ROMANII INTRE OCUPATIA, SUZERANITATEA Sl "PROTECTORATUL' IMPERIILOR VECINE. DE LA REGULAMENTELE ORGANICE LA REVOLUTIA PASOPTISTA

97% iar ^saS" 9'⁹9%- Cresterii populatiei si numarului asezarilor le cores- He o puternica adaptare, înnoire, diversificare în raport cu cerintele societatii

fl¹⁰ t_n perioada anterioara anului 1848, în Principate, taranii clacasi alcatuiau jp populatia Moldovei si 74% din cea a Ţarii Românesti. Stratificarea - - imii vizibila înca de la sfârsitul secolului al XVIII-lea, este în strânsa *^ara~tura cu transformarile economice. Astfel, locul scutelnicilor, poslusnicilor, '^e slasilor si slugilor, categorii- sociale care, în schimbul scutirilor fiscale, ",_ep|j_neau anumite îndatoriri fata de boieri sau manastiri, desfiintati prin Regulamentele organice, este luat de categoria capataierilor, locuitori fara domiciliu stabil, care reprezentau o importanta sursa de munca salariata, a beienarilor, oameni veniti de peste hotare, precum si a ruptasilor, utilizati în administratie si care plateau doar o dajdie.

în Transilvania, marea majoritate a populatiei o alcatuia taranimea iobaga care, în 1831, reprezenta 39,17%, jelerii 18,33%, iar taranii liberi 27,21%. Rigidi­tatea' structurilor sociale a împiedicat o dinamica similara aceleia din Principate.

s_Oc!<'^atate Schimbarile profunde din viata economica si sociala se observa si în transformarile survenite în structura boierimii din cele doua Principate Procesul de îmburghezire a acesteia se desfasoara în ambele sensuri "de jos", prin intrarea în rândurile ei a negustorilor, arendasilor, functionarilor din administratia de stat, intelectualilor si "de sus" prin încadrarea activa a unei parti din boierimea veche în activitati cu continut burghez.

Structura populatiei orasenesti reflecta mai bine dinamismul vietii noi. Aici stratificarea este puternica. Negustorii si meseriasii reprezentau principalele categorii de locuitori; prezenti în numar apreciabil, ei alcatuiau un important contingent al burgheziei care se prezenta divizata - confesional si etnic - în . Moldova, fiind mult mai omogena în Ţara Româneasca, cu implicatii reliefate cu prilejul revolutiei de la 1848.

în Transilvania, desi populatia oraselor a crescut, ea era înca legata de agricultura. Burghezia româna, slaba sub raport numeric datorita pastrarii regimului starilor si a natiunilor privilegiate, îsi gasea un teren de afirmare mai prielnic în mediul intelectual.

In concluzie, marea masa a populatiei o alcatuiau taranii, în vreme ce caracterul predominant agrar al economiei facea ca interesele burgheziei sa coincida cu cele ale boierimii, agricultura (pamântul si taranul) fiind o cale Profitabila de câstig. în acest fel, putem întelege apropierea între burghezie si Proprietarii funciari, obiectivele si limitele aliantei dintre ele, particularitatile luptei Politice si sociale desfasurate în timpul revolutiei de la 1848.

Agricultura Nevoia unei productii sporite de bunuri agrare"(legata de

rgirea pietei interne, de cererile otomanilor, în Ţarile Române, si de cele

ustriece, în Transilvania, de nevoile armatelor de ocupatie, de începutul

9ajarii produselor românesti pe piata externa si de nevoia de bani a tuturor

_a ^e9oriilor sociale) a avut drept consecinta extinderea suprafetelor cultivabile,

enarea în circuitul pietei a mosiilor nobiliare, boieresti si manastiresti, ca si a

lot "■.^Pro'^:)r'^et t' taranesti. în fapt, s-a extins rezerva mosiereasca în detrimentul

ale " ^C'^{ate n} f '^os'ⁿta taranilor dependenti, s-au înmultit obligatiile în munca

acestora, s-au accentuat tendintele de acaparare a pamânturilor taranilor

liberi. în acelasi timp, s-a extins munca salariata, s-a generalizat arendarea pamântului, au sporit preocuparile pentru modernizarea productiei, în conditii|_e în care agricultura reprezinta sursa esentiala de câstig.

Alaturi de transformarile cantitative se înregistreaza si transformari calitative, prin introducerea unor procedee tehnice noi, a muncii salariate, si, _nu în ultimul rând, a cunostintelor stiintifice din literatura de specialitate. în acest scop, se înfiinteaza, în 1834, Societatea de agricultura, înŢara Româneasca, se organizeaza învatamântul agronomic si economic în cadrul scolii de la Sfântul Sava si a Academiei Mihailene, se constituie Asociatia economica ardeleana având drept obiectiv organizarea si dirijarea economiei în acord cu nevoile societatii, se experimenteaza masini agricole de import la ferme model, ca cea de la Pantelimon, se pun bazele scolii de meserii din Bucuresti s\ a alteia de arte si meserii la lasi (1843). La toate acestea se vor adauga înfiintarea fabricilor de masini agricole de la Cluj si lasi, experimentele lui Ion lonescu de la Brad, unul din cei mai de seama agronomi si oameni de stiinta ai vremii, trimiterea de bursieri în strainatate, fapte care vin sa ilustreze nevoia de a depasi stadiul rutinier al agriculturii, de a o moderniza si înnoi.

în 1821-1848, agricultura sta sub semnul revolutiei agrare declansate în Ţarile Române înca din secolul al XVIII-lea si prima jumatate a secolului al XIX-lea. Desi are un ritm inegal, ea este legata de activizarea elementelor din sistemul de valori corespunzator societatii moderne.

Toate aceste cautari nu-si puteau gasi plenitudinea într-o societate înca aflata sub dominatie straina. De aceea, asistam la adaptarea, la noile realitati, a metodelor vechi, cum ar fi folosirea muncii de claca în serviciul productiei de marfa. Marirea rezervei, prevazuta în Regulamentul Organic, a fost însotita de sporirea numarului zilelor de munca, prin intermediul nartului (volum de munca zilnic al taranului clacas, imposibil de îndeplinit în timpul afectat), de îngradirea dreptului de folosinta si de stramutare a clacasilor, situatii ce vor provoca numeroase conflicte de proprietate.

în Transilvania, evolutia a fost asemanatoare. si aici necesitatea unei productii sporite de cereale a dus la cresterea rezervei senioriale, la formarea de mari latifundii prin acapararea pamânturilor taranilor liberi, prin reducerea sesiilor iobagesti, prin înmultirea numarului zilelor de claca. Aceasta a determinat atât pauperizarea unei însemnate parti a taranimii, cât si formarea unei categorii subtiri de tarani înstariti. Elementele noului se raspândesc, sj aici, prin activitatea desfasurata, în Transilvania, de Societatea Agricola, înfiintata la Sibiu înca în 1769, cu scopul de a populariza cele mai avansate rezultate agrotehnice.

în acelasi timp, numeroase date dovedesc orientarea stapânului de mosie spre productia de piata, prin comercializarea tuturor produselor obtinute P^e domeniu, precum si prin înfiintarea unor întreprinderi de prelucrare s> industrializare a acestora. Dar, aceste elemente de modernizare, acceptate m Transilvania si în Principate, îsi fac loc în conditiile în care principalul mijloc d^e exploatare a pamântului îl reprezinta munca silita, în regimul clacii, care frâneaza progresul agriculturii si al societatii,în general.

Cum agricultura reprezenta sectorul dominant al economiei, nicaieri ca a^|CI nu s-a manifestat, cu atâta vigoare, lupta dintre nou si vechi. De aceea

ea provocata de transformarile din lumea agrara, de care era legat ns noire a societatii românesti, va impune aceasta problema drept P^roc!l_damentala în revolutia de la 1848.

^una a Comparativ cu sectorul demografic si agrar, industria cunoaste o

'[ mai putin spectaculoasa. îi lipseau initiativa, capitalul, materia prima, ^crese_{de m}unca libera, garantiile, sprijinul economic si stabilitatea politica. ^a natia otomana în Principate si stapânirea habsburgica în Transilvania creau ^OrT1 erioase obstacole. De aceea, cel putin pâna la 1829, în Principate mai ales,

o înreDuturilor industriei este istoria unor esecuri repetate în absenta
istoria imv k .

conditiilor indispensabile.

Cu toate acestea, se remarca dezvoltarea deosebita pe care au luat-o tesugurile _Satesti, prin introducerea în circuitul comertului intern a unei game "artete de produse si sporirea numarului de mesteri din marile orase.

Numarul manufacturilor a crescut, mai cu seama în Transilvania si Banat, în ramura metalurgica, în cuprinsul careia includem si atelierele de fabricat unelte si masini agricole, în cele ale zaharului s\ textilelor. în Moldova si în Ţara Româneasca, aceste întreprinderi apartin mai cu seama boierilor si negustorilor si produc postav sau tesaturi diverse (lasi), paste fainoase, sticla (Comanesti), lumânari. Din pacate, dimensiunile activitatii manufacturiere s-au dovedit mo­deste, departe de a alcatui baza unei industrii masiniste.

Comertul accelereaza procesul de dezvoltare în sens modern a societatii românesti, imprimând acesteia un dinamism cu totul deosebit. Alaturi de tarani liberi sau dependenti, de proprietari, în rândul carora intrau si boierii ce-si cumparasera rangul (apartinând unor categorii diverse -arendasi, functionari de stat), îsi afla locul si o categorie de negustori profesionisti, care confera comertului un caracter uniform si organizat. în continua crestere numerica în perioada regulamentara, negustorii români îsi sporesc activitatea, în special cei din Brasov (casa fratilor Orghidan) si din Sibiu (casa Hagi Pop Constantin) care si-au impus suprematia absoluta în relatia cu Principatele.

Dezvoltarea comertului dincolo de Carpati a fost stimulata mai cu seama de desfiintarea monopolului economic otoman, care a dus la antre­narea Ţarilor Române în circuitul european. Numarul vaselor comerciale sub Pavilion strain care descarca în porturile dunarene Braila si Galati - acest ^d|n urma oras beneficiar de regimul de porto-franco din era în continua crestere.

Un corolar al dezvoltarii schimbului intern si extern l-au reprezentat

Porturile si comunicatiile. Dupa 1829 s-a construit podul de peste Olt, de la

atina, s-a votat legea drumuri/or, în 1845, în Ţara Româneasca, iar în 1847 se

nstituig o Directie a lucrarilor publiceîn cadrul careia va activa sectia podurilor

_a ^a.drumurilor. Prin preocuparile constante de modernizare a transporturilor,

mistratia regulamentara a contribuit la accelerarea schimbului, la consoli-

^6a Pietei rnterne, la strângerea legaturilor cu piata externa.

acti ■t!^r*^3an'^zarea- Orasele erau centre de productie si de schimb, precum si ale

^IVl<atii administrative si culturale.

în _c* ^Moldova, în prima jumatate a secolului al XIX-lea, numarul lor este ^re§tere: în 1832 se înregistrau 22 orase si 18 târguri, pentru ca în 1845

Statie de posta, în prima jumatate a secolului al XIX-lea

ul târgurilor sa sporeasca la 50; populatia orasului lasi ajungea la 5 locuntori.

n Ţara Româneasca, în 1831 sunt consemnate 37 orase si târguri, între tuc'urestii numarau 50.370 locuitori, Ploiestii 15.895 iar Craiova 11.885. în Ivania, de la 3 orase (Cluj, Sibiu, Brasov) care numarau peste 10 000 >ri în 1786, se ajunge, în 1846, la 6 orase, cu o populatie de aproximativ D locuitori (se adauga Oradea, Timisoara, Arad).

în perioada regulamentara se realizeaza o mai /■/(, -oisa sistematizare, imenajate locuri de agrement (Copoum lasi si Cismigium Bucuresti), se deaza la pavarea si la iluminatul strazilor, la extinderea retelei de cana-sunt regularizate cursurile Dâmbovitei si Bahiuiului, ape care strabateau loua capitale ale Principatelor.

Porturile Galati si Braila îsi modernizeaza instalatiile Din 1831 începe ruirea noilor orase Braila si Giurgiu (foste raiale); de asemenea, se edifica \ndria (1834) si Turnu-Magurele (1836). Perioada istorica cuprinsa între -1848 este bogata în transformari. Dezvoltarea îsi accelereaza ritmul, ul spre modernizare devine ireversibil. Progresul nu mai poate fi oprit, chiar pentru triumful sau va fi necesara o noua revolutie.

Dintr-o veche monografie sanitara a Munteniei datorata doctorului Constantin Caracas

"Oricum s-ar privi clasificarea locuitorilor Valahiei fie din punctul de vedere politic, fie din

de vedere fizic al ocupatiunilor lor (acestia) se împart în doua clase boieri, adica nobilii -.si

Comerciantii si meseriasii, dintre care cei mai multi sunt de alte neamuri se socotesc în

orwna clasa, fiindca din punct de vedere al traiului aflu putina diferenta între cei dintâi si cei din jrma, caci toti comerciantii si toti câti dobândesc o pozitiune baneasca mai buna se silesc în toate bhipunle si cu toata întinderea luxului sa imite viata boierilor"

Dl NI CU GOLESCU în "însemnare a calatoriei mele" despre nevoia de modernizare a economiei românesti

"Aceasta multime de fabrice sunt în toate tinuturile europenesti, caci cu aceste fabrici fiescare stapânire îsi fericeste norodul, de aceia fac si felurime de ajutoare acelora ce întemeiaza fabrice, iar nu împotriva sa le ia domnii bani, pentru ca ei au fabrici Marea paguba este la o tara de a-si scoate tot materialul nefabnearisit vânzându-l în alte tari cu un prost pret si apoi sa-l cumpere iarasi cu pret de 30 ori mai mult,,

TEMĂ

Care a fost semnificatia politica a tratatului de pace de la Adrianopol (1829) pentru evolutia
politica a Principatelor Române?

Caracterizati nivelul de dezvoltare social-economica a Principatelor în prima jumatate a
secolului al XIX-lea