RUSII DESCOPERA BAZINUL FLUVIULUI AMUR

RUsII DESCOPERĂ BAZINUL FLUVIULUI AMUR

PRIMELE INFORMAŢII DESPRE AMUR

Iakutsk a devenit punctul de pornire si pentru acei calatori rusi care cautau pamīnturi noi spre sud, īnaintīnd īn sus pe afluentii Lenei -Oliokma si Vitim. Curīnd ei au trecut peste sirurile de munti care for­meaza cumpana apelor si īn fata lor a aparut o noua tara īntinsa, si­tuata īn bazinul marelui fluviu "silkar" (Amur). Aceasta tara era locuita de dauri, o populatie sedentara īnrudita ca limba cu mongolii. īnca dinainte vīnatorii rusi auzisera de la tungusii de pe Vitim si Oliokma si de la daurii nomazi despre un rīu mare care curge departe spre rasarit prin tara daurilor sedentari unde sīnt multe grīne si vite, se īntīlnesc sate mari si orase īntarite, iar padurile sīnt bogate īn animale cu blana.

Dintre rusi, primul care a vazut Dauria (dupa cīte stim noi) a fost cazacul Maksim Perfiliev, care īn 1636 a fost acolo probabil īn recu­noastere. Aceasta tara a mai fost vizitata si de alti rusi, de pilda, vīna-torul Averkiev, a carui relatare a ajuns pīna la noi. El a mers pīna ^^a confluenta rīurilor silka si Argun, adica tocmai pīna īn locul unde ^ de fapt Amurul. A fost prins de localnici si dus la "cnezii" lor. ce l-au interogat, i-au dat drumul fara sa-i faca nici un rau, ba chiar schimbat marfurile gasite la el - margele marunte si vīrfuri de pentru sageti - pe blanuri de samur.

EXPEDIŢIA LUI POIARKOV ĪN DAURIA sI CĂLĂTORIA PE AMUR

Zvonurile despre bogatiile din Dauria se īnmulteau 10510w2224k . Se ^sP}ⁱⁿ^_urrlb asemenea ca īn aceasta tara ar exista mine de argint, cupru si P-^1 si ca ea ar fi aproape de China. In sfīrsit, īn 1643 Piotr Golovin, P

RUsII DESCOPERĂ BAZINUL FLUVIULUI AMUR

tnr din Iakutek, a trimis spre _guvernf°;_{n detasamen}t de 132 de >&■ īnarmat cu un tun, sub co-oazaci " _{fului de} cancelarie Vasili ^nJci Poiarkov. Detasamentu-£>^ttr° _aualaturat vreo cincisprezece ^1ul -\«ri voluntari. Scopul expeditiei .^vinti sa strānga iasakul, "sa caute ^eI^pni noi care nu platesc īnca ia-^ sa gaseasca zacaminte de argint ^Sarnkale neferoase (cupru si plumb). ^s1 īt va fi cu putinta sa orga-

pe

pe cīt Szeze extractia lor.

Poiarkov a plecat īn Dauna pe _{un a}lt drum decīt cel urmat īnaintea _lui de vīnatorii rusi. Din Iakutsk, de­tasamentul a coborīt pe Lena pīna la Aldan, iar apoi a urcat pe Aldan si pe rīurile din bazinul lui - Uciur si Gonam. Alegerea acestei cai arata ca rusii cunosteau destul de bine regiunile de la sud de Iakutsk, poate din informatiile obtinute de la lo­calnici.

Gonamul este navigabil numai pe aproximativ 200 km de la varsare, caci mai sus īncep cataractele. Oa­menii lui Poiarkov au trebuit sa care vasele pe uscat aproape la fie­care cataracta. Or, pe Gonam ele sīnt

īn numar de peste 40, fara a le socoti pe cele marunte. Cīnd au īnceput gerurile si rīul a īnghetat, detasamentul īnca nu ajunsese la cumpana apelor dintre bazinul Lenei si cel al Amurului. Poiarkov a lasat o parte din oamenii sai la iernat pe Gonam cu vasele si cu proviziile, iar el īn­sesi, cu un detasament de 90 de oameni, a pornit cu saniile peste muntii Stanovoi si a ajuns la izvoarele rīului Zeia.

Rusii ajunsesera īn tara "plugarilor", īn Dauria. Pe malurile rīului ^eia ei au īntīlnit sate cu case spatioase din lemn, bine construite, avīnd erestrele acoperite cu hīrtie impregnata cu grasime. Daurii aveau rezerve grīne, leguminoase si alte produse agricole, multe vite si pasari do- ' ?* ^purtau īmbracaminte din tesaturi de matase si bumbac. Ma-

t> paturile de bumbac, obiectele metalice si alte produse le capatau i     ^{a> īn scilimbul} blanurilor. Tot cu blanuri plateau tribut manciu-tru a⁰¹"' ^Poiarkov a cerut daurilor sa plateasca iasak tarului Rusiei. Pen-Paza °^{easta a lu}at ca "amānati" (ostatici) oameni de vaza, i-a tinut sub °blig_e¹~^a ?^us *ⁿ lanturi si i-a tratat cu cruzime, pentru ca acestia sa-si ^mai repede compatriotii sa-i satisfaca cererile. De la "amānati"

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

si de la alti dauri prizonieri rusii au obtinut informatii mai exact
bre aceasta tara si locuitorii ei, precum si despre Manciuria īnv» . ^s*
si China. ^ecitlatā

Poiarkov a hotarīt sa ierneze pe rīul Zeia si a īntemeiat o ceft līnga varsarea rīului Umlekan. Pe la mijlocul iernii, īnsa, proviziile terminat, din satele īnvecinate se ridicasera toate rezervele si rnai av~^aU de asteptat pīna cīnd se va īncalzi vremea, cīnd se va topi gheata rīuri si vor sosi pe vase proviziile lasate pe Gonam. A īnceput foa Cazacii amestecau īn faina scoarta de copaci, se hraneau cu radacin cu animale moarte, se īmbolnaveau si mureau. Daurii din īmprejurm? care se refugiasera īn paduri, au prins curaj si au organizat cīteva         ^

īmpotriva cetatuii. Din fericire pentru rusi aceste atacuri au esuat Cīf dauri au fost ucisi si cadavrele lor zaceau īn jurul cetatuii. Cazac īnceput sa manīnce si cadavrele. Spre sfīrsitul primaverii, cīnd au sos't

vasele cu provizii, Poiarkov a hotarīt totusi sa mearga mai departe ī jos, pe Zeia. Ii ramasesera mai putin de o suta de oameni. Cazacii īna­intau printr-o tara cu o populatie destul de deasa, dar localnicii nu-i lasau sa debarce.

In sfīrsit, detasamentul a ajuns la varsarea Zeiei, a iesit pe Amur si a continuat sa navigheze īn jos pīna la gurile rīului Sungari. Aici īnce­peau pamānturile unui alt popor sedentar - diucerii - īnruditi cu man-ciurienii. Ei traiau īn sate destul de mari, cu cīte 70-80 de case, iar ase­zarile lor erau īnconjurate de ogoare cultivate cu grīne. Imprudent, Po-iarkov a trimis īnainte un grup de cercetasi. Diucerii i-au atacat prin surprindere si i-au macelarit aproape pe toti. Numai doi au izbutit sa se īntoarca la detasamentul principal. Acum, lui Poiarkov nu-i mai rama­sesera nici 70 de oameni. Totusi, el a continuat calatoria īn jos pe Amur. Dupa cīteva zile s-au ivit corturile "acianilor" sau golzilor (nanaitii). \cestia locuiau īn sate mari formate din cīte o suta de iurte sau chiar nai multe. Ei se aflau pe o treapta inferioara de dezvoltare decīt daurii si liucerii. Acianii nu cunosteau aproape de loc agricultura; cresterea ani-nalelor era slab dezvoltata la ei, iar pentru deplasari foloseau numai anii trase de cīini. Principala lor īndeletnicire era pescuitul si se hra-leau aproape exclusiv cu peste. īsi faceau haine din pielea pestilor mari ucrata cu maiestrie. Acianii se īndeletniceau si cu vīnatoarea; cazacii au azut la ei blanuri de samur si de vulpe.

In tara lor,, marele rīu cotea spre nord-est. Vasele lui Poiarkov s^u avigat timp de doua saptamīni prin acest tinut si, īn sfīrsit, pe maluri e ursului inferior al Amurului, rusii au vazut case pe piloti si au īntīJD¹ n popor nou. Acestia erau ghiliacii (nivhii), pescari si vīnatori, si ^m lapoiati decīt acianii la care apucase sa patrunda influenta civilizat¹ īineze. si acestia se deplasau cu ajutorul cīinilor; cazacii au vazut nii ghiliaci un numar urias de cīini: sute, ba chiar mii de animale-^ sscuiau īn barci mici facute din scoarta de copaci si ieseau cu ele P¹ i largul marii. Dupa alte doua saptamīni, Poiarkov a ajuns la g^url murului.

_a j_esit _m j       p t

^ intrat īn gurile rīului Ulia¹, unde cazacii au īntīlnit un popor pe _rt-l cunosteau dinainte, si anume pe tungusi si i-au impus la iasak. Aici s-a oprit Poiarkov la iemat pentru a treia oara.

La īnceputul primaverii anului 1646, detasamentul a pornit cu sa­niile īn sus pe Ulia si a trecut dealurile nu prea īnalte care formeaza cumpana apelor īntre izvoarele Uliei si rīul Maia, care face parte din bazinul Lenei. Apoi, īnaintīnd pe Maia, Aldan si Lena, el s-a īntors pe la mijlocul lunii iunie 1646 la Iakutsk. Pe drum, au pierit 80 de oameni, cei mai multi de foame. S-au īntors 52 de oameni.

In timpul acestei expeditii, care a durat trei ani, Poiarkov a stra­batut circa 8 000 km. El a mers pe un drum nou de pe Lena spre Amur si a descoperit rīurile Uciur, Gonam si Zeia. A fost primul care a coborīt de la gurile Zeiei pe Amur pīna la mare, a descoperit limanul Amurului si golful Sahalin si a strīns unele informatii despre insula Sahalin². Po­iarkov a fost cel dintii rus care a facut o calatorie, pe deplin confirmata istoric, de-a lungul tarmurilor de sud-vest ale marii Ohotsk si primul care a traversat spre sud partea de vest a acestei mari. Poiarkov a strīns informatii pretioase despre popoarele care locuiau pe Amur - daurii, aiucerii, nanaitii si nivhii - si a cautat sa convinga pe guvernatorii din ow^k- ^C^ t^inuGurile din bazinul Amurului trebuie anexate la Rusia: ..Trebuie sa mergem acolo si sa aducem sub īnalta obladuirea tarului pe P ugarii care cultiva grīne si sa-i facem serbi pe vecie, si sa strīngem de la ei ^ sakul, pentru ca astfel maritul domn sa aiba mult venit; caci pe pamīntu-Lf ^ea.Caiesc multi oameni, se gasesc grīne si samuri si tot felul de alte

^^e. si grīne se fac multe si rīurile sīnt bogate īn peste..."

Actiunea īnceputa de Poiarkov a fost continuata de Habarov.

Pe

^^{6 vase}^^{e au} ^^ost aruncate de furtuna spre tarmurile unei insule mari. Unii
°^{ā at} a fi il Sfīl l        E      īa bbil

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

PRIMA EXPEDIŢII? A LUI HABAROV PE

Erofei Pavlovici Sviatitki era taran do* Veliki Ustiug. Ca si multi"^ concetateni ai sai, el a pleca?)¹ vīnatoare peste Ural, si fu īntre altele, la Mangazeia^⁶' 1628), pe rīul Piasina si ^ f* nisei. In jurul anului 1640 B barov si-a parasit familia si s " statornicit pe Lena, līnga gu^ rīului Kirenga: el a īnsamīntat un lot de pamīnt, a īnceput sa faca negot cu grīne, sare si alte marfuri si s-a īmbogatit repede Dar bogatia lui n-a durat mult! Guvernatorul Piotr Golovindiii Iakutsk i-a luat lui Habarov toate grīnele, a predat vistieriei īntreprinderea lui de extras sare si 1-a aruncat īn temnita. Ha­barov a iesit din īnchisoare "sarac lipit pamīntului" Dar, spre norocul lui, īn 1649 a venit un nou guvernator, Dmitri Frantbekov.

Zvonurile despre expeditia lui Poiarkov se raspīndisera

pīna atunci īn toata Siberia rasariteana. Habarov l-na īntīlnit pe Frantbekov si 1-a rugat sa-i īngaduie sa organizeze o noua expeditie īn Dauna. E adeva­rat ca Habarov nu avea mijloacele necesare sa echipeze o expeditie mare, dar spera ca noul guvernator, lacom de bani (ca si predecesorul sau) nu va scapa prilejul de a se īmbogati din prada obtinuta īn Dauria. Asa s-a ti īntīmplat. Frantbekov i-a dat lui Habarov pe credit echipament mili­tar al statului si arme (chiar si cīteva tunuri), inventar agricol, iar dⁱⁿ Eondurile sale personale i-a dat lud si altor participanti la expeditie bani, fireste cu dobīnzi camataresti. Mai mult decīt atīt, guvernatorul ^a_P^u. la dispozitia expeditiei vase care apartineau unor vīnatori si neguta 3in Iakutsk. Iar cīnd Habarov a strīns un detasament de vreo 70 de o _ loeni, guvernatorul 1-a aprovizionat cu grīne, luate tot de la neguta lin Iakutsk. Jefuirea vistieriei statului, samavolniciile si birurile ii^e& 3use de Frantbekov, iar uneori chiar tīlhariile fatise īncurajate de s arovocat la Iakutsk "razmerita". Guvernatorul a arestat pe prin^cXP -,razvratiti". Plīngerile si denunturile īmpotriva lui au īnceput sa ^c

RUsII DESCOPERĂ BAZINUL FLUVIULUI AMUR

Habarov īnsa apucase sa plece din Iakutsk si sa urce īn sus _la M°^scoV?' _e oiiokma, pīn.a la gurile rīului Tunghir. _pe Lena ī³ F _t g_erurjie. Mai departe, spre sud, detasamentul a mers cu ^AU-ⁱⁿ us pe Tunghir, a trecut peste ramurile muntilor Stanovik de saniile in ^ primavara anului 1650 a ajuns la rīul Urka, un afluent pe ^ol ^frai Auzind (de la un transfug rus) de īnaintarea detasamen-_al .^^rn?y_rji _aU parasit regiunile de pe malul rīului si au plecat īntr-o tului, da _ecunoscuta. Cuceritorii au patruns īntr-un oras parasit, bine for-directie _cneazu\_ui" daurilor Lavkai (pe rīul Urka). Acolo au zarit sute tificat j^_c^p^_toare _ fiecare pentru cīte cincizeci sau chiar mai multi de case _Casej_{e erau} luminoase, aveau ferestre mari acoperite cu hārtie °^am^ta īn gropi, cazacii au gasit rezerve mari de grīne. ^CerUDe aici Habarov a pornit īn jos pe Amur, dar pretutindeni a īntīlnit si orasele pustii. In sfīrsit, īntr-un orasel parasit, cazacii au gasit

fmeie pe care au dus-o la Habarov. Ea a spus ca de cealalta parte a Amurului se afla o tara si mai bogata decāt Dauria, unde merg pe rīuri

se mari cu marfuri, ca domnitorul de acolo are o oaste īnzestrata cu tunuri si arme de foc. Atunci Habarov a hotarāt sa-si lase oamenii (vreo cincizeci) īn "oraselul lui Lavkai", iar el s-a īntors la Iakutsk si a īnceput sa recruteze" un nou detasament, raspīndind zvonuri exagerate despre bogatiile Dauriei. S-au gasit multi doritori, iar Frantbekov i-a dat din partea sa vreo douazeci de osteni cu trei tunuri.

A DOUA EXPEDIŢIE A LUI HABAROV PE AMUR

In primavara anului 1651, Habarov s-a īntors pe Amur cu un deta­sament de peste 200 de oameni. El i-a gasit pe cazacii pe care-i lasase mai jos pe Amur, līnga oraselul īntarit Albazin, pe care ei īncercasera fara succes sa-1 ia cu asalt. Vazīnd ca se apropie un nou detasament mare, daurii au fugit din Albazin. Cazacii au pornit īn urmarirea lor, i-au ajuns dupa doua zile, i-au zdrobit, le-au rapit vitele, au luat multi prizo­nieri si o prada bogata. Transformīnd Albazinul īntr-un punct de sprijin, Habarov a īntreprins cīteva atacuri pustiitoare asupra satelor din jur, mca neparasite de dauri, si a luat ostatici si prizonieri, īn special femei, Pe care le-a īmpartit oamenilor sai.

, ^ Albazin, Habarov a construit o mica flotila si īn vara anului . * .^a Pornit īn jos pe Amur. La īnceput cazacii n^au vazut pe malurile _Un ^Ul^^ecīt sate arse chiar de locuitori; dar dupa cīteva zile au ajuns la _Ce ,^ora?^{el bi}ne īntarit unde se aflau forte considerabile ale daurilor. Dupa _apro^au "^OInbardat cu tunurile, cazacii au luat oraselul cu asalt, omorīnd a rarnfl^la^^{V 6}°° ^^{e oameni}- Aici ei au pus mīna pe multe vite. Habarov ^{S Ī3}\ ^a°est orasel cīteva saptamāni. El a trimis īn toate partile ^{a s}i

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

KALMICII / (MUGALIlVrANGUTI

Harta Siberiei īntocmita de Piotr Godunov īn 1667 (pe original nordul se afla jos).

abandonata. In augst, dupa ce au trecut de gura rīuluii Zeia, ei au ajuns
la o cetate unde se adunasera multi dauri. Acestia nu se asteptau la
atac si majoritatea erau dusi la o serbare īntr-un sat vecin. In cetate
ramasesera putini oameni. Cazacii au ocupat-o fara sa īntīmpine rezis­
tenta, iar apoi au atacat satul, l-au īnconjurat si i-au silit pe dauri sa se
predea si sa se recunoasca supusi ai tarului. Habarov spera sa obtina un
tribut mare, dar daurii n-au dat decīt putine blanuri de samur, fag^a
duind sa plateasca toamna iasakul īntreg. Se parea ca īntre dauri si ^ca^
zaci s-au stabilit relatii pasnice. Dar dupa cīteva zile, toti daurii din i
prejurimi au plecat cu familiile lor, parasindu-si casele. Atunci Habar
a dat ordin sa se dea foc cetatii, si-a īncarcat detasamentul pe vase si
pornit mai departe, pe Amur īn jos.

De la gurile rīului Bureia īncepeau pamānturile locuite de ,>g°p. j - un popor īnrudit cu manciurienii. Ei traiau razletiti, īn sate n¹¹ nu puteau sa opuna rezistenta cazacilor care debarcau pe mal si ī¹ 1. _te iau. O rezistenta slaba au opus cazacilor si diucerii "plugari", care &^a

BUsII DESCOPERĂ BAZINUL FLUVIULUI AMUR

' - o parte din detasamentul lui Poiarkov, deoarece cazacii lui _nimicisera^ _numerosi si mai bine īnarmati, tīabarov         _{ul luni}- _septembrie, expeditia a ajuns pe pamīntul nanai-

^La Habarov s-a oprit īntr-un sat mare. El a trimis la pescuit pe rīu t^{ilor sl}. _matate din detasamentul sau. Atunci nanaitii, unindu-se cu diu- ?"^S ."'"u atacat pe neasteptate pe rusi, dar au fost īnfrānti si s-au ^cerii' ^upa ce au pierdut peste 100 de oameni. Pierderile rusilor au fost retras ^_^ detasamentul trimis la pescuit s-a īntors, Habarov a īntarit infime-. ^ _{ramas aC}olo la iernat. De aici, din "cetatuia Aciansk" cazacii ^ ^s incursiuni īmpotriva nanaitilor si strīngeau de la ei iasakul. Tn faceau ^ ^ ^ īnfrint un mare detasament manciurian (circa 1 000 de ^mareni) care a īncercat sa ia cetatuia cu asalt.

°^a Dar Habarov īsi dadea seama ca nu poate cuceri tara cu micul sau detasament; primavara, dupa ce s-a topit gheata pe Amur, el a parasit cetātuia Aciansk si a pornit cu vasele pe rīu īn sus.

Mai sus de gurile rīului Sungari, īn iunie, Habarov a īntīlnit pe Amur un detasament rusesc care i-a fost trimis īn aju+or; el a continuat totusi sa se retraga, caci auzise ca manciurienii au strīns īmpotriva lui o oaste mare de circa 6 000 de oameni. Abia la īnceputul lunii august Habarov s-a oprit īn fata gurilor rīului Zeia. De aici, un grup de razvratiti au fugit cu trei vase pe Amur īn jos, luīnd cu ei arme si praf de pusca. Jefuind si omorīnd pe dauri, diuceri si nanai, ei au ajuns pīna la "Ţara ghiliaci­lor" si īn vederea strīngerii iasakului au īntemeiat acolo o cetatuie. Dar Habarov nu tolera rivali. Tn septembrie, el a coborīt pe Amur pīna īn tinutul ghiliacilor si a bombardat cetatuia. Razvratitii s-au predat, cu conditia sa li se daruiasca viata si prada jefuita. Habarov "i-a crutat", dar a poruncit sa fie biciuiti (din care cauza multi au murit) si le-a luat īntreaga prada.

In tinutul ghiliacilor, Habarov s-a oprit a doua oara la iernat pe Amur. In primavara anului 1653 el s-a īntors īn Dauria, la gurile rīu­lui Zeia. In tot cursul verii, oamenii sai au navigat īn sus si īn jos pe Amur, adunīnd iasakul de la bastinasi. Tot malul stīng al Amurului a ra-^mas P^ustiu: din ordinul autoritatilor manciuriene, locuitorii au trecut Pe malul drept.