,care avea
situatia economica cea mai precara.De asemenea ea instituia un
organism legislativ bicameral.Garantie suplimentara a spiritului
moderat în politica,Conventia stipula ca în Camera superioara
(Consiliul Batrânilor)sa intre membri în vârsta de cel putin
patruzeci de ani.În sfârsit,termidorienii au numit un executiv slab
si cu puteri restrânse,Directoratul,compus din cinci membri
nominalizati de Camera inferioara (Consiliul celor 500)si alesi de
Batrâni.
Difuziunea ideilor revolutionare în spatiul românesc.Noile idei
revolutionare s-au raspândit,si aici,cu iuteala focului.Numai ca
ele au trebuit sa se adapteze nivelului de dezvoltare propriu..Lipsind o burghezie suficienta pentru a le purta politic,si destul de
nationala pentru a purta stindardul lor national,purtatoarea politica
a noilor idei va fi,înainte de toate,boierimea.Acceptând noile idei
sociale si politice,boierimea le adopta diferentiat,în functie de
propriile ei interese.Sa mai adaugam ca aici protipendada este
straina sau înstrainata în ochii boierimii de rând,stâlp al regimului
fanariot impus din exterior.Aceasta,pretinzând ca ea reprezinta
autohtonismul,patriotismul,natiunea,a raspândit noul credo
sociopolitic prin intermediul a numeroase memorii si proiecte de
reforma,elemente de baza în construirea unei istorii a ideilor
politice românesti în epoca moderna.Între acestea putem aminti
proiectul de republica aristo-dimocraticeasca atribuit logofatului
moldovean Dimitrie Sturza (1802),memoriul întocmit de catre
stefan Crisan (1807),Îndreptarea tarii .de la 1821,si,unul dintre
cele mai importante acte revendicative de acest tip,Constitutia
carvunarilor din 1822.
|
