"ROMANIA SALVATA DE LA HOLOCAUST"
(prezentarea relatarii lui Toma Popescu in Le Monde juif)
Sub semnatura lui Josif Toma Popescu, relatarea intitulata "Romania salvata de Holocaust" (Le Monde juif, ianuarie-martie 1982, p. 1-2 si 3-11) are o importanta cu atat mai mare cu cat primise aprobarea CDJC, al carui director era Georges Wellers, inamic de moarte 19219k108t al revizionistilor. Introducere si prezentarea (p. 1-2) relatarii (p. 3-11) este laudativa si aproape onesta. Guvernul roman nu si-a gasit nici o responsabilitate in soarta pe care au avut-o evreii din anumite teritorii rupte din Romania intre 28 iunie si 30 august 1940, prin aplicarea pactului germano-sovietic si a Dictatului de la Viena impus de Hitler si Mussolini. In doua luni, nordul Transilvaniei a fost anexat de Ungaria, Basarabia si nordul Bucovinei au fost anexate URSS iar Dobrogea de sud a fost anexata de Bulgaria.
Consecvent, a imputa Romaniei responsabilitatea pentru soarta evreilor din toate aceste regiuni este o escrocherie. Ce este adevarat, e ca in 1941 guvernul roman, aliat cu Germania, urma sa reia Bucovina si Basarabia si sa transfere multi evrei din aceste provincii in Transnistria cu intentia de a-i trimite in Urali imediat ce imprejurarile ar permite-o. Proiectului acestui "transfer" se va dovedi un dezastru si, un an mai tarziu, acei dintre ei care nu murisera datorita tifosului, foamei si frigului - principalii "criminali" din aceasta tragedie - erau dusi inapoi in Romania. Redactia Le Monde juif specifica: "Responsabilitatea guvernului roman in aceste suferinte este una grea, cu toate ca nu este usor sa o distingi de cea a oficialilor germani (aliatii Romaniei in cruciada impotriva Uniunii Sovietice). Le Monde juif condamna existenta ghetto-urilor in restul tarii si legile anti-evreiesti, adaugand in acelasi timp ca nu s-au facut deportari din Romania in lagarele din Polonia sau Germania. Se merge pana acolo incat se admite ca generalul Antonescu (devenit maresal in august 1941), vicepremierul Mihai Antonescu (un anglofil), Regina-mama si cateva inalte autoritati ale Bisericii Ortodoxe au raspuns favorabil numeroaselor interventii ale sef-rabinului Romaniei, dr. Alexandru Safran. Cat despre Iuliu Maniu, fost premier si presedintele Partidului National Taranesc, el a jucat, in relatiile sale cu maresalul Antonescu, un rol in favoarea compatriotilor sai evrei.
"Romania salvata de la Holocaust" (relatarea lui Toma Popescu)
La acel moment, J. T. Popescu era avocat in Bucuresti. Relatarea sa este bogata in precizari care confirma ca, multumita in particular guvernului Antonescu, evreii romani s-au vazut scutiti de diverse dificultati cu care evreii se confruntau in alte tari europene. Un anumit numar din acesti evrei si-au aratat simpatia pentru cauza Uniunii Sovietice, care era in razboi cu Romania. La inceputul conflictului, in orasul Iasi, o formatie militara romaneasca, in mars spre front si trecand pe o strada ingusta, fusesee atacata de evrei comunisti: infruntarea s-a soldat cu morti de ambele parti ca si in randul populatiei neimplicate direct; doar pierderile evreiesti, considerabil umflate de legenda, au fost inregistrate in cronici. J. T. Popescu nu aduce aminte de aceasta intamplare, insa el face apel la o ilustrare a ei: evreii romani nu au fost mobilizati in armata romana si deci nu au luat parte la campania din Rusia, care a provocat pierderi teribile in randul soldatilor romani. Ca o compensatie pentru acest privilegiu, maresalul Antonescu a prevazut "o contributie speciala impusa doar evreilor, luand in consideratie ca ei nu au participat la campania militara" (p.7).
Totusi, dupa una din multele interventii ale lui Maniu, masura preconizata a fost abandonata. Relatarea lui Popescu mentioneaza de asemenea un privilegiu uimitor pentru evrei: acordarea, cu efect retroactiv, a unei pensii de varsta pentru evreii non-cetateni romani care, lucrand in Romania, neglijasera sa satisfaca formalitatile de naturalizare in perioada de timp stipulata in lege. Cu numerosi evrei imigranti ilegali venind in tara din Austria, Cehoslovacia si Polonia, guvernul de la Bucuresti a intentionat sa ia masuri pentru internarea si repatrierea fortata a acestor persoane insa a sfarsit, inca o data, prin a abandona planul.
Pe 23 august 1944, cand roata s-a intors, maresalul Antonescu a fost arestat din ordinul Regelui Mihai I si inmanat sovieticilor, care l-au executat in 1946.
|
