ROMANIA
INTRE PUTERILE CENTRALE SI ANTANTA
Înlaturarea jugului otoman era o necesitate obiectiva impusa de mersul istoric al societatii românesti .De altfel, unirea si reforma agrara ducând la întarirea puterii economice, politice si militare a statului, au dat posibilitate fortelor progresiste sa puna mai raspicat problema scutu 19219b122t rarii jugului otoman,
care continua sa frâneze dezvoltarea social-economica a tarii.
Constienti ca lupta pentru o cauza dreapta, ostasii români au luptat cu
eroism alaturi de ostasii rusi si de detasamentele de voluntari bulgari împo-
triva dusmanului comun. Nazuinta spre libertate si independenta a insuflat
hotarâre în luptele de la Grivita, Rahova, Plevna si Smârdan. Prin cucerirea
Plevnei, cea mai grea etapa a razboiului din 1877-1878 a fost încheiata, vic-
toria finala a armatelor ruse si romane devenind sigura.
Prin tratatele de pace de la San Stefano(februarie) si Berlin (iulie 1878) a fost recunoscuta independenta României : de asemenea, Serbia si Muntenegru deveneau state independente , iar Bulgariei i se acorda autono-
mia .Prin tratatul de pace de la Berlin s-a restabilit autoritatea statului roman
asupra Dobrogei-stravechi teritoriu românesc. Cucerirea independentei nati-onale a constituit un eveniment de mare importanta in dezvoltarea României
moderne. Scuturând jugul otoman, România si-a dobândit egalitatea juridica
cu toate statele suverane. Nici o putere nu mai avea dreptul de a interveni in
afacerile interne ale tarii noastre si nici de ai impune sau controla relatiile externe. Cucerirea independentei de stat a României a creat totodata conditii
prielnice dezvoltarii economice a tarii. Devenind stat suveran, România avea
posibilitatea sa încheie orice acorduri si tratate internationale in domeniul schimburilor comerciale, necesare dezvoltarii ei economice. Iesirea definiti-
va de sub dependenta otomana a asigurat burgheziei posibilitatea de a dez-volta industria precum si dreptul statului roman de a duce o politica vamala de protejare a industriei nationale. De aceea in anii urmatori legaturile pietei
românesti cu piata internationala, implicit tarifele vamale au suferit unele modificari favorabile dezvoltarii industriei interne.
In 1918 germanii au atacat pe frontul de vest fiind din nou opriti la Marna. S-a desfasurat contraofensiva occidentalilor, la care au participat si trupele americane. Trupele anglofranceze au actionat in Balcani, silind pe rând, Bulgaria, Turcia si Austro-Ungaria sa capituleze. România fusese nevoita sa încheie pace separata cu Puterile Centrale.
In conditiile noii situatii din Balcani a denuntat pacea , reintrând în conflict de partea Antantei. La 11 noiembrie Germania a semnat armistitiul si astfel s-a pus capat razboiului.
La 1 august 1914 a izbucnit primul razboi mondial, dezlantuit de catre
puterile imperialiste pentru împartirea sferelor de influenta ale lumii, pentru
acapararea de colonii si teritorii straine . Razboiul se ducea intre doua blocuri imperialiste: Tripla Alinta -formata din Germania, Austro-Ungaria, Italia-si Antanta-formata din Anglia , Franta si Rusia.
In vara anului 1916, puterile Antantei si-au întarit presiunile asupra
guvernului roman, cerându-i sa intre in razboi împotriva Germaniei si a Austro-Ungariei. Dupa doi ani de neutralitate (1914-1916), la 15 august 1916, România s-a alaturat coalitiei imperialiste a Antantei care promitea satisfacerea dezideratului unitatii nationale, intrând in razboi împotriva Puterilor Centrale.
Dupa o scurta perioada de succese militare repurtate in Transilva-
nia la începutul campaniei militare armata româna coplesita de fortele Pute-
rilor Centrale, a fost nevoita sa se retraga prin lupte grele . Astfel pana la sfârsitul anului 1916, armata germana a ocupat cea mai mare parte a teritoriului tarii, unde a introdus jaful si teroarea cea mai crunta. Satule de mizeria si suferintele indurate in timpul razboiului, masele muncitoare au primit cu entuziasm vestea victoriei Marii Revolutii Socialiste din Octombrie din Rusia, care a deschis o era noua in istoria omenirii, era trecerii
de la capitalism la socialism.
In octombrie 1918, sub loviturile miscarilor revolutionare si in conditiile înfrângerilor militare suferite în razboi de Puterile Centrale, Imperiul Austro-Ungar începe sa se destrame. In a doua jumatate a anului 1918, o puternica miscare revolutionara cu caracter burghezo-democratic pentru eliberare nationala si prefaceri sociale a cuprins masele de pe teritoriul Transilvaniei. Orasele Timisoara, Resita, Arad, Oradea, Petrosani au fost luate în stapânire de catre muncitori si soldati. Peste tot s-au format sfaturi muncitoresti : taranii români, maghiari si germani au atacat conacele mosierilor, au împartit grânele si au alungat autoritatile locale.
In 1919-1920 s-a încheiat tratatul de pace de la Versailles
|
