ROMANIA MODERNA SI PROBLEMA NATIONALA IN TERITORIILE ROMANESTI AFLATE SUB STAPANIREA STRAINA (1848-1867)

ROMĀNIA MODERNĂ SI PROBLEMA NAŢIONALĂ ĪN TERITORIILE ROMĀNEsTI AFLATE SUB STĂPĀNIREA STRĂINA (1848-1867)

TRANSILVANIA.

BUCOVINA.

BASARABIA.

DOBROGEA.

3 fundalul unor vaste transformari, din ce īn ce mai vizibile īn domeniul lic, social-politic, cultural si ideologic, dupa revolutia din 1848-1849 s-a profilul natiunii romāne si constiinta specifica ei. īntr-un climat de teroare ne contrarevolutionara, īn conditiile unui regim de ocupatie militara,

peste granitele politice artificiale, īn conditiile specifice de la jumatatea ji al XIX-lea, s-a consolidat spiritul de solidaritate nationala si de ta al populatiei romānesti din vatra fostei Dacii, īn lupta pentru apararea ovarea limbii si culturii nationale, a respectarii Bisericii Ortodoxe, pentru isterea drepturilor sale politice si intensificarea legaturilor cu Moldova si imāneasca, unite, īn 1859, īn cadrul statului na& 10410b121k #355;ional, ar-s.» - īnfrāngerea revolutiei de la 1848-1849 īn Transilvania, īn aracterului sau radical si a implicarii masive a maselor populare, a fost j| disensiunilor cu revolutia maghiara si al interventiei militare tariste si gice. Ea a fost urmata de un val de reactionarism si de reintroducerea Ji absolutist.

iroarea contrarevolutionara s-a bazat pe un puternic aparat de coh-■e: armata, reintroducerea cenzurii, mult īnasprita si suspendarea presei.

s-a instalat īn Imperiul Habsburgic regimul neoabsolutist, coordonat de I de interne, baronul Alexander von Bach. El s-a sprijinit pe o centralizare excesiva, introducerea limbii germane drept limba oficiala si presiuni npunerea religiei catolice.

ansilvania a devenit direct dependenta de īmparatul de la Viena si a fost i de un guvernator militar ce-si avea sediul la Sibiu. Printre acestia, am pe Ludwig Wohlegemuth, Karl von Schwartzenberg, Friedrich von iste/n. Provincia a fost reorganizata, din punct de vedere adminis-

sase districte militare, conduse de cāte un comandani militar asistat onsilier civil. Prin aceasta se urmarea, īn cadrul īnfaptuirii unei cen-excesive, integrarea cāt mai deplina a Transilvaniei īn cadrul structurii ji.

noile conditii istorice de dupa 1848 au continuat, īn forme specifice, si > prin intermediul Bisericii, manifestarile nationale ale populatiei roma-

nesti īndreptate, īn special, catre realizarea unitatii tuturor romānilor aflati sub stapānirea monarhiei austriece. Doar dupa numeroase eforturi ale romānilor, Episcopia "unitilor" de la Blaj a fost ridicata, īn 1854, la rangul de Mitropolie. Curtea austriaca a continuat īnsa politica duplicitara menita sa tina īn frāu pe toti supusii sai īncāt, conducatorii romāni, Avram lancu si Alexandru Pap/u //arian, au īntrerupt orice contacte cu aceasta. īn acelasi timp, Transilvania a ocupat un loc important īn planurile de lupta ale fruntasilor romāni aflati īn emigratie, dupa

Desigur, regimul neoabsolutist nu a izbutit sa rezolve gravele probleme dezvaluite de revolutia din 1848-1849. De aceea au intervenit unele modificari ale politicii imperiale. Patentele din 2 martie 1853, pentru Crisana si Banat, si 21 iunie 1854, pentru Transilvania, s-au īnscris pe calea unor reforme menite sa adapteze edificiul social-economic al Imperiului la noile realitati istorice. Astfel, au fost fixate raporturile īntre tarani si proprietari, drepturile si caile de rascum­parare a obligatiilor jelerilor, s-a reglementat regimul de proprietate asupra padurilor si pasunilor, deschizāndu-se drum larg relatiilor moderne īn agricul­tura. Criza monarhiei habsburgice s-a adāncit dupa razboiul din 1859 cu Franta. S-au adaugat intensificarea miscarii nationale a popoarelor subjugate si formarea statului unitar romān. Toate acestea au impus factorilor de decizie de la Viena sa instaureze, īn 1861, un regim de guvernare liberal.

Regimul liberalse īncadreaza īntre anii 1861-1867. īn Transilvania, el a determinat o puternica efervescenta politica. Cerinta fundamentala era asigu­rarea egalitatii politice a natiunii romāne cu celelalte natiuni din provincie. Urmānd unor memorii catre īmparat, īn ianuarie 1861 s-a reunit, la Sibiu, o Conferinta a miscarii nationale romānesti, care a solicitat anularea legilor defavorabile natiunii romāne.

Lupta culturala era sustinuta de o serie de asociatii si societati, ca Asocia-tiunea transilvana pentru literatura romāna si cultura poporului (ASTRA). Lupta populatiei romānesti catre o reala liberalizare a regimului politic a aflat expresia sa cea mai īnsemnata īn cadrul lucrarilor Dietei de la Sibiu, din 1863-1864. Aici au fost votate legea cu privire la egala īndreptatire a natiunii romāne si a confe­siunilor sale cu celelalte natiuni din Transilvania, ca si o lege prin care limba romāna era recunoscuta drept limba oficiala īn Transilvania, alaturi de cea maghiara si germana.

Pornita pe calea unor concesii - activitatea Dietei, care a fost tolerata; Andrei saguna numit, īn 1865, Mitropolit al romānilor - Curtea de la Viena a sanctionat legile din 1863-1864.

īn Banat, dupa revolutia din 1848, fruntasii romāni au avut de suferit de pe urma activitatii lor revolutionare. Astfel, Eftimie Murgu a fost arestat si con­damnat la moarte, iar apoi i s-a comutat pedeapsa la ani grei de īnchisoare. Contrar vointei nationale, la 18 noiembrie 1849, Curtea de la Viena a decis īnfiintarea unor provincii noi, numite Voivodina sārba si Banatul timisan. Prin aceasta, drepturile nationale ale romānilor erau, īnca o data, nesocotite: limba oficiala era germana, iar provincia era condusa de un general austriac. Din punct de vedere administrativ, Banatul a fost īmpartit īn cinci districte, iar acestea īn cercuri. īn fata actiunilor manifeste ale nobilimii maghiare de a anexa Banatul la Ungaria, la 18 si 19 noiembrie 1860 a avut loc, la Timisoara, o Conferinta a

rii nationale romānesti, īn care s-a solicitat respectarea autonomiei ului si garantarea statutului sau juridic particular, organizarea sa ca un nat romānesc, folosirea limbii romāne ca limba oficiala, respectarea ii romāne. Cu toate acestea, la 27 decembrie 1860 Habsburgii au decretat iorarea Banatului la Ungaria.

Dupa īnfrāngerea revolutiei, Bucovina a devenit Ducat, aflat īn a subordonare a Imperiului Habsburgic. īn provincie, a continuat politica de itionalizare a romānilor si s-a intensificat colonizarea cu populatie germana, ia si slovaca. Romānii au luptat, īn principal, pentru impunerea limbii proprii ntru recunoasterea Bisericii Ortodoxe. Au activat īn acest sens fratii uzak/si organe de presa ca: "Bucovina", "Desteptarea Bucovinei", "Gazeta

/inei".

Lupta nationala a romānilor din Basarabia, teritoriu aflat sub

nire tarista, a crescut īn intensitate dupa revolutia de la 1848, cum rezulta >respondenta vremii si din numeroasels rapoarte oficiate. īn acelasi an a t la Chisinau ziarul "Romānul", iar peste un deceniu o revista cu acelasi La era condusa de reprezentanti ai tineretului basarabean ce aveau legaturi nanii de pe celalalt mal al Prutului. Unirea din 1859 a exercitat o influenta ībita asupra romānilor din Basarabia, īn vreme ce Rusia tarista dorea sa se eze de prevederile Congresului de Pace de la Paris, din 1856. īn cadrul vi de rusificare fortata a romānilor, īn 1867 limba romāna a fost interzisa, īn ib, īn toate scolile din Basarabia introducāndu-se obligativitatea limbii ruse. M Basarabia a fost proclamata gubernie a Imperiului rus.

La actiunile revolutionare din 1848 au participat si unii zentanti ai romānilor din Dobrogea. Provincia romāneasca dintre Dunare si a Neagra s-a aflat īn atentia fruntasilor romāni atāt īn perioada revolutiei, īn emigratie. Contribuia la aceasta atāt pozitia sa strategica, cāt si climatul eranta practicat de otomani.

Evolutia evenimentelor din cadrul miscarii nationale a romānilor, din iile aflate sub dominatia straina, la jumatatea secolului al XIX-lea, a nstrat ca natiunea romāna era decisa sa lupte, pe toate caile, pentru rarea deplinei sale unitati si libertati.

Manifestul imperial din 20 octombrie 1860

...1. Dreptul de a da legi, de a le schimba si sterge, se va esercita de catre noi si urmasii lumai cu conlucrarea dietelor, adunate īn mod legal, respectiv cu a senatului imperial, la care

vor trimite numarul membrilor stabilit de noi.

2. Toate agendele legislatiunii, cari se reduc la drepturi, dorinte si interese comune tuturor lor si terilor noastre, anume: legislatiunea despre monetarie, bani si credit, despre vami si i comerciale, despre basele fundamentale ale unei banci de note de stat, legislatiunea )are la principiile regularii postelor, telegrafelor si ale drumurilor de fer, despre modul, tatea si ordinea datorintelor militare, - īn viitor au se fie pertractate si decise īn īnteles utional si cu senatul imperial, asemenea si repartarea de contributiuni noue si de imposite, rcarea contributiunilor si a taxelor ce se afla īn fiinta, mai vārtos urcarea pretului sarei si

luarea de īmprumuturi noue īn conformitate cu decretul nostru din 17 iulie 1860. Tot asa si conversiunea datoriilor de stat esistente si vinderea, schimbarea sau īndatorirea proprietatii nemiscatoare de stat, - numai cu īnvoirea senatului are sa se dispune. īn fine esaminarea si votarea bodgetului de spese de stat pentru anul viitor, cum si censurarea bilanturilor socotelilor se sta si a resultatelor administratiunei anuale a finantelor, - are se se faca cu conlucrarea senatului imperial.

3. Toate celelalte obiecte de legislatiune, necuprinse īn punctele precedente, se vor rezolva īn mod constitutional īn si cu respectivele diete, anume: īn regatele si terile apartinetoare la coroana ungureasca īn īntelesul constitutiunilor lor de mai nainte, ear' īn celelate regate si teri ale noastre, īn īntelesul si īn conformitate cu statutele provinciale".

TEMA:

-Ilustrati formele si continutul luptei nationale a romānilor din teritoriile aflate sub dominatie straina, dupa 1848.