ROMANII INTRE OCUPATIA, SUZERANITATEA Sl "PROTECTORATUL' IMPERIILOR VECINE. DE LA REGULAMENTELE ORGANICE LA REVOLUTIA PASOPTISTA

97% iar ^saS" 9'⁹9%- Cresterii populatiei si numarului asezarilor le cores- He o puternica adaptare, īnnoire, diversificare īn raport cu cerintele societatii

fl¹⁰ t_n perioada anterioara anului 1848, īn Principate, taranii clacasi alcatuiau jp populatia Moldovei si 74% din cea a Ţarii Romānesti. Stratificarea - - imii vizibila īnca de la sfārsitul secolului al XVIII-lea, este īn strānsa *^ara~tura cu transformarile economice. Astfel, locul scutelnicilor, poslusnicilor, '^e slasilor si slugilor, categorii- sociale care, īn schimbul scutirilor fiscale, ",_ep|j_neau anumite īndatoriri fata de boieri sau manastiri, desfiintati prin Regulamentele organice, este luat de categoria capataierilor, locuitori fara domiciliu stabil, care reprezentau o importanta sursa de munca salariata, a beienarilor, oameni veniti de peste hotare, precum si a ruptasilor, utilizati īn administratie si care plateau doar o dajdie.

īn Transilvania, marea majoritate a populatiei o alcatuia taranimea iobaga care, īn 1831, reprezenta 39,17%, jelerii 18,33%, iar taranii liberi 27,21%. Rigidi­tatea' structurilor sociale a īmpiedicat o dinamica similara aceleia din Principate.

s_Oc!<'^atate Schimbarile profunde din viata economica si sociala se observa si īn transformarile survenite īn structura boierimii din cele doua Principate Procesul de īmburghezire a acesteia se desfasoara īn ambele sensuri "de jos", prin intrarea īn rāndurile ei a negustorilor, arendasilor, functionarilor din administratia de stat, intelectualilor si "de sus" prin īncadrarea activa a unei parti din boierimea veche īn activitati cu continut burghez.

Structura populatiei orasenesti reflecta mai bine dinamismul vietii noi. Aici stratificarea este puternica. Negustorii si meseriasii reprezentau principalele categorii de locuitori; prezenti īn numar apreciabil, ei alcatuiau un important contingent al burgheziei care se prezenta divizata - confesional si etnic - īn . Moldova, fiind mult mai omogena īn Ţara Romāneasca, cu implicatii reliefate cu prilejul revolutiei de la 1848.

īn Transilvania, desi populatia oraselor a crescut, ea era īnca legata de agricultura. Burghezia romāna, slaba sub raport numeric datorita pastrarii regimului starilor si a natiunilor privilegiate, īsi gasea un teren de afirmare mai prielnic īn mediul intelectual.

In concluzie, marea masa a populatiei o alcatuiau taranii, īn vreme ce caracterul predominant agrar al economiei facea ca interesele burgheziei sa coincida cu cele ale boierimii, agricultura (pamāntul si taranul) fiind o cale Profitabila de cāstig. īn acest fel, putem īntelege apropierea īntre burghezie si Proprietarii funciari, obiectivele si limitele aliantei dintre ele, particularitatile luptei Politice si sociale desfasurate īn timpul revolutiei de la 1848.

Agricultura Nevoia unei productii sporite de bunuri agrare"(legata de

rgirea pietei interne, de cererile otomanilor, īn Ţarile Romāne, si de cele

ustriece, īn Transilvania, de nevoile armatelor de ocupatie, de īnceputul

9ajarii produselor romānesti pe piata externa si de nevoia de bani a tuturor

_a ^e9oriilor sociale) a avut drept consecinta extinderea suprafetelor cultivabile,

enarea īn circuitul pietei a mosiilor nobiliare, boieresti si manastiresti, ca si a

lot "■.^Pro'^:)r'^et t' taranesti. īn fapt, s-a extins rezerva mosiereasca īn detrimentul

ale " ^C'^{ate n} f '^os'ⁿta taranilor dependenti, s-au īnmultit obligatiile īn munca

acestora, s-au accentuat tendintele de acaparare a pamānturilor taranilor

liberi. īn acelasi timp, s-a extins munca salariata, s-a generalizat arendarea pamāntului, au sporit preocuparile pentru modernizarea productiei, īn conditii|_e īn care agricultura reprezinta sursa esentiala de cāstig.

Alaturi de transformarile cantitative se īnregistreaza si transformari calitative, prin introducerea unor procedee tehnice noi, a muncii salariate, si, _nu īn ultimul rānd, a cunostintelor stiintifice din literatura de specialitate. īn acest scop, se īnfiinteaza, īn 1834, Societatea de agricultura, īnŢara Romāneasca, se organizeaza īnvatamāntul agronomic si economic īn cadrul scolii de la Sfāntul Sava si a Academiei Mihailene, se constituie Asociatia economica ardeleana avānd drept obiectiv organizarea si dirijarea economiei īn acord cu nevoile societatii, se experimenteaza masini agricole de import la ferme model, ca cea de la Pantelimon, se pun bazele scolii de meserii din Bucuresti s\ a alteia de arte si meserii la lasi (1843). La toate acestea se vor adauga īnfiintarea fabricilor de masini agricole de la Cluj si lasi, experimentele lui Ion lonescu de la Brad, unul din cei mai de seama agronomi si oameni de stiinta ai vremii, trimiterea de bursieri īn strainatate, fapte care vin sa ilustreze nevoia de a depasi stadiul rutinier al agriculturii, de a o moderniza si īnnoi.

īn 1821-1848, agricultura sta sub semnul revolutiei agrare declansate īn Ţarile Romāne īnca din secolul al XVIII-lea si prima jumatate a secolului al XIX-lea. Desi are un ritm inegal, ea este legata de activizarea elementelor din sistemul de valori corespunzator societatii moderne.

Toate aceste cautari nu-si puteau gasi plenitudinea īntr-o societate īnca aflata sub dominatie straina. De aceea, asistam la adaptarea, la noile realitati, a metodelor vechi, cum ar fi folosirea muncii de claca īn serviciul productiei de marfa. Marirea rezervei, prevazuta īn Regulamentul Organic, a fost īnsotita de sporirea numarului zilelor de munca, prin intermediul nartului (volum de munca zilnic al taranului clacas, imposibil de īndeplinit īn timpul afectat), de īngradirea dreptului de folosinta si de stramutare a clacasilor, situatii ce vor provoca numeroase conflicte de proprietate.

īn Transilvania, evolutia a fost asemanatoare. si aici necesitatea unei productii sporite de cereale a dus la cresterea rezervei senioriale, la formarea de mari latifundii prin acapararea pamānturilor taranilor liberi, prin reducerea sesiilor iobagesti, prin īnmultirea numarului zilelor de claca. Aceasta a determinat atāt pauperizarea unei īnsemnate parti a taranimii, cāt si formarea unei categorii subtiri de tarani īnstariti. Elementele noului se raspāndesc, sj aici, prin activitatea desfasurata, īn Transilvania, de Societatea Agricola, īnfiintata la Sibiu īnca īn 1769, cu scopul de a populariza cele mai avansate rezultate agrotehnice.

īn acelasi timp, numeroase date dovedesc orientarea stapānului de mosie spre productia de piata, prin comercializarea tuturor produselor obtinute P^e domeniu, precum si prin īnfiintarea unor īntreprinderi de prelucrare s> industrializare a acestora. Dar, aceste elemente de modernizare, acceptate m Transilvania si īn Principate, īsi fac loc īn conditiile īn care principalul mijloc d^e exploatare a pamāntului īl reprezinta munca silita, īn regimul clacii, care frāneaza progresul agriculturii si al societatii,īn general.

Cum agricultura reprezenta sectorul dominant al economiei, nicaieri ca a^|CI nu s-a manifestat, cu atāta vigoare, lupta dintre nou si vechi. De aceea

ea provocata de transformarile din lumea agrara, de care era legat ns noire a societatii romānesti, va impune aceasta problema drept P^roc!l_damentala īn revolutia de la 1848.

^una a Comparativ cu sectorul demografic si agrar, industria cunoaste o

'[ mai putin spectaculoasa. īi lipseau initiativa, capitalul, materia prima, ^crese_{de m}unca libera, garantiile, sprijinul economic si stabilitatea politica. ^a natia otomana īn Principate si stapānirea habsburgica īn Transilvania creau ^OrT1 erioase obstacole. De aceea, cel putin pāna la 1829, īn Principate mai ales,

o īnreDuturilor industriei este istoria unor esecuri repetate īn absenta
istoria imv k .

conditiilor indispensabile.

Cu toate acestea, se remarca dezvoltarea deosebita pe care au luat-o tesugurile _Satesti, prin introducerea īn circuitul comertului intern a unei game "artete de produse si sporirea numarului de mesteri din marile orase.

Numarul manufacturilor a crescut, mai cu seama īn Transilvania si Banat, īn ramura metalurgica, īn cuprinsul careia includem si atelierele de fabricat unelte si masini agricole, īn cele ale zaharului s\ textilelor. īn Moldova si īn Ţara Romāneasca, aceste īntreprinderi apartin mai cu seama boierilor si negustorilor si produc postav sau tesaturi diverse (lasi), paste fainoase, sticla (Comanesti), lumānari. Din pacate, dimensiunile activitatii manufacturiere s-au dovedit mo­deste, departe de a alcatui baza unei industrii masiniste.

Comertul accelereaza procesul de dezvoltare īn sens modern a societatii romānesti, imprimānd acesteia un dinamism cu totul deosebit. Alaturi de tarani liberi sau dependenti, de proprietari, īn rāndul carora intrau si boierii ce-si cumparasera rangul (apartinānd unor categorii diverse -arendasi, functionari de stat), īsi afla locul si o categorie de negustori profesionisti, care confera comertului un caracter uniform si organizat. īn continua crestere numerica īn perioada regulamentara, negustorii romāni īsi sporesc activitatea, īn special cei din Brasov (casa fratilor Orghidan) si din Sibiu (casa Hagi Pop Constantin) care si-au impus suprematia absoluta īn relatia cu Principatele.

Dezvoltarea comertului dincolo de Carpati a fost stimulata mai cu seama de desfiintarea monopolului economic otoman, care a dus la antre­narea Ţarilor Romāne īn circuitul european. Numarul vaselor comerciale sub Pavilion strain care descarca īn porturile dunarene Braila si Galati - acest ^d|n urma oras beneficiar de regimul de porto-franco din era īn continua crestere.

Un corolar al dezvoltarii schimbului intern si extern l-au reprezentat

Porturile si comunicatiile. Dupa 1829 s-a construit podul de peste Olt, de la

atina, s-a votat legea drumuri/or, īn 1845, īn Ţara Romāneasca, iar īn 1847 se

nstituig o Directie a lucrarilor publiceīn cadrul careia va activa sectia podurilor

_a ^a.drumurilor. Prin preocuparile constante de modernizare a transporturilor,

mistratia regulamentara a contribuit la accelerarea schimbului, la consoli-

^6a Pietei rnterne, la strāngerea legaturilor cu piata externa.

acti ■t!^r*^3an'^zarea- Orasele erau centre de productie si de schimb, precum si ale

^IVl<atii administrative si culturale.

īn _c* ^Moldova, īn prima jumatate a secolului al XIX-lea, numarul lor este ^re§tere: īn 1832 se īnregistrau 22 orase si 18 tārguri, pentru ca īn 1845

Statie de posta, īn prima jumatate a secolului al XIX-lea

ul tārgurilor sa sporeasca la 50; populatia orasului lasi ajungea la 5 locuntori.

n Ţara Romāneasca, īn 1831 sunt consemnate 37 orase si tārguri, īntre tuc'urestii numarau 50.370 locuitori, Ploiestii 15.895 iar Craiova 11.885. īn Ivania, de la 3 orase (Cluj, Sibiu, Brasov) care numarau peste 10 000 >ri īn 1786, se ajunge, īn 1846, la 6 orase, cu o populatie de aproximativ D locuitori (se adauga Oradea, Timisoara, Arad).

īn perioada regulamentara se realizeaza o mai /■/(, -oisa sistematizare, imenajate locuri de agrement (Copoum lasi si Cismigium Bucuresti), se deaza la pavarea si la iluminatul strazilor, la extinderea retelei de cana-sunt regularizate cursurile Dāmbovitei si Bahiuiului, ape care strabateau loua capitale ale Principatelor.

Porturile Galati si Braila īsi modernizeaza instalatiile Din 1831 īncepe ruirea noilor orase Braila si Giurgiu (foste raiale); de asemenea, se edifica \ndria (1834) si Turnu-Magurele (1836). Perioada istorica cuprinsa īntre -1848 este bogata īn transformari. Dezvoltarea īsi accelereaza ritmul, ul spre modernizare devine ireversibil. Progresul nu mai poate fi oprit, chiar pentru triumful sau va fi necesara o noua revolutie.

Dintr-o veche monografie sanitara a Munteniei datorata doctorului Constantin Caracas

"Oricum s-ar privi clasificarea locuitorilor Valahiei fie din punctul de vedere politic, fie din

de vedere fizic al ocupatiunilor lor (acestia) se īmpart īn doua clase boieri, adica nobilii -.si

Comerciantii si meseriasii, dintre care cei mai multi sunt de alte neamuri se socotesc īn

orwna clasa, fiindca din punct de vedere al traiului aflu putina diferenta īntre cei dintāi si cei din jrma, caci toti comerciantii si toti cāti dobāndesc o pozitiune baneasca mai buna se silesc īn toate bhipunle si cu toata īntinderea luxului sa imite viata boierilor"

Dl NI CU GOLESCU īn "īnsemnare a calatoriei mele" despre nevoia de modernizare a economiei romānesti

"Aceasta multime de fabrice sunt īn toate tinuturile europenesti, caci cu aceste fabrici fiescare stapānire īsi fericeste norodul, de aceia fac si felurime de ajutoare acelora ce īntemeiaza fabrice, iar nu īmpotriva sa le ia domnii bani, pentru ca ei au fabrici Marea paguba este la o tara de a-si scoate tot materialul nefabnearisit vānzāndu-l īn alte tari cu un prost pret si apoi sa-l cumpere iarasi cu pret de 30 ori mai mult,,

TEMĂ

Care a fost semnificatia politica a tratatului de pace de la Adrianopol (1829) pentru evolutia
politica a Principatelor Romāne?

Caracterizati nivelul de dezvoltare social-economica a Principatelor īn prima jumatate a
secolului al XIX-lea