REVOLUTIIILE ROMANE DE LA 1821 SI 1848
in conditiile existentei natiunii romane unice, separarea politico-administrativa a provinciilor istorice romanesti apare ca nefireasca.
ocupatia straina asupra unor teritorii nationale (Dobrogea, Basarabia, Bucovina) lipsea poporul roman de posibilitatea valorificarii in scopul progresului sau a tuturor resurselor materiale si energiilor umane.
2.1.2.Obiectivele revolutiei
Pe plan economic piata nationala unica eliberata de oprelisti si
Ø obstacole; libertatea industriei si comertului; transformarea proprietatii de tip feudal asupra pamantului in proprietate de tip capitalist; improprietarirea taranimii.
Ø Pe plan social - desfiintarea iobagiei si clacasiei, emanciparea taranimii de servitutile feudale; abolirea privilegiilor sociale prin suprimarea rangurilor boieresti si a titlurilor nobiliare; deplina egalitate in fata legilor a tuturor cetatenilor.
Ø Pe plan politic - cei mai inaintati exponenti ai generatiei de revolutionari de la 1848 au fost adeptii formei de stat republicane; dezideratul crearii unei Republici romane n-a putut fi exprimat decat cu mare prudenta, din cauza ostilitatii monarhiilor reactionare vecine, preconizandu-se institutii ca: o adunare nationala reprezentativa, guvern raspunzator in fata natiunii, domn ales pe cinci ani din toate starile sociale, garda nationala cetateneasca prin inarmarea poporului, regim constitutional care sa garanteze exercitarea drepturilor si libertatilor cetatenesti fundamentale.
Ø Pe plan national - invocandu-se dreptul istoric si national, s-a cerut recunoasterea egalei indreptatiri a romanilor din Transilvania cu celelalte natiuni pe taram economic, social,politic, cultural si religios; dreptul natiunii romane de a se autoguverna; obiectivul independentei si unitatii de stat, desi dorit de patrioti, n-a fost formulat in mod deschis in documentele programatice oficiale, intrucat el se afla in dezacord cu politica si scopurile Imperiului otoman, Imperiului habsburgic si Rusiei tariste.
rasturnarea randuielilor feudale, infaptuirea unor prefaceri burghezo-democratice adanci
pornind de la o baza economica si social-politica superioara urma sa se realizeze:
consolidaea autonomiei Principatelor dunarene si unirea lor
recunoasterea drepturilor nationale ale romanilor din Transilvania
adancirea si extinderea revolutiei prin infaptuirea statului national unitar si independent
Era acceptata si ideea apararii armate impotriva unei invazii straine (otomane sau tariste).
Pe plan militar guvernul a intreprins un ansamblu de masuri : educarea ostirii in
spiritul ideilor revolutionare; destituirea cadrelor reactionare si inaintarea in grad si functii a cadrelor devotate revolutiei; depunerea juramantului pe Constitutie; instituirea drapelului in culorile nationale si inmanarea sa catre unitati au fost momente solemne care au intarit unitatea dintre armata si popor.
(selectiva)
1. Iscru Gheorghe D., 1821 - moment crucial in istoria moderna a Romaniei, Bucuresti, 1981
2. Iscru Gheorghe D., Revolutia romana din 1821, condusa de Tudor Vladimirescu, Editia a II-a revazuta si adaugita, Bucuresti, 1996.
3. Dan Berindei, Traian Mutascu, Aspecte militare ale miscarii revolutionare din 1821, Bucuresti, 1973
4. Garleanu I.I., Tudor Vladimirescu. Viata si fapta sa, Bucuresti, 1971
5. Mihalache Marin, Tudor Vladimirescu Miscarea revolutionara de la 1821 si drama conducatorului ei, Bucuresti, 1971
6. Bodea Cornelia, 1848 la romani. Vol. I-II, Bucuresti, 1982
7. Platon Gheorghe, Geneza revolutiei romane de la 1848, Iasi, 1980
8. Berindei Dan, 1848 in Tarile Romane, Bucuresti, 1984
9. Loghin Leonid, Constantin Ucrain, Aspecte militare ale revolutiei din 1848-1849 din Transilvania, Bucuresti, 1970
10. Albu Corneliu, Simion Barnutiu, Bucuresti, 1985
11. Zane Gheorghe, Nicolae Balcescu. Opera. Anul. Epoca, Editia a II-a, Bucuresti, 1977
12. Silviu Dragomir, Avram Iancu, Bucuresti, 1988
13. Dudas Florin, Avram Iancu in traditia poporului roman, Timisoara, 1989.
|
