ROMĀNII DIN AFARA STATULUI NATIONAL SI LUPTA LOR PENTRU EMANCIPARE tf 867-1914)

ROM NII DIN AFARA STATULUI NATIONAL SI LUPTA LOR PENTRU EMANCIPARE tf 867-1914)

-TRANSILVANIA.

BASARABIA.

BUCOVINA.

DOBROGEA.

mprejurarile istorice nu au permis n 1859 realizarea Marii Uniri, adica ngerea laolalta a tututror teritoriilor rom nesti. Unirea Moldovei cu ara l neasca a constituit prima etapa pe drumul edificarii Rom niei moderne si a irminat, la sf rsitul secolului al XIX-lea si nceputul secolului al XX-lea, nsificarea si activizarea luptei de eliberare a rom nilor aflati sub dominatie ina Anexarea Transilvaniei la Ungaria, n urma instituirii dualismului, a fost ctul culminant al unei politici ce si-a propus ntreruperea, n mod absurd, a i unitati firesti peste granite impuse artificial. Miscarea de eliberare nationala eptata catre unitatea statala deplina, s-a desfasurat n conditii si forme )sebite: intensificarea luptei politice si culturale, lupta pentru mentinerea limbii isericii proprii, adoptarea de noi tactici si strategii, elaborarea unor importante umente programatice. Obiectivul sau central a ramas nsa Unirea cu ara. )rdonata si g ndita n principal de la Bucuresti, lupta rom nilor pentru unitate onala a fost sprijinita, politic si moral si s-a bucurat de simpatia opiniei tlice si a cercurilor politice conducatoare din Vechiul Regat.

Transilvania.Transilvania a continuat sa reprezinte, n perioada la care ne rim cea mai importanta provincie cu populatie rom neasca aflata sub ninatie straina n 1900, Transilvania numara 5,2 milioane de locuitori. n toate ensamintele efectuate de autoritatile maghiare, n pofida falsificarii unor date, l nii au reprezentat marea majoritate a populatiei provinciei. Conform stora, n 1880 ei reprezentau 47,44% din populatie, n 1890 47,98%, n 1900 20% iar n 1910 46,20%. n 1902, din 4 597 de comune din Transilvania nanii dominau numeric n 2 971, adica n 67,4% dintre acestea. Scaderea centului se explica si prin treceri de locuitori n Vechiul Regat sau prin irgrarea n S.U.A. si Canada.

Tendintele autonomiste manifestate n Imperiul Habsburgic dupa 1866, o ta cu reintroducerea regimului liberal de guvernare, accentuarea crizei monar-i dupa nfr ngerile din 1859-1866 n razboaiele cu Franta si Prusia au decis ■curile oficiale de la Viena sa intensifice tentativele de apropiere de reprezentantii bilimii maghiare pentru a salva Imperiul de la dezmembrare si a mentine stap -ea asupra popoarelor subjugate. Desi, n 1860, Conferinta nationala a rom nilor i Banata propus unirea Banatului cu Transilvania si autonomia sa fata de Ungaria,

Deputati rom ni n 1861, n Dieta Ungariei

n anul urmator Banatul a fost ncorporat Ungariei, ceea ce a trezit puternice nemul­tumiri din partea populatiei rom nesti. Ea a utilizat forme ample ale luptei pentru libertate nationala. Au contribuit la aceasta si hotar rile din 1861 ale Conferintei nationale a rom nilor de la Sibiu, legile Dietei de la Sibiu si constituirea, n acelasi an, a Asociatiei transilvane pentru literatura rom na si cultura poporului rom n (Astra).

Potrivit pactului din 1867 Imperiul a fost mpartit ntre Austria si Ungaria, am ndoua supuse aceluiasi suveran, Franz losif, devenit mparat al Austriei s\ rege apostolic al Ungariei. Era vorba, practic, de o uniune personala, asupra unui corp politic, etnic si economic foarte eterogen, ntarita de rezolvarea n comun a problemelor politicii externe, financiare si militare. Doua delegatii urmau sa rezolve alternativ, n cele doua capitale - Viena si Budapesta - problemele de ordin legislativ; s-a ncheiat, de asemenea, o Conventie vamala; a fost repusa n drepturi Constitutia maghiara din 1848.

In acest mod, Ungaria a reintrat practic, n posesia unor drepturi ce i-au conferit un statut de preeminenta n cadrul monarhiei dualiste si pe care a cautat mereu sa l largeasca, sub masca refacerii himerice a regatului Sf ntului stefan. Putem afirma ca, miza ncheierii pactului dualist a fost anexarea Transilvaniei, aflata n plin proces de dezvoltare economica, la Ungaria, act decis contra vointei rom nilor, prin hotar rea din 18 decembrie 1866 a Dietei de la Cluj. Rom nii erau, astfel, dizolvati" n cadrul asa-zisei natiuni politice, iar singura limba oficiala era maghiara. ncerc nd sa pastreze indivizibilitatea statului maghiar, pe care guvernul de la Budapesta l revendica de la regatul Sf ntului stefan, cercurile conducatoare maghiare au desfasurat o politica furibunda de integrare totala si efectiva a Transilvaniei n structurile Ungariei.

Printr-o serie de masuri legisla­tive cu caracter discriminatoriu, ca: legea uniunii, legea pentru egala n­dreptatire a nationalitatilor, legea nva­tam ntului (1868), legea electorala (1874), lege Trefort (1879), Ungaria a agravat la maximum situatia rom nilor din Transilvania. Astfel, au fost anulate toate drepturile si libertatile politice ale populatiei rom nesti, natiunea ma­ghiara a fost proclamata unitara si indivizibila", a fost supusa maghia­rizarii toata administratia de stat, au fost respinse, sub pretextul atentatului la ordinea de stat", orice revendicari cu caracter national, s-a ngradit drastic accesul rom nilor la viata politica, s-a introdus n mod obligatoriu limba maghiara n nvatam nt, inclusiv n cel primar. n 1870, din 26 de scoli existente n nvatam ntul mediu, doar nctionau cu predare n limba rom na, fiind frecventate de 840 de elevi.

Deoarece periclita fiinta natiunii rom ne, nlaturarea regimului dualist tro-ungar a constituit principalul obiectiv al luptei nationale a populatiei l nesti. nca la 31 decembrie 1866 George Bar/tiu si Ion Ratiu au naintat aratului un memoriu n care i-au cerut sa nu sanctioneze anexarea Transil-iei la Ungaria. S-a desfasurat, de asemenea, o vasta miscare petitionara si oresam favoarea drepturilor nationale rom nesti. Ea a culminat cu Pronun-ventul prezentat la Blaj, n mai 1868. Aceasta a reprezentat prima actiune de rasunet a rom nilor mpotriva dualismului. El a fost redactat de George itiu si reprodus n publicatiile Federatiunea", Telegraful rom n"s Gazeta Transilvania". S-a solicitat recunoasterea autonomiei Transilvaniei, a legilor ate de Dieta de la Sibiu n 1863-1864 si organizarea unui nou for legislativ pe a unei reprezentatiuni populare". Actionarea n judecata a autorilor sai si a r ziaristi a dezlantuit o vie agitatie at t n Transilvania, c t si la Bucuresti, le au luat pozitie, ntre altele, ziarele Rom nul"s Perseverenta".

n r ndul mijloacelor de lupta s-au nscris si societatile culturale ce au renatun numar mare de oameni n activitatea pentru sustinerea revendicarilor lonale, pentru pastrarea limbii rom ne. Alaturi de Astra a activat, dupa Societatea Transilvania condusa de Alexandru Papiu-llarian. Din initiativa lui \. Rosettis-a format, la Bucuresti, Societatea Iredenta rom na", care si-a luat nele apoi de Societatea Carpati. Ea a urmarit sa determine o rascoala a >ulatiei rom nesti din Transilvania. ntre alte societati culturale amintim m nia Juna la Viena, si Societatea Petru Maior, la Budapesta. S-a acordat o ntie deosebita organizarii si conducerii luptei politice a rom nilor mpotriva imului dualist. Conturarea unor curente politice distincte si ulterior a partidelor itice rom ne din Transilvania a marcat un nou moment n intensificarea

actiunilor pentru impunerea drepturilor nationale. De la cele doua curente, adica activist", sustinut de grupul" din jurul Mitropolitului Andrei saguna, care a promovat politica participarii la viata parlamentara si pas/Vist" reprezentat, ntre altii de Ion Ratiu, George Baritiu, i/ie Macelariu, si care sustinea neparticiparea la viata politica, propun nd n schimb, intensificarea activitatii n domeniul social-economic si cultural, s-a ajuns la constituirea Partidului National al Rom nilor din Banat si Ungaria (26 ianuarie/ 7 februarie 1869) condus de Alexandru Mocioni s a Partidului National al Rom nilor din Transilvania (23-24 februarie/ 7-8 martie 1869) condus de Ilie Macelariu. Aceasta a constituit un moment important pe calea organizarii politice a luptei rom nilor. Prevederile documentelor lor programatice au fost convergente n ceea ce priveste necesitatea recunoasterii autonomiei, individualitatii si statutului istoric particular al Transilvaniei, democratizarea vietii politice.

Lupta Rom niei pentru cāstigarea independentei de stat a generat n r ndul rom nilor din dubla monarhie o impresionanta miscare de solidaritate nationala Prin campania de presa, organizarea de comitete pentru colectarea de' ofrande si contributii, desfiintate apoi de guvernul maghiar, nrolarea de voluntari n armata rom na s-a demonstrat, o data n plus, spiritul de unitate al populatiei rom nesti. La 12-14 mai 1881, n Conferinta de la Sibiu s-a constituit Partidul National Unitar al Rom nilor din Transilvania, Banat si Ungaria, ce a adoptat ca tactica pasivismul" n sprijinul luptei nationale. Partidul refuza sa accepte dualismul austro-ungar si anexarea Transilvaniei la Ungaria. El lupta pentru respectarea autonomiei Transilvaniei, contra exploatarii nationale a rom nilor, pentru folosirea limbii rom ne n armata si justitie. Apogeul orientarii pasiviste s-a concretizat ntre 1881-1895 n miscarea memorand/sta ce a ex­primat, de fapt, punctul de vedere al tuturor rom nilor pe fondul unei uriase efervescente revolutionare. n 1892 s-a constituit, de catre Partidul National Rom n, mpreuna cu partidele nationale ale slovacilor si s rbilor, Congresul Nationalitatilor din Austro-Ungaria. Un rol important a avut si Memorialul re­dactat n 1882 de George Baritiu, antrenarea tuturor mijloacelor mpotriva poli­ticii maghiare de deznationalizare a rom nilor ardeleni, activizarea miscarii culturale, ce a fost deservita n principal de studentii rom ni aflati la studii n Imperiu.

n r ndul organelor de presa cu o larga audienta ntre rom ni s-a numarat si Tribuna", al carui prim numar a iesit de sub tipar la Sibiu, n 1884, purt nd motto-ul Soarele pentru toti rom nii la Bucuresti rasare". n jurul sau s-au grupat elementele tinere ale Partidului National Rom n, ce erau denumite tribunisti. Un moment semnificativ n cronica zbuciumata a luptei nationale l-a reprezentat, n 1890, la Bucuresti, fondarea Ligii pentru unitatea culturala a tuturor rom nilor. Ea a suplinit prin conferinte, congrese, tiparirea de carti si organe de presa interventia oficiala a guvernului de la Bucuresti n favoarea locuitorilor rom ni de peste munti. Liga a deschis sectii la Berlin, Bruxelles, Paris, Miinchen. La nceputul secolului al XX-lea activau sub egida sa Take lonescu, Octavian Goga, asile Lucaciu, V.A. Urechia, G. Moroianu, s.a. ntre fruntasii miscarii rom nesti c n Transilvania mentionam, la finele secolului al XIX-lea, pe Vincentiu Babes vasile Lucaciu, /uliu Coroianu, Ion Ratiu, Gheorghe Pop de Base'sti, Eugen ^Br te si altii.

Fruntasii miscarii memorandiste

norandumul rom nilor din Transilvania si Ungaria a fost naintat n 1892 n de la Viena sub egida Partidului National Rom n El a fost n prealabil Litat cu fruntasii politici de la Bucuresti si semnat de Ion Rapu, George Pop lasesti, Eugen Brote, Vasile Lucaciu, Septimiu Albani s\ luliu Coroianu

Memorandumul a fost depus la Viena de catre o delegatie formata din 300 ersoane, intelectuali, meseriasi Documentul a reprezentat un virulent act de

acuzare la adresa regimului dualist austro-ungar si a urmarilor politicii sale pentru rom ni F dezvaluit regimul de exploatare n 'Oi<ala la care erau supusi rom nii si a cerut, totodata, recunoasterea lor ca nationalitate, pre­cum si acordarea drepturilor lor firesti mparatul a refuzat primirea docu­mentului si l-a trimis guvernului de la Budapesta, care nsa l-a respins Li-dern rom nilor au fost implicati de catre oficialitatile maghiare, sub pretextul unui atentat contra statului ungar", ntr-un proces desfasurat la Cluj, condamnati la ani de temnita, ceea ce a st rnit o furtuna de proteste nu doar n Transilvania, ci si n Vechiul Regat, unde, n marile orase, au avut loc numeroase demonstratii, ntruniri de protest n multe alte state ale Europei s-au publicat lucrari si articole de presa nc t, sub presiunea opiniei publice, n

final si dupa interventia personala a regelui Caro/I, fruntasii miscarii natio­nale rom nesti au fost gratiati. Franz /os/f a acceptat aceasta dorind sa obtina n continuare, adeziunea Ro­m niei la Puterile Centrale.

n conditiile de la nceputul se­colului al XX-lea, o data cu afirmarea unor noi conducatori ai miscarii de emancipare nationala precum Aurel Vlad, Octavian Goga, Vasile Lucaciu, stefan Cicio-Pop, Vasile Goldis, loan Russu-sirianu, activismul"a redevenit din 1905 politica oficiala a miscarii na­tionale rom nesti, viz nd, n majorita­tea cererilor, mai nt i autonomia si apoi dreptul locuitorilor din Transilvania de a-si decide singuri soarta. n 1910 activau n parlamentul de la Budapesta 5 deputati rom ni: Teodor Mihail, ste­fan Cicio-Pop, Alexandru Vaida-Voie-vod, Nicolae serban, Vasile Damian.

Legaturile cu rom nii din Vechiul Regat au continuat cu intensitate. irsonalitati ale culturii rom nesti, ca Nicolae /orga, Ar/st/ta Romanescu, Ion <ca Caragiale, au vizitat Transilvania si Bucovina. n 1905 Academia Rom na a cernat premiul national de poezie lui Octavian Goga. Manifestarile legate de memorarea mortii lui stefan cel Mare (1904), jubileul regal (1906), aniversarea 1 800 ani de la cucerirea Daciei de catre romani (1905) au mobilizat natiunea m na, fac nd sa ram na vie imaginea luptei pentru libertate si independenta

Lupta nationala a rom nilor s-a intensificat odata cu politica de ma-liarizare care a nregistrat noi momente, periculoase, prin legea Banffy,d\n !96, privind maghiarizarea denumirii localitatilor si legile Appony, ce au msfintit folosirea limbii maghiare p na si n scolile confesionale ale itionalitatior. ntre 1908 si 1910 au fost nchise 420 de scoli.

Totodata, s-au afirmat si alte tactici de lupta n timp ce Octavian Goga si asi/e Lucaciu au sustinut, n mod deschis, unirea cu Rom nia, lu/iu Maniu era ai rezervat, iar unii fruntasi politici ca Aurel C. Popovici, autorul lucrarii Statele nite ale Austriei Mari", si Alexandru Vaida-Voevod s-au raliat conceptiilor 'deraliste cultivate n jurul arhiducelui Francisc Ferdinand. n plan politic, o iportanta deosebita n aceasta perioada a avut-o si colaborarea cu miscarea xialista, ce a mbracat forme noi. Dupa ce n 1890 s-a constituit Partidul dcial-Democrat din Ungaria, cu prilejul unui congres, n 1905 s-a organizat o ect/e rom na a partidului, ce a mbratisat si linia luptei nationale. Socialistii imani din Transilvania au ntretinut legaturi cu cei din Vechiul'Regat. n 1903 o elegatie condusa de Constantin Miile s-a aflat n Transilvania si Banat. Cu recadere, dupa reuniunea din 1908, de la Arad, a Partidului National Rom n, -a intensificat apropierea, pe platforma luptei pentru emancipare nationala ntre

miscarea nationala si cea socialista n conditiile unor presiuni ale Germaniei la Budapesta, guvernul Kaiserului fiind tot mai nemultumit de deplasarea spre Antanta a Rom niei, si a dorintei unor cercuri politice maghiare de a ad nci unele disensiuni din s nul burgheziei rom ne din Transilvania, ntre 1910-1914 reprezentanti ai guvernului maghiar au purtat tratative cu unii conducatori rom ni, care nsa au esuat datorita pozitiei Budapestei. Calea luptei revolu­tionare catre autodeterminarea rom nilor a devenit, astfel, ireversibila ' *f Basarabia. Teritoriul dintre Prut si Nistru a fost anexat de Rusia In urma razboiului ruso-turc din 1806-1812 ncheiat cu pacea de la Bucuresti din 1812. n perioada ce a urmat, n ciuda unui control militar tarist efectiv, s-a acceptat mentinerea unor elemente de autonomie specifice provinciilor de margine ale Imperiului. n 1817, provincia avea o suprafata de 45 630 km si o populatie de 482 630 de locuitori, dintre care 86,7% erau rom ni; restul erau ruteni, evrei, lipoveni, greci, armeni, bulgari, gagauzi. Ea constituia o zona cu importanta economica date fiind numeroasele cirezi de vite si cantitatile mari de cereale ce se obtineau aici.

Cu toate acestea, datorita asupririi nationale s-a desfasurat, mereu, un exod de populatie peste Prut, n Moldova. n 1818 regiunea a primit statutul de regiune de granita (oblastie), iar centrul sau a fost stabilit la Chisinau. S-a elaborat Regulamentul statului Basarabiei, care a constituit o lovitura grea data autonomiei acestei provincii rom nesti. P na n 1828 teritoriul a fost condus de un guvernator militar ce colabora cu un sfat boieresc. Pentru a atrage boierimea locala, s-au luat masuri de distribuire, catre aceasta, a unor pam nturi, n alte zone ale Rusiei, si proclamarea sa drept nobilime ereditara. Dupa masurile de integrare fortata a Basarabiei n cadrul Rusiei s-au accelerat, autonomia sa fiind practic desfiintata. La capatul perioadei, ntre 1828 si 1871, ea a devenit o simpla provincie (gubernie) n cadrul Imperiului Romanovilor, fiind guvernata autocratic. arismul a desfasurat intens o politica de colonizare cu populatie slava, ucraineana, poloneza si chiar germana adusa din zonele Marii Baltice. n administratie s-a desfasurat un proces de rusificare din ce n ce mai intens. Statutul de gubernie a semnificat aplicarea legilor ruse, introducerea institutiilor corespunzatoare, obligativitatea folosirii limbii ruse si a alfabetului chirilic n administratie, Biserica si scoala

S-a deschis, astfel, drumul politicii de deznationalizare, ce a generat protestul populatiei rom nesti. n Basarabia, principala forma a luptei nationale a devenit lupta pentru pastrarea limbii rom ne. n 1848 s-a publicat gazeta Rom nul", iar n 1862 boierul Cristi cerea permisiunea de a deschide o tipografie, dar solicitarea i-a fost respinsa. Marile evenimente din Rom nia, si anume revolutia din 1848-1849, unirea Moldovei cu Muntenia, au avut un ecou puternic n r ndul populatiei rom nesti dintre Prut si Nistru, fapt ce a determinat autoritatile tariste sa impuna ntreruperea oricaror legaturi cu ara, intensific nd politica de rusificare a populatiei rom nesti. n 1867, limba rom na a fost interzisa n toate scolile din Basarabia, limba rusa devenind obligatorie. n campania de rusificare s-a remarcat Episcopul Pavel Lebedev. S-a decis, de asemenea, ca toate cartile vechi bisericesti sa fie str nse din sate si trimise la Arhiepiscopia din Chisinau, unde multe din ele au fost distruse. Totusi, n 1890, autoritatile tariste erau nemultumite de mentinerea si "afirmarea specificului

ional al populatiei rom nesti, astfel ca tarul Alexandru al lII a cerut /ernatorului Baiiuskov sa cerceteze cauzele ineficientei procesului de ificare. Rom nii au continuat, astfel, sa reprezinte, n ciuda politicii de nationalizare, contingentul etnic cel mai important din Basarabia, lucru jvat si de recensaminte. n 1834 ei reprezentau 86% din populatie, n 1862, 4%, n 1871, 67,4%, iar n 1897, ca rezistat al rusificarii, doar 47,6% dintre uito'ri, dar, oricum, cei mai numerosi, caci 19,6% erau ruteni si ucrainieni, % rusi, iar 11,8% evrei. Problema Basarabiei a fost subiect de discutie ntre irile Puteri, dar si ntre Rom nia si Rusia. Daca n 1856, judetele din sudul sarabiei, -Cahul, Ismail si Bolgrad- au fost retrocedate Moldovei, p na n 77 guvernul tarist a cautat, pe diferite cai, sa anuleze prevederile Tratatului de aris n acest sens. A reusit aceasta nsa doar ncalc nd integritatea teritoriala Rom niei, prevazuta a fi respectata prin Conventia de la 4 aprilie 1877. wgresul de la Berlin din anul 1878 a acceptat ca Rusia sa ncorporeze reaga provincie rom neasca dintre Prut si Nistru.

La nceputul secolului al XX-lea miscarea nationala a populatiei rom nesti ? intensificat. Ea a fost condusa de o pleiada de intelectuali, precum Ion -,ulet, Ion Pelivan, Emanoil Gavrilita, Alexandru Nour, Constantin Stere, intelimon Halipa, Vasile Stroescu si altii. Dupa revolutia din 1905-1907 n \sarabia s-au afirmat trei grupari, si anume gruparea radicala a studentilor, cea ntelectualilor, cea a boierilor moldovenicondusi de P. Dicescu, care au format, t rziu, Partidul Moldovenesc Democrat. La Chisinau s-a format si a activat ocietatea moldoveneasca pentru rasp ndirea culturii nationale" si a fost blicat ziarul Basarabia". n ciuda represiunii, populatia rom neasca a ntinuat sa militeze pentru emanciparea nationala, folosirea limbii rom ne n oala, Biserica si administratie.

Q 8ucovir-< Anexata n 1775, n urma unor rapturi teritoriale, de catre ibsburgi, Bucovina s-a aflat, p na n 1786, sub ocupatie militara, iar apoi, dupa 90, a fost alipita Galitiei. n 1849 ea a devenit ducat aflat sub directa vernare a mparatului de la Viena. Politica de deznationalizare fortata a nanilor practicata de Habsburgi a vizat n special Biserica si scoala, unde a st interzisa folosirea limbii rom ne si au fost facilitate mari imigrari de populatie raineana, germana, ruteana, slovaca n cele din urma, s-a produs si iscresterea treptata a populatiei rom nesti si ascendentul populatiei ucrainene. 1848 populatia Bucovinei a numarat 377 571 locuitori, din care 209 293 m ni si 108 907 ucraineni. n 1900, din 730 195 locuitori, 229 018 erau rom ni 297 798 ucraineni. Restul populatiei era reprezentata de germani, poloni, aghiari, ruteni, armeni.

Organizarea partidelor politice a avut un rol important si n lupta nationala n Bucovina. n anii miscarii memorandiste a luat nastere, la Cernauti, vietatea Concordia", ce-si propunea sa lupte pentru respectarea autonomiei individualitatii teritoriului rom nesc. Mai activau, de asemenea, Societatile unimea"s Dacia". n martie 1892 s-a constituit Partidul National Rom n km jcovina, organism conducator al luptei pentru drepturi nationaJe si sociale a manilor. Lupta culturala a jucat, de asemenea, un mare rol. n 1883 s-a ganizat Societatea scoala Rom na ce a contribuit, la rasp ndirea ideologiei ico-rom niste. Serbarile de la Putna, din 1871, organizate de un comitet din

"iiā,.

eu -sa.  * j- a

Palatul Mitropoliei din Cernauti

care au facut parte loan Slavici, Mihai Eminescu, A.D. Xenopol, si la care au luat parte peste 3 000 rom ni, au reliefat vointa nationala a rom nilor. La Putna au participat Dimitrie Onciul, Nicolae Filipescu, Ion sendrea, Eudoxiu Hurmuzaki. Cu acelasi prilej compozitorul Ciprian Porumbescu, membru al societatii Arboroasa, a interpretat Hora Daciei ntregi". Eminescu afirma ca prin aceasta manifestatie s-a ridicat simtul national, iar studentii... vor contribui, dupa aceasta, ntr-o larga masura la redesteptarea poporului rom n...". n acelasi sens, s-au nscris si ntreaga activitate a lui ron Pumnul, comemorarea n 1875, la lasi si n strainatate, a unui secol de la rapirea provinciei rom nesti, iar peste doi ani a unui secol de la asasinarea lui Grigore al ///-/ea Ghica, campania de presa din ziarele Bucovina", condusa de fratii Hurmuzaki, Gazeta Bucovinei", Patria". Junimea literara". Urmare a luptei sustinute, n 1875 s-a inaugurat,- prin grija lui Ion Gh. Sbiera, la Universitatea germana din Cernauti, o catedra de limba si literatura rom na. La nceputul secolului nostru, rom ni din toate provinciile au luat parte la comemorarea a patru secole de la moartea lui stefan cel Mare si la jubileul regal (1906), la actiunile ntreprinse la Putna si Bucuresti. n acelasi timp, rom nii au putut folosi, n slujba idealurilor lor, hotar rile guvernului de la Viena privind largirea retelei scolare si introducerea, n 1907, a votului universal.

9> Dcbrogea. Spatiul dobrogean a urmat un drum propriu, ce a permis supravietuirea populatiei rom nesti. Dobrogea nu a fost integrata total structurilor Imperiului Otoman, iar lupta antiotomana a voievozilor rom ni a suscitat, mereu, idealul luptei sociale si nationale. P na n secolul al XVIII-lea ea a constituit o provincie de margine cu rol ofensiv, ulterior devenit defensiv. Din punct de vedere religios, ea a fost supusa mult timp administratiei de cult a Mitropoliei Proilavonuiui. Alaturi de legislatia otomana a continuat sa se manifeste obiceiul

Untului" De pilda n secolul al XIX-lea, este mentionata starostia mocanilor a H rsova Poarta a colonizat n Dobrogea, n conformitate cu interesele

numerosi osteni spahii, ieniceri, iar n secolul al XIX-lea tatari si cerchezi, are i-a nzestrat cu pam nt Mari suprafete funciare s-au aflat n proprietatea 7ammtelor religioase otomane, dar mentinerea a cinci sisteme de proprietate implicat mult statutul proprietatii agricole

Populatia rom neasca a continuat sa vietuiasca n comunitati proprii nu r n mediul rural, ci si n orase Centrul politic, administrativ si militar al unu s-a aflat, n secolul al XIX-lea, la Babadag Dupa 1848 se constata o ngere a legaturilor cu rom nii din Vechiul Regat Biserica si scoala au ramas, continuare, principalele institutii n lupta pentru drepturi nationale Cu cursul si al unor carturari ardeleni, scoala dobrogeana a devenit o arma de a pentru pastrarea spiritului rom nesc, fund ntretinuta de comunitatile locale tatul rom n N/fon Balasescu a fondat circa 25 scoli, dintre care cea de la oea a fost sprijinita financiar direct de catre guvernul de la Bucuresti igresul de la Berlin din 1878 a recunoscut dreptul istoric al Rom niei asupra )rogei ntr-o proclamatie adresata armatei, la 14 noiembrie 1878, de icipele Carol, cu prilejul unim Dobrogei cu Rom nia, se spunea ca veti rge n Dobrogea nu n calitate de cuceritori, ci amici, ca frati ai locuitorilor, e de azi nainte sunt concetatenii nostri"

La sf rsitul secolului al XIX-lea si la nceputul secolului XX, lupta populatiei provinciile rom nesti aflate sub dominatie straina a fost rodul colaboram iror fortelor social-politice de pe ambele versante ale Carpatilor Animati de aiul unim, rom nii si-au demonstrat, pe cai si cu mijloace diferite, dorinta na de a trai si crea n limitele aceluiasi stat national, expresie a unei idantati nationale organice

Din cuv ntul lui Ion Ratiu, presedintele Partidului National Rom n din Transilvania, la cesul liderilor miscarii memorandiste din 1894 la Cluj

Onorabila Curte

Domnilor jurati

Memorandumul pentru a carui publicare si rasp ndii e suntem trasi ca niste facatori de rele ntea acestei bare judecatoresci nu cuprinde precum v-ati putJt convinge, dec t gravaminele loruiui rom n care ne-a trimis pe noi ca sa cerem scutul Tronului pentru drepturile lui nesocotite alcate n picioare

Ceea ce ne-a silit pe noi si pe ntregul popor rom n ca sa facem acest deme^rs este faptul ca t legislatiunea c t si guvernul ne-a adus la convingerea nestramutata ca n fata lor pentru noi ba de dreptate nu poate fi

n zadar au fost toate promisiunile ce s-au dat n repetite r nduri pentru respectarea ptunlor noastre nationale n zadar am ncercat toate formele si mijloacele legaie n zadar ne-am ns la toti factorii competenti ai statului

Esclusivismul de rasa a declarat razboiu de esterminare limbei si nationalitatii noastre

Nu ne mai ramasese doar dec t acesta singura cale a apelului la factorul suprem al statului a opiniunea publica a lumii civilisate

Fata de acest act care nu contine dec t curatul adevar si este icoana credincioasa a erintelor si nedreptatilor seculare ce le ndura poporul rom n din Transilvania si Ungaria trebuia i egimul ori sa se desvinovateasca ori sa si rasbune

Desvinovatirea nu era cu putinta a ales calea rasbunarei

Ne-a mpiedicat sa ajungem la Tron si acum ne supune judecatii acelora contra carora ne-am pl ns

Ceea ce se discuta aici domnilor este nsasi esistenta poporului rom n

Esistenta unui popor nsa nu se discuta se afirma

De aceea nu ne e n g nd sa venim naintea d-voastra sa dovedim ca avem dreptul la esistenta

fntr-o asemenea cestiune nu ne putem apara n fata d-voastra nu putem dec t sa acusam n fata lumei civilisate sistemul asupritor care tinde sa ne rapeasca ceea ce un popor are mai scump legea si limba¹

De aceea nu mai suntem aici acusati suntem acusaton

Procesul C rtii de Aur

Procurorul reqesc din Cluj a ridicat deci acuza n contra autorului C rtii de aur pentru agitatie si at tare si a cerut iar Tribunalul regesc din Cluj a ordonat confiscarea volumului prim din Cartea de aur S au confiscat toate exemplarele din acest volum pe cari jgdele de instructie din Sibiu Ie-a gasit n locuinta autorului cartn si s a confiscat cartea si de la abonatii cari o primisera prin posta n actul de acuzare erau trecute apoi pasage'e din carte n cari s-a mpiedicat puterea executiva a statului si cari erau toate scoase din vorbirea lui Simeon Barnutiu rostita n catedrala din Blaj din 2/14 mai 1848 am proclamatiunea lui tot de la 1848 si din alte documente istorice din acel an ori din altn apropiati si se spunea ca pacatul cartn e acela ca e scrisa rom neste cu menirea de a fi rasp ndita printre romani

Procesul Cartn de aur a fost de mare nsemnatate de nsemnatate egala cu al Republicei si al Memorandului cu deosebirea ca aceste doua au fost intentate prezentului poporului rom n din statul ungar iar Cartea de aur a fost data n judecata prntru trecutul poporului nostru Nu cartea nu autorul ci trecutul frumosul trecut al poporului rom n din patria aceasta a fost tras la bara judecatoreasca

Consulul Turciei la lasi Selim Gurdji la 20 mai 1908 despre idealul unitatii nationale la rom nii din Bucovina

Vizitele n grup ale rom nilor din Bucovina si Transilvania aveau p na acum aparenta unor initiative particulare guvernul rom n cauta n mod riguros sa nu trezeasca deloc susceptibilitatea vecinilor sai austro-ungan dar pe masura ce aceste vizite devin mai frecvente menajamentele guvernului (rom n) tind de asemenea sa slabeasca Astfel la 19 curent vs invitati de primaria lasului 700 de bucovineni apartin nd tuturor claselor populatiei au fost timp de trei zile oaspetii moldovenilor toate toasturile lor au fost pentru Bucovina si Transilvania nici un cuv nt peitru mparatul rege De altfel opinia publica interpreteaza aceste manifestatii ca un prim pas catre unire Orice rom n care trece prin scoala nvata ca Bucovina Transilvania si Basarabia sunt provincii detasate din regatul rom n si ca mai devreme sau mai t rziu ele vor trebui sa revina la patria mama

Ziarul Drug din Chismau despre intensificarea luptei culturale a rom nilor din Basarabia

S-a format un cerc al carui scop tinde la deschiderea de scoli rom nesti n Basarabia predarea limbii rom nesti dezvoltarea gustului pentru literatura romaneasca ntr-un cuv nt s-a facut primul pas care fatal va duce la antagonism si desigur majoritatea va prefera sa nvete n limba materna n cea rom neasca Deci nstrainarea de Rusia e inevitabila

TEM

Care a fost statutul politic al Transilvaniei n cadrul regimului dualist austro-ungar?

Reliefati importanta istorica a miscam memorandlste

nfatisati cai si metode utilizate n lupta nationala de catre rom nii aflati sub stap nire
straina