ROMÂNIA MODERNĂ SI PROBLEMA NAŢIONALĂ ÎN TERITORIILE ROMÂNEsTI AFLATE SUB STĂPÂNIREA STRĂINA (1848-1867)
TRANSILVANIA.
BUCOVINA.
BASARABIA.
DOBROGEA.
3 fundalul unor vaste transformari, din ce în ce mai vizibile în domeniul lic, social-politic, cultural si ideologic, dupa revolutia din 1848-1849 s-a profilul natiunii române si constiinta specifica ei. într-un climat de teroare ne contrarevolutionara, în conditiile unui regim de ocupatie militara,
peste granitele politice artificiale, în conditiile specifice de la jumatatea ji al XIX-lea, s-a consolidat spiritul de solidaritate nationala si de ta al populatiei românesti din vatra fostei Dacii, în lupta pentru apararea ovarea limbii si culturii nationale, a respectarii Bisericii Ortodoxe, pentru isterea drepturilor sale politice si intensificarea legaturilor cu Moldova si imâneasca, unite, în 1859, în cadrul statului na& 10410b121k #355;ional, ar-s.» - înfrângerea revolutiei de la 1848-1849 în Transilvania, în aracterului sau radical si a implicarii masive a maselor populare, a fost j| disensiunilor cu revolutia maghiara si al interventiei militare tariste si gice. Ea a fost urmata de un val de reactionarism si de reintroducerea Ji absolutist.
iroarea contrarevolutionara s-a bazat pe un puternic aparat de coh-■e: armata, reintroducerea cenzurii, mult înasprita si suspendarea presei.
s-a instalat în Imperiul Habsburgic regimul neoabsolutist, coordonat de I de interne, baronul Alexander von Bach. El s-a sprijinit pe o centralizare excesiva, introducerea limbii germane drept limba oficiala si presiuni npunerea religiei catolice.
ansilvania a devenit direct dependenta de împaratul de la Viena si a fost i de un guvernator militar ce-si avea sediul la Sibiu. Printre acestia, am pe Ludwig Wohlegemuth, Karl von Schwartzenberg, Friedrich von iste/n. Provincia a fost reorganizata, din punct de vedere adminis-
sase districte militare, conduse de câte un comandani militar asistat onsilier civil. Prin aceasta se urmarea, în cadrul înfaptuirii unei cen-excesive, integrarea cât mai deplina a Transilvaniei în cadrul structurii ji.
noile conditii istorice de dupa 1848 au continuat, în forme specifice, si > prin intermediul Bisericii, manifestarile nationale ale populatiei roma-
nesti îndreptate, în special, catre realizarea unitatii tuturor românilor aflati sub stapânirea monarhiei austriece. Doar dupa numeroase eforturi ale românilor, Episcopia "unitilor" de la Blaj a fost ridicata, în 1854, la rangul de Mitropolie. Curtea austriaca a continuat însa politica duplicitara menita sa tina în frâu pe toti supusii sai încât, conducatorii români, Avram lancu si Alexandru Pap/u //arian, au întrerupt orice contacte cu aceasta. în acelasi timp, Transilvania a ocupat un loc important în planurile de lupta ale fruntasilor români aflati în emigratie, dupa
Desigur, regimul neoabsolutist nu a izbutit sa rezolve gravele probleme dezvaluite de revolutia din 1848-1849. De aceea au intervenit unele modificari ale politicii imperiale. Patentele din 2 martie 1853, pentru Crisana si Banat, si 21 iunie 1854, pentru Transilvania, s-au înscris pe calea unor reforme menite sa adapteze edificiul social-economic al Imperiului la noile realitati istorice. Astfel, au fost fixate raporturile între tarani si proprietari, drepturile si caile de rascumparare a obligatiilor jelerilor, s-a reglementat regimul de proprietate asupra padurilor si pasunilor, deschizându-se drum larg relatiilor moderne în agricultura. Criza monarhiei habsburgice s-a adâncit dupa razboiul din 1859 cu Franta. S-au adaugat intensificarea miscarii nationale a popoarelor subjugate si formarea statului unitar român. Toate acestea au impus factorilor de decizie de la Viena sa instaureze, în 1861, un regim de guvernare liberal.
Regimul liberalse încadreaza între anii 1861-1867. în Transilvania, el a determinat o puternica efervescenta politica. Cerinta fundamentala era asigurarea egalitatii politice a natiunii române cu celelalte natiuni din provincie. Urmând unor memorii catre împarat, în ianuarie 1861 s-a reunit, la Sibiu, o Conferinta a miscarii nationale românesti, care a solicitat anularea legilor defavorabile natiunii române.
Lupta culturala era sustinuta de o serie de asociatii si societati, ca Asocia-tiunea transilvana pentru literatura româna si cultura poporului (ASTRA). Lupta populatiei românesti catre o reala liberalizare a regimului politic a aflat expresia sa cea mai însemnata în cadrul lucrarilor Dietei de la Sibiu, din 1863-1864. Aici au fost votate legea cu privire la egala îndreptatire a natiunii române si a confesiunilor sale cu celelalte natiuni din Transilvania, ca si o lege prin care limba româna era recunoscuta drept limba oficiala în Transilvania, alaturi de cea maghiara si germana.
Pornita pe calea unor concesii - activitatea Dietei, care a fost tolerata; Andrei saguna numit, în 1865, Mitropolit al românilor - Curtea de la Viena a sanctionat legile din 1863-1864.
în Banat, dupa revolutia din 1848, fruntasii români au avut de suferit de pe urma activitatii lor revolutionare. Astfel, Eftimie Murgu a fost arestat si condamnat la moarte, iar apoi i s-a comutat pedeapsa la ani grei de închisoare. Contrar vointei nationale, la 18 noiembrie 1849, Curtea de la Viena a decis înfiintarea unor provincii noi, numite Voivodina sârba si Banatul timisan. Prin aceasta, drepturile nationale ale românilor erau, înca o data, nesocotite: limba oficiala era germana, iar provincia era condusa de un general austriac. Din punct de vedere administrativ, Banatul a fost împartit în cinci districte, iar acestea în cercuri. în fata actiunilor manifeste ale nobilimii maghiare de a anexa Banatul la Ungaria, la 18 si 19 noiembrie 1860 a avut loc, la Timisoara, o Conferinta a
rii nationale românesti, în care s-a solicitat respectarea autonomiei ului si garantarea statutului sau juridic particular, organizarea sa ca un nat românesc, folosirea limbii române ca limba oficiala, respectarea ii române. Cu toate acestea, la 27 decembrie 1860 Habsburgii au decretat iorarea Banatului la Ungaria.
Dupa înfrângerea revolutiei, Bucovina a devenit Ducat, aflat în a subordonare a Imperiului Habsburgic. în provincie, a continuat politica de itionalizare a românilor si s-a intensificat colonizarea cu populatie germana, ia si slovaca. Românii au luptat, în principal, pentru impunerea limbii proprii ntru recunoasterea Bisericii Ortodoxe. Au activat în acest sens fratii uzak/si organe de presa ca: "Bucovina", "Desteptarea Bucovinei", "Gazeta
/inei".
Lupta nationala a românilor din Basarabia, teritoriu aflat sub
nire tarista, a crescut în intensitate dupa revolutia de la 1848, cum rezulta >respondenta vremii si din numeroasels rapoarte oficiate. în acelasi an a t la Chisinau ziarul "Românul", iar peste un deceniu o revista cu acelasi La era condusa de reprezentanti ai tineretului basarabean ce aveau legaturi nanii de pe celalalt mal al Prutului. Unirea din 1859 a exercitat o influenta îbita asupra românilor din Basarabia, în vreme ce Rusia tarista dorea sa se eze de prevederile Congresului de Pace de la Paris, din 1856. în cadrul vi de rusificare fortata a românilor, în 1867 limba româna a fost interzisa, în ib, în toate scolile din Basarabia introducându-se obligativitatea limbii ruse. M Basarabia a fost proclamata gubernie a Imperiului rus.
La actiunile revolutionare din 1848 au participat si unii zentanti ai românilor din Dobrogea. Provincia româneasca dintre Dunare si a Neagra s-a aflat în atentia fruntasilor români atât în perioada revolutiei, în emigratie. Contribuia la aceasta atât pozitia sa strategica, cât si climatul eranta practicat de otomani.
Evolutia evenimentelor din cadrul miscarii nationale a românilor, din iile aflate sub dominatia straina, la jumatatea secolului al XIX-lea, a nstrat ca natiunea româna era decisa sa lupte, pe toate caile, pentru rarea deplinei sale unitati si libertati.
Manifestul imperial din 20 octombrie 1860
...1. Dreptul de a da legi, de a le schimba si sterge, se va esercita de catre noi si urmasii lumai cu conlucrarea dietelor, adunate în mod legal, respectiv cu a senatului imperial, la care
vor trimite numarul membrilor stabilit de noi.
2. Toate agendele legislatiunii, cari se reduc la drepturi, dorinte si interese comune tuturor lor si terilor noastre, anume: legislatiunea despre monetarie, bani si credit, despre vami si i comerciale, despre basele fundamentale ale unei banci de note de stat, legislatiunea )are la principiile regularii postelor, telegrafelor si ale drumurilor de fer, despre modul, tatea si ordinea datorintelor militare, - în viitor au se fie pertractate si decise în înteles utional si cu senatul imperial, asemenea si repartarea de contributiuni noue si de imposite, rcarea contributiunilor si a taxelor ce se afla în fiinta, mai vârtos urcarea pretului sarei si
luarea de împrumuturi noue în conformitate cu decretul nostru din 17 iulie 1860. Tot asa si conversiunea datoriilor de stat esistente si vinderea, schimbarea sau îndatorirea proprietatii nemiscatoare de stat, - numai cu învoirea senatului are sa se dispune. în fine esaminarea si votarea bodgetului de spese de stat pentru anul viitor, cum si censurarea bilanturilor socotelilor se sta si a resultatelor administratiunei anuale a finantelor, - are se se faca cu conlucrarea senatului imperial.
3. Toate celelalte obiecte de legislatiune, necuprinse în punctele precedente, se vor rezolva în mod constitutional în si cu respectivele diete, anume: în regatele si terile apartinetoare la coroana ungureasca în întelesul constitutiunilor lor de mai nainte, ear' în celelate regate si teri ale noastre, în întelesul si în conformitate cu statutele provinciale".
TEMA:
-Ilustrati formele si continutul luptei nationale a românilor din teritoriile aflate sub dominatie straina, dupa 1848.
|
