RĂZBOIUL PENTRU REĪNTREGIREA NAŢIONALĂ A ROMĀNIEI

R ZBOIUL PENTRU RE NTREGIREA NA IONAL A ROM NIEI

-DIPLOMA IA ROM NEASC LA SF RsITUL SECOLULUI AL XIX-LEA sl

NCEPUTUL SECOLULUI AL XX-LEA. -ROM NIA  SI DEBUTUL PRIMEI CONFLAGRA II MONDIALE. PERIOADA

NEUTRALIT II SI SEMNIFICA IA SA. -INTRAREA ROM NIEI N R ZBOI. OPERA IILE MILITARE DIN ANUL 1916.

OCUPA IA MILITAR A PUTERILOR CENTRALE.      ^k - CAMPANIA DIN VARA ANULUI 1917 SI URM RILE SALE. -PACEA DE LA BUCUREsTI (24 APRILIE/7 MAI 1918). REINTRAREA

ROM NIEI N R ZBOI SI PARTICIPAREA SA LA VICTORIE.

Diplomatia rom neasca la sf rsitul secolului al XIX-lea si nceputul ocolului al XX-lea. Dup recunoasterea internationala a independentei de stat, om nia a trebuit sa tina seama de noul echilibru de forte creat n Europa si, n aecial, n sud-estul sau. Aceasta, pe de o parte, deoarece ocupa o pozitie rategioa n Peninsula Balcanica acolo unde se ciocneau interesele economice si olitice ale Rusiei, Imperiului Otoman si Austro-Ungariei, iar, pe de alta parte, ea ebuia sa se integreze structurilor europene de pe o noua pozitie - cea de stat de >ne statator- si sa si faureasca modalitati proprii de afirmare care sa-i asigure 9zvoltarea. n atare conditii, tara noastra a desfasurat o politica externa activa, cu n c mp de actiune largit si n care s-a manifestat o colaborare ntre toate partidele alitice, dincolo de micile interese partizane, pe drumul afirmarii intereselor ationale. Au contribuit la aceasta diplomati straluciti, precum MihailKogalniceanu, j/7 Chica, P.P. Carp, I.C. Bratianu, V. Boerescu, DA. Sturdza si altii. Conform arerii unor diplomati straini, Bucurestiul a devenit, n perioada de care ne ocupam, n centru cu o bogata activitate diplomatica o veritabila trambulina pentru mbasadori".

Imediat dupa 1878, un obiectiv central al guvernului rom n a fost cunoasterea n plan extern a independentei si a transformarilor ce i-au urmat n tatutul politic al tarii. Dupa numeroase demersuri diplomatice, legate mai ales de Dordarea cetateniei evreilor si de rezolvarea urmarilor afacerii Stroussberg, ntre iii 1878-1880 Anglia, Franta, Grecia, Olanda, Rusia, Imperiul Otoman, ustro-Ungaria, Italia, Germania au recunoscut independenta de stat a Rom niei.

n acelasi timp, au avut loc numeroase contacte diplomatice legate de dicarea tarii la rangul de Regat. nca n toamna lui 1878, Caro/ la luat titlul de Iteta Regala acesta fiind recunoscut n anul urmator. El a semnificat un prim as catre modificarea statutului politic international al tarii. n 1880 I.C. Bratianu Carol I au facut vizite n Germania. Cu acest prilej a fost abordata si problema sgatului si s-a reglementat, apoi, succesiunea la tronul tarii. S-a stabilit ca, n lipsa ascendentilor directi, tronul sa revina printului Ferdinand, nepotul de frate al lui

Carol. Acesta s-a casatorit n 1892 cu principesa Maria de Edinburgh, nepoata reginei Victoria a Angliei. La 14/26 martie 1881, Parlamentul a votat transformarea Rom niei n Regat, pun nd nca o data Europa n fata faptului mplinit. Rom nia īsi decidea, astfel, singura, soarta n istorie. n 1881, tara noastra ntretinea relatii diplomatice cu 18 state ale lumii.

La sf rsitul secolului al XIX-lea si nceputul secolului al XX-lea scena politica a continentului nostru a fost marcata, cel putin n sud-estul sau, de mutatii semnificative. Austro-Ungaria si-a intensificat penetratia n Peninsula Balcanica si a ocupat un loc important n Comisia Dunarii; preocuparea sa de a domina Comisia, permanentele frictiuni legate de situatia rom nilor din Transilvania, supusi unei intense deznationalizari dupa nfaptuirea dualismului din 1867, ca si consecintele conventiei comerciale din 1875 au dus la nrautatirea relatiilor rom no-austro-ungare. Rusia si-a ntarit pozitiile n Bulgaria si a ncercat, n 1878, sa ameninte Rom nia cu ocuparea; n anul urmator, pe fondul nrautatirii grave a relatiilor rom no-ruse, dupa ncalcarea de catre Rusia a Conventiei din 4 aprilie 1877 si ocuparea judetelor din sudul Basarabiei, s-a ajuns la incidentul ntre trupele rom ne si ruse de la Arab Tabia, n legatura cu delimitarea frontierei de sud a Dobrogei. Franta, nfr nta catastrofal n urma razboiului din 1870-1871 cu Prusia, nu mai reprezenta, pentru moment, o forta politico-diplomatica n Europa. Acestea au impus Rom niei, tot mai mult izolata diplomatic dupa 1878, sa se ndrepte spre o alianta diplomatica cu Puterile Centrale (Tripla Alianta formata din Germania, Austro-Ungaria si Italia. S-au adaugat originea germana a dinastiei din Rom nia si unele interese economice ale cercurilor conducatoare din tara noastra n relatiile cu Germania. Initiativa a venit din partea cancelarului german Otto von Bismarckcare, n 1880, s-a si exprimat n acest sens. n 1883, regele Carol I a facut vizite n Germania si Austro-Ungaria, ceea ce a grabit apropierea Rom niei de Puterile Centrale, l-a urmat vizita primului ministru I.C. Bratianu n aceleasi tari. n cadrul convorbirilor, premierul rom n a respins nsa n mod hotar t - expresie a politicii independente a Rom niei si a faptului ca alianta nu nsemna renuntarea la o politica proprie a guvernului de la Bucuresti -cererea de a nu permite pe teritoriul sau actiuni ndreptate contra dublei monarhii. Chiar cu un an nainte, n 1882, avusese loc la lasi, cu prilejul dezvelirii unei statui a lui stefan cel Mare, un incident ce agravase relatiile ntre Viena si Bucuresti: senatorul Petre Gradisteanu declarase atunci ca spera ca regele Carol sa recapete pietrele pretioase" ce lipseau nca de la coroana voievodului moldovean, adica provinciile aflate sub dominatie straina

n ultimii ani ai secolului trecut, raportul de forte n Balcani a suferit importante modificari o data cu reorientarea Serbiei si Bulgariei spre Rusia. n acelasi timp, guvernul rom n a continuat sa si manifeste interesul pentru sprijinirea locuitorilor de origine rom na din zona Balcanilor, mai precis din Muntii Pindului s de pe Valea Timocului.

Alianta ntre Rom nia si Puterile Centrale s-a semnat n 1883 si a fost un act cu caracter secret fiind cunoscut doar de rege si de catre unii oameni politici. Ea a fost re nnoita, de c teva ori, n anii urmatori. Alianta a avut un caracter pur defensiv, specific ndu-se angajamentul partilor de a nu adera la aliante potrivnice vreunuia din membri, ca si obligatia de a se ajuta n cazul n care vreo parte contractanta era atacata. Rom nia a izbutit, n acest mod, sa iasa din

rea n care fusese mpinsa si a obtinut unele garantii de securitate. n asi timp, alianta nu a semnificat nici un moment abandonarea sprijinirii luptei, inilor din Transilvania, ci chiar o consolidare a statutului international al tarii regatirea deplinei unitati nationale. Pentru unii politicieni, tratatul avea )rtanta prin prezenta Germaniei n alianta. Se spera ca aceasta din urma va veni la Viena si Budapesta pentru a mbunatati situatia rom nilor ardeleni, ■esie a conjuncturii internationale, clauzele militare ale acordului nu au fost

nicic nd aplicate, iar atunci c nd conditiile au permis-o, rom nii au intrat n i pentru eliberarea fratilor lor de peste munti.

Trebuie mentionat si faptul ca, dupa 1883, momentele de ncordare ntre uresti si Viena au continuat, date fiind intensificarea exploatarii nationale a anilor ardeleni, tensiunile economice, precum si razboiul vamal dintre anii 5-1891, regimul navigatiei pe Dunare. Puternicul ecou al actiunii lorandiste, uriasa adeziune a opiniei publice si a tuturor cercurilor politice din hiul Regat la prevederile documentului naintat lui Franz losif m 1892, icarea liderilor memorandisti n procesul de la Cluj, au impus cercurilor ale de la Bucuresti ca, n ciuda aliantei cu Viena, sa sustina interesele jnale. nsusi regele Caro/ a avertizat Germania ca nu putea sa se opuna deratelor natiunii rom ne.

La nceputul secolului al XX-lea Rom nia s-a afirmat n sud-estul Europei in factor de stabilitate politica Politica externa a ncercat sa corespunda pe in si sa urmareasca realizarea intereselor nationale, aceasta pe fondul compli-situatiei din Balcani si al conturarii celei de-a doua aliante politico-diplomatice Europa - Antanta (Tripla ntelegere) - constituita de Franta, Anglia si Rusia, l nia a urmarit, n principal, mentinerea statu-quo-uM n Peninsula Balcanica ī acest sens, si-a modelat activitatea pe l nga Puterile Centrale. Noua situatie sud-estul Europei, n special apropierea Austro-Ungariei de Bulgaria si terea agresivitatii sale dupa 1908, c nd a anexat Bosnia si Hertegovina, s-a nt si asupra situatiei rom nilor din Transilvania. Cel din urma eveniment a ntuat contradictiile n aceasta zona a continentului, dat fiind si faptul ca entiile Rusiei fata de str mtorile Bosfor si Dardanele au fost ignorate la Viena. asemenea, Bulgaria si-a manifestat dorinta de a ngloba noi teritorii. De fapt, jaria dorea sa si sporeasca teritoriul pe seama Imperiului Otoman, prin aceasta nd n pericol statu-quo-u\ balcanic. n aceste conditii s-a produs, n mod tat si greu de surprins de cei neavizati, o detasare a tarii noastre de Puterile trale. Ea s-a prelungit p na catre 1914, n pragul conflagratiei mondiale.

Diplomatia austro-ungara si cea germana au cautat, totusi, sa mentina urestiul n orbita Puterilor Centrale, n ciuda unui curent de opinie tot mai ivorabil lor n cercurile politice rom nesti. n 1909, mostenitorii tronului din mania si Austro-Ungaria au vizitat capitala Rom niei, iar la mplinirea a 70 de regele Carol /a fost numit feldmaresal al armatei germane. Ion I.C. Bratianu, cipesa Maria, alti politicieni au tatonat nsa terenul pentru o reorientare tacita >olitica externa, catre Antanta. Se spera ca aceasta sa sprijine unirea isilvaniei si Bucovinei cu Rom nia. Tot mai multe evenimente politice si nomice atesta acest proces. n anii 1910-1911 Rom nia a fost vizitata de uni militare din Anglia si Rusia, de Paul Deschanel, fost presedinte al itei, si de catre primarul Parisului. De asemenea, au sporit investitiile de ital din statele Antantei, n special n industria petroliera

Razboaiele balcanice din 1912-1913 au demonstrat nsa n mod clar, reorientarea politicii externe a guvernului rom n. n 1912, statele balcanice -Serbia, Grecia, Bulgaria urmareau realizarea unitatii nationale prin recucerirea unor teritorii aflate nca sub stap nirea Imperiului Otoman. Poarta a fost nfr nta si, la 3 decembrie 1912, a semnat armistitiul. Tratativele pentru pace s-au desfasurat la Londra, dar ntre aliatii balcanici existau nca multe ne ntelegeri. Datorita Portii discutiile au fost ntrerupte, iar la 3 februarie 1913 conflictul a reizbucnit. Teama unei generalizari a conflictului a facut ca Marile Puteri sa intervina, dupa Conferinta internationala a ambasadorilor si Protocolul" de la Moscova, ceea ce arata interesele distincte ale Marilor Puteri, n zona si sa se ncheie pacea de la Londra, las nd, totusi, importante probleme nerezolvate.

Rom nia si-a proclamat neutralitatea fata de primul conflict balcanic, dar a privit cu ngrijorare razboiul, mai ales prin prisma interventiei Marilor Puteri. La 10 iunie 1913 Bulgaria, nemultumita de rezultatele tratativelor de pace, a atacat pe fostii aliati. ( ncepea al doilea razboi balcanic.) n aceste conditii, c nd situatia din Peninsula Balcanica se complicase la maximum si tindea sa se modifice, Rom nia a decretat mobilizarea. Toti contemporanii au fost de acord ca aceasta a semnificat n fapt ruperea legaturilor cu Puterile Centrale si n mod

deosebit cu Austro-Ungaria. Nicolae /orga scria ca se poate spune... ca peste

Dunare se discuta chestiunea Ardealului, ca se ncepe razboiul mpotriva vointei austriece". Trupele rom ne au trecut Dunarea si au naintat n Bulgaria. Bulgaria a fost silita sa capituleze. Discutiile pentru pace s-au desfasurat la Bucuresti, ceea ce era o recunoastere a rolului tarii noastre. Pacea de la Bucuresti din 10 august 1913 a prevazut cedarea de catre Bulgaria a unei parti din Macedonia catre Serbia si a sudului aceleiasi provincii catre Grecia. Imperiul Otoman a primit o parte din rasaritul Traciei cu orasul Adrianopole (Edirne), iar Rom nia, sudul Dobrogei, p na la linia Ecrane - Turtucaia. Tratatul de Pace a restabilit pacea n Balcani doar aparent, caci n ciuda politicii Bucurestiului de a-l mentine, guvernul de la Sofia a actionat permanent sub instigarea Vienei pentru revizuirea sa. Aceasta a ad ncit si mai mult ruptura ntre Rom nia si Tripla Alianta, tocmai n pragul razboiului mondial.

Rom nia si debutui primei conflagratii mondiale. Perioada neutralitati. si semnificatia sa. Primul razboi mondial (1914-1918) a reprezentat apogeul confruntarii ntre Marile Puteri pentru dominatie economica si politica si re mpartirea lumii n sfere de influente. S-au confruntat Puterile Centrale si Antanta, deopotriva responsabile de izbucnirea conflictului.

n vara anului 1914 Rom nia ocupa o pozitie importanta, ambele tabere beligerante fiind dispuse sa-i cāstige concursul. Pe de o parte, Puterile Centrale se straduiau sa mentina Rom nia n alianta n acest sens, n 1913-1914 au fost acreditati la Bucuresti noi ambasadori, si anume Ottokar Czernin, importanta figura a politicii Austro-Ungariei, si von Bussche, din partea Germaniei. Vizita tarului Nicolae al //-/ea si a familiei sale la Constanta, la 1/14 iunie 1914, nsotit de ministrul de externe Sazonov, discutiile cu regele Caro//si premierul Ion I.C. Bratianu au reconfirmat nsa noua orientare n politica externa a Rom niei. Treptat, chiar personalitati marcante de la Berlin si Viena au recunoscut ca Rom nia era practic pierduta pentru Puterile Centrale.

La 28 iunie 1914 a avut loc atentatul de la Sarajevo, caruia i-au cazut ime mostenitorul tronului austro-ungar, Francisc Ferdinand, si sotia sa. n 3 urmatoare, dupa ce Austro-Ungaria i-a declarat razboi Serbiei, au intrat n flict, declar ndu-si reciproc razboi, principalii componenti ai aliantelor mili-i At t Antanta c t si Puterile Centrale au facut presiuni la Bucuresti pentru a tiga alianta Rom niei si intrarea sa imediata n razboi.

Soarta tarii a fost decisa de Consiliul de Coroana de la Sinaia din 21 iulie/3 iust 1914' n fata unei situatii grave batr nul rege Caro/ I trebuia sa se isulte cu fortele politice din tara. La Consiliu au luat parte regele, printul ■dinand, principalii oameni politici. Regele a prezentat tratatul de alianta cu erile Centrale si a cerut intrarea n razboi alaturi de aliatii sai. De partea sa situat doar liderul conservator Petre P Carp, ce a invocat, din nou, pericolul / ce ameninta Rom nia. Membrii marcanti ai Partidului Conservator mocrat si ai Partidului Conservator, precum / Gradisteanu, I.N. Lahovary, u pronuntat nsa pentru neutralitatea armata. Ion IC. Bratianu si membrii 'ernului, ca si Alexandru Marghiloman, au sustinut necesitatea expectativei late care, la acel moment, era cea mai putin riscanta. A fost adoptata ultima jtie. n comunicatul oficial s-a precizat ca Rom nia nu fusese nici prevenita consultata n legatura cu mersul razboiului si nu putea fi invocat nici un motiv razboi.

ntre 1914-1916 tara noastra a fost neutra fata de conflictul mondial, -un climat politic foarte agitat, c nd fortele politice propuneau solutii diverse, diplomatii Puterilor Centrale si Antantei se straduiau sa obtina colaborarea itara a Rom niei, primul ministru Ion IC. Bratianu a manifestat o deosebita ponsabilitate fata de destinele tarii. n negocierile secrete cu Antanta, care mitea sprijinirea luptei pentru desav rsirea unitatii teritorial-nationale, Ion . Bratianu a dorit sa obtina toate garantiile pentru existenta de sine statatoare arii. Pregatindu-se permanent de intrarea n razboi, el a am nat tot mai mult jst moment, pentru a se pregati n vederea obtinerii unui succes militar.

La 27 septembrie/10 octombrie 1914 Caro/ /a decedat si a fost nmor-ntat la Curtea de Arges n februarie 1916 a murit si sotia sa, regina Elisabeta. rol a fost urmat la tron de Ferdinand I. Acesta se plasase pe pozitii antantofile d influentat n acest sens si de sotia sa, regina Maria. n septembrie 1914 au t ncheiate de catre Rom nia acorduri cu Rusia si Italia n schimbul unei jtralitati binevoitoare, Rusia a recunoscut drepturile istorice ale Rom niei jpra Transilvaniei si a Bucovinei. Rom nia si Italia au cazut de acord, n lasi an, sa nu renunte la neutralitate dec t n urma unui preaviz de opt zile.

Departarea tot mai evidenta a Rom niei de Puterile Centrale l-a determinat mparatul Germaniei, Wilhelm al //-/ea, sa continue eforturile pentru ntinerea aliantei la Bucuresti, dar si presiunile la Budapesta pentru a obtine Dunatatirea situatiei rom nilor din Transilvania. Guvernul Tisza s-a aratat nsa continuare, reticent n fata unor astfel de demersuri. Tisza credea, astfel, ca m nia va ceda fiind amenintata de Bulgaria si Imperiul Otoman.

Totodata n s nul opiniei publice rom nesti si al principalelor partide Utice au continuat fram ntarile n legatura cu posibilitatea intrarii Rom niei n 'boi si mplinirea idealului deplinei unitati nationale. Curentul dominant a fost

Regele Ferdinand

Regina Maria

acela care se pronunta pentru intrarea n lupta alaturi de Antanta ce promisese ntregul sprijin pentru unirea teritoriilor locuite de rom nii din Imperiul Austro-Un-gar cu Rom nia. Actionau de pe aceste pozitii, pe diferite cai - demonstratii, articole de presa, conferinte, interventii diplomatice - printre altele Liga pentru unitatea culturala a tuturor rom nilor, n conducerea careia se aflau Vasile Lucaciu, Nicolae /orga, Barbu stefanescu-Delavrancea, Octavian Goga, Actiunea Natio­nala organizatie condusa de Nicolae Filipescu si care cuprindea pe conservatorii antantofili. Pe linia sustinerii intereselor Puterilor Centrale s-au plasat, pornind de la propriile convingeri politice, Constantin Stere, Petre P. Carp, Lupu Costake, V. Arion, Alexandru Marghiloman, dar aceasta nu a semnificat nsa ca acesti oameni politici nu sustineau si idealul unitatii nationale. Miscarea socialista din Rom nia s-a opus nsa participarii la razboi pe care, n conformitate cu aprecierile Internationalei a ll-a, l considerau imperialist". Congresul extraordinar din 1914 al Partidului Social-Democrat a cerut adoptarea unei politici de neutralitate. Se aprecia ca desav rsirea unitatii statale a Rom niei se putea desfasura doar prin socialism si revolutie". Prin numeroase ntruniri, mitinguri si demonstratii, precum si pe plan international, socialistii rom ni au sustinut aceleasi idei.

n perioada neutralitatii situatia economica a tarii s-a nrautatit. Mai nt i, nchiderea str mtorilor Bosfor si Dardanele, dupa intrarea Imperiului Otoman n razboi de partea Puterilor Centrale, a dus la reducerea volumului comertului ■rom nesc. Mai apoi, taberele beligerante s-au nfruntat n Rom nia si n plan economic. Erau la mijloc importante rezerve petroliere si productia de cereale a tarii, ce ar fi ntarit potentialul uneia sau alteia din taberele aflate n razboi. n vederea continuarii nzestrarii armatei rom ne cu armament modern, Antanta a

;ordat unele credite, s-au facut comenzi de armament n strainatate si s-au treprins, de asemenea, unele rechizitii. Situatia s-a complicat n 1915 pentru om nia, o data cu intrarea n razboi a Bulgariei de partea Puterilor Centrale oarta actiona n acest sens nca din 1914.

ntre anii 1915-1916, mai ales, au avut loc numeroase tratative cu Antanta Bucuresti, Paris, Londra, Petersburg, multe influentate de desfasurarea seratiunilor militare. Pe fondul unor victorii ale Triplei Aliante din vara lui 1915, ntanta era gata sa accepte drepturile legitime ale rom nilor asupra 'ansilvaniei, Banatului si Bucovinei. Antanta se obliga sa sustina desav rsirea litatn nationale a tarii noastre pornind, deci, de la propriile interese. nca din 314, Austro-Ungaria propunea unirea tuturor rom nilor ntr-un singur stat, dar tegrat imperiului sau. Convorbirile care au urmat s-au purtat sub presiunea rmanenta a Frantei si Angliei, Ion I.C. Bratianu am n nd mereu intrarea n zboi pentru a gasi momentul oportun. n vara anului 1916, seful Marelui Stat ^fajorrus, generalul M.V. Alekseev, si generalul Joseph Joffre, comandantul sef trupelor franceze, au cerut Rom niei sa intre n razboi, acum ori niciodata".

Intrarea Rom niei n razboi. Operatiunile militare din gnu! 1916. Ocu-atia militara a Puterilor Centrale. Tratativele cu Antanta au intrat n vara anului n faza finala, caci presiunile sale la Bucuresti s-au nmultit peste masura jpa ndelungi discutii, la 4/17 august s-au semnat documentele colaborarii Dm niei cu Antanta, si anume o Conventie politica s una militara Ele au avut un iracter secret. Conventia politica prevedea ca Rom nia sa declare razboi Jstro-Unganei, caci doar cu aceasta din urma avea probleme. Antanta s-a

obligat sa respecte integritatea terito­riala a tarii. S-a recunoscut, de ase­menea, aspiratia legitima a Rom niei pentru Unirea cu Transilvania si Bucovina. Rom nia urma sa participe la Conferinta de Pace n conditii de egalitate cu celelalte parti semnatare. Conventia militara a stipulat ajutorul militar al Antantei pentru tara noastra Armata rom na trebuia aprovizionata, prin porturile ruse, cu munitii si armament n cantitate de 300 de tone zilnic. n ziua decretarii mobilizarii ge­nerale un tren cu munitii trebuia sa se afle la granita tarii. Rom nia se obliga sa intre n razboi la 15/28 august 1916 mpotriva Austro-Ungariei. Concomi­tent, armata rusa trebuia sa desfa­soare mari operatii n Galitia si Buco­vina si sa participe la apararea Dobro-gei contra vreunui atac al Bulgariei, iar trupele aliate de la Salonic, conduse de generalul francez Sarrail, trebuiau sa declanseze o ofensiva pentru a retine pe austro-germani.

La 14/27 august 1916 a fost con­vocat Consiliul de Coroana sub prese-

lintia regelui Ferdinand. Ion I.C. Bratianu a prezentat rezultatul ntelegerilor cu Antanta si a cerut intrarea tarii n razboi alaturi de aceasta alianta de forte. Toti >articipantii s-au declarat de acord si au votat n acest sens, cu exceptia lui Titu Waiorescus'i a lui Petre P. Carp, ce continuau sa sustina politica de expectativa n aceeasi seara, ministrul Edgar Mavrocordat a nm nat la Viena nota de razboi \ Rom niei.

ncepea astfel razboiul pentu re ntregirea nationala a Rom niei. Rom niei -a fost impusa intrarea n razboi ntr-un moment cu totul nefavorabil, fiind ceruta ie Antanta datorita situatiei sale precare pe fronturile europene. Prin intrarea ulgariei n razboi contra tarii noastre s-a format un front urias pornind de la arpati, merg nd pe Dunare si ajung nd la Marea Neagra n cadrul sau, din cei >este 800.000 soldati si ofiteri, c t numarau fortele armate rom ne, cele mai nulte efective, doua treimi, au fost afectate frontului din Transilvania, si mult mai >utine celui din Dobrogea. n noaptea de 14/15 august 1916 armata rom na a recut Muntii Carpati n Transilvania, unde a cucerit Brasovul, Top/ita si a patruns n zona secuiasca. Trupele rom ne au fost nt mpinate cu bucurie de locuitori, ;e asteptau eliberarea de sub dominatia straina. Multe din prevederile Con-/entiei militare cu Antanta nu au fost nsa respeptate de catre aceasta, iar rfensiva rom na nu a fost sustinuta de aliati nici n Galitia si nici n Dobrogea, ;eea ce a dus la oprirea ei. La 1 septembrie 1916, fortele germa-

no-bulgaro-otomane conduse de Mackensen au fortat Dunarea si au provocat rom nilor nfr ngerea de la Turtucaia, ce a trebuit evacuata. Marele Cartier General rom n condus de generalul Constantin Prezan, a decis sa contracareze n chip fulgerator prin trecerea unor unitati peste Dunare si ncercuirea inamicului, ceea ce a esuat datorita declansarii ofensivei Austro-Ungariei si a Germaniei n Transilvania, sub coordonarea generalului Eric von Falkenhayn.

P na la sf rsitul lunii octombrie 1916 s-au dus lupte grele n Dobrogea, unde rom nii, lipsiti de cooperarea eficienta a rusilor, au fost nevoiti sa cedeze si sa se retraga cu grele pierderi. n schimb, generalul Eremia Grigorescu a cāstigat lupta pentru trecatori/e Moldovei. Sub lozinca Pe aici nu se trece", ce a capatat n anul urmator valoare de simbol, trupele rom ne au oprit patrunderea trupelor germane si austro-ungare din aceasta directie pe teritoriul tarii.

Concentr nd numeroase trupe si o tehnica superioara de razboi, trupele Puterilor  Centrale au rupt nsa dupa lupte nversunate, n Banat, pe crestele Carpat/ior si n trecatori, apararea la trecatoarea Jiului si s-au revarsat n Muntenia si Oltenia. n luptele de la Jiu s-a remarcat Ecaterina Teodoroiu. Concomitent, Mackensen a fortat si trecut Dunarea pe la Zimnicea. Presate de a nord si de la sud, unitatile militare rom ne au sustinut batalia de la Arges-Neajlov care a dus la pierderea Bucurestiului, la 23 noiembrie/6 decembrie 1916 Mackensen intr nd n Capitala. Guvernul, autoritatile, armata si unii locuitori s-au retras n Moldova, -teritoriu ce a devenit centrul rezistentei

rom nesti, iar Capitala a tarii a fost considerat orasul lasi. Frontul s-a stabilizat n sudul Moldovei, pe vaile Susitei, Putnei si siretului.

Refugiul n Moldova si continuarea rezistentei au fost grevate de numerosii raniti si bolnavi, de conditiile precare de igiena si de asprimea iernii. Tifosul exantematic a facut ravagii afect nd peste 30 000 de oameni. La lasi s-a organizat un guvern national, n care au intrat si unii conservatori n frunte cu Take lonescu. Pentru a mobiliza poporul la apararea tarii, se impuneau unele reforme de structura n lunile martie-aprilie 1917, data fiind si situatia din Rusia, unde tarismul fusese nlaturat, regele Ferdinand a promis solemn nfaptuirea a doua mari reforme - cea electorala si agrara n vara aceluiasi an, Parlamentul reunit la lasi a decis modificarea constitutiei pentru a oferi temei legal reformelor preconizate. n aceste conditii foarte grele pentru tara, guvernul rom n a acceptat sa depuna n Rusia, spre pastrare, tezaurul national ce cuprindea arhivele, valuta, valon mari, lingouri de aur, tezaurul Casei Regale, obiecte ale Mitropoliei Ungro-Vlahiei.

Pe teritoriul ocupat de Puterile Centrale, ce nsemna o mare parte din teritoriul tarii, s-a organizat un regim de ocupatie militara Bogatiile solului si sub­solului au fost exploatate n folosul Germaniei si Austro-Ungariei. ntre decembrie 1916 si noiembrie 1918, conform unor statistici au fost sustrase din tara noastra, prin jaful Puterilor Centrale, mari cantitati de petrol si produse pe,-troliere, cereale, materiale de constructii s.a. Valoarea totala a pagubelor provo­cate de ocupantii Rom niei se cifreaza la aproape 18 miliarde lei aur. S-a initiat reprimarea oricarei forme de rezistenta a populatiei locale, dar, n ciuda unei atari situatii, s-au desfasurat acte de protest, sabotaje, ce au reunit pe tarani, intelectuali, lucratori industriali, militari. La Bucuresti au ramas unii membri marcanti ai Partidului Conservator (Alexandru Marghiloman, Petre P. Carp, Titu Maiorescu, Theodor Rosetti). Desi multi erau plasati pe pozitii germanofile, ei au refuzat, n general, orice colaborare cu autoritatile de ocupatie.

Campania din vara anului 1917 st urmarile s?Je Apararea ultimului

teritoriu unde mai pulsa nca fiinta statului rom n era, dupa campania din 1916, obiectivul principal al autoritatilor militare rom nesti. Printr-un urias efort militar s-a refacut o forta militara ce grupa 460 000 de soldati si ofiteri. A contribuit la aceasta si nzestrarea cu armament modern, cumparat din strainatate, ca si misiunea militara franceza condusa de generalul Henri Berthelot. Regina Maria a organizat sub patronajul sau Crucea Rosie, pentru a alina suferintele ranitilor si

Generalul Berthelot mbratiseaza pe ofiterii rom ni decorati

le celor bolnavi. Planul rom nesc de actiune urmarea sa declanseze ofensiva n ectorul Namoloasa. Puterile Centrale se pregateau n schimb sa scoata Rom -1a din razboi pnntr-un atac combinat al lui Mackensen, dinspre sud, si o ofen-iva la Oituz. Prinsa ca ntr-un cleste, armata rom na ar fi trebuit sa capituleze.

n vara anului 1917 s-au desfasurat luptele de la Marasti, Marasesti si lituz. Rezistenta eroica a Armatei a ll-a Rom ne conduse de generalul

Alexandru Averescu a determinat pe Mackensensa schimbe directia de ofensiva a trupelor austro-germane dintre siret si Carpati spre Focsani - Marasesti Adjud. Dupa lupte nd rjite, ntre 24 iulie/6 august si 24 august/3 septembrie 1917, armata germana a batut n retragere. Inamicul a izbutit doar o patrundere de cātiva kilometri. S-a remarcat rezistenta deosebita a Regimentului 32 Mircea" si iscusinta militara a generalului Eremia Gngorescu. La jumatatea lunii august s-au prabusit si ultimele ncercari de a strapunge apararea rom neasca la Oituz. Rezistenta eroica a armatei rom ne n Moldova a salvat statul rom n, dar, totodata, a oprit si naintarea Puterilor Centrale spre Rusia.

Desi Rom nia era victorioasa pe front',

situatia sa s-a nrautatit o data cu ad ncirea agitatiilor politice din Rusia, resimtite nca n timpul bataliei de la Marasesti. In toamna anului 1917 fram ntarile din Rusia s-au repercutat si n r ndurile trupelor din Moldova, unde anarhia si tulburarile reprezentau o amenintare la adresa stabilitatii Rom niei. Constantin Kiritescu nota ca zilnic se produceau tot felul de provocari la adresa rom nilor"., Auavut loc demonstratii, s-au atacat depozitele de armament si alimente, s-a ncercat dezarmarea unor ofiteri rom ni. Unii ofiteri rusi, ostili bolsevismului, au ramas nsa fideli tarului Nicolae al II, ceea ce a ad ncit pericolul conflictelor ntre unitatile ruse de pe teritoriul Moldovei. n noile conditii, legate de caderea guvernului Kerenski si de lovitura de stat bolsevica de la Petrograd (25 octombrie/7 noiembrie 1917), care a modificat complet soarta Rusiei, Rom nia era singura si nconjyrata de dusmani.

Consiliul de Coroana din 19 noiembrie/2 decembrie 1917 a decis con-area razboiului cu Puterile Centrale. A doua zi, generalul Scerbacev, coman-tul trupelor ruse din Rom nia, a propus germanilor ncheierea unui armistitiu, lic nd, contra vointei lor, si pe rom ni. La 26 noiembrie/9 decembrie 1917 v nia a fost silita desi victorioasa pe front, sa ncheie armistitiul cu Puterile itrale. El nu a modificat nsa cu nimic orientarea politica a guvernului rom n. sta s-a straduit sa demonstreze Antantei ca armistitiul nu a anulat situatia rioara si ca tara noastra dorea ferm mentinerea aliantei din 1916.

ntre timp au continuat n Moldova agitatiile bolsevice. Au avut loc jafuri si rugeri, precum si incidente la Galati, iasi, Pascani. Aceasta a impus n niei dezarmarea unitatilor militare ruse si neutralizarea lor, trupele rom ne rvenind pentru a linisti situatia. Drept urmare, guvernul condus de Lenin a onat la 3 decembrie 1917 arestarea reprezentantului rom n la Petrograd, istantin Diamandy, iar la 13/26 ianuarie 1918, ruperea legaturilor diplomatice Rom nia. Cu acest prilej a fost confiscat si tezaurul Rom niei, depus din n Rusia. O parte a fost readus n tara n 1935, o alta n 1956, nsa cea mai re parte a ramas, p na astazi, n Uniunea Sovietica

Pacea de la Brest-Litovsk, din 18 februarie/3 martie 1918, ntre Rusia 'ietica si Puterile Centrale si intrarea trupelor germane n Ucraina au lasat m nia total descoperita n fata Puterilor Centrale si nconjurata din toate Iile de dusmani. ntre lunile decembrie 1917 si mai 1918 au avut loc ivorbiri pentru ncheierea pacii ntre Rom nia si Puterile Centrale. n cadrul

egele Ferdinand I si comandantii militari rom ni, n august 1917, pe frontul din Moldova

lor, Austro-Ungaria a cerut, prin glasul lui Ottokar Czernin, devenit ntre timp ministru de externe al dublei monarhii, nlaturarea regelui Ferdinand de pe tronul Rom niei. Supusa unor presiuni extraordinare, la 25 ianuarie/7 februarie 1918 Rom nia primea un ultimatum din partea Puterilor Centrale n vederea ncheierii grabnice a pacii.

n astfel de mprejurari, Ion I.C. Bratianua demisionat si s-a format un nou guvern condus de Alexandru Averescu. n februarie 1918 regele Ferdinand s-a nt lnit la Racaciuni cu Czernin, care i-a cerut n mod ultimativ ncheierea pacii, ntre 17 februarie/2 martie si 19 februarie/4 martie 1918 s-au desfasurat la lasi mai multe sedinte ale Consiliului de Coroana unde a fost dezbatuta soarta tarii. Rom nia trebuia sa aleaga ntre o pace umilitoare si ocuparea de catre dusmani a ntregului teritoriu al tarii. La finele lunii februarie 1918 guvernul Averescu a demisionat si s-a constituit un alt cabinet, condus de Alexandru Marghiloman.

Guvernul Marghiloman a acceptat o misiune foarte grea, aceea a ncheierii unei paci, care, oric t de grea ar fi fost, permitea supravietuirea Rom niei Dupa unele preliminari la Buftea, la 24 aprilie/7 mai 1918, s-a semnat Pacea de la Bucuresti. Ea a fost deosebit de grea pentru tara noastra. Dobrogea era ocupata de Puterile Centrale, iar accesul Rom niei la Marea Neagra era permis doar de-a lungul unui drum comercial p na la Constanta. Armata rom na urma sa fie demobilizata. Austro-Ungaria īsi marea teritoriul de-a lungul crestelor Carpatilor. Surplusurile de petrol si cereale ale tarii au fost preluate de catre Germania si s-a prevazut, de asemenea, controlul german asupra economiei rom nesti. Pacea cu Centralii a fost, desigur, rezultatul unei anume conjuncturi economice

Atacul de la Ciresoaia

iditice Desi ratificata de Parlamentul de la lasi, ea nu a fost promulgata de ele Ferdinand De asemenea, pe diferite cai, guvernul rom n a ncercat sa ivinga diplomatia Antantei ca pacea nu semnifica o reonentare a politicii sale, o necesitate de moment, de natura militara tara noastra urmarind, n itinuare, desav rsirea unitatii nationale

Victoriile Antantei din vara anului 1918 au creat conditii favorabile reintram 1/ noastre n razboi si continuam luptei pentru eliberare nationala n rtembrie 1918 Bulgaria a fost nfr nta decisiv de trupele Antantei La 24 ombne/6 noiembrie 1918 guvernul Marghiloman a demisionat si a fost nlocuit un altul sub presedintia generalului Constantin Coanda Acesta a proclamat ibilizarea generala si a cerut trupelor germane sa paraseasca tara Trupele tantei treceau Dunarea patrunz nd n Rom nia ara noastra a declarat boi Germaniei si a anuntat ca pacea de la Bucuresti este un act nul si avenit Trupele rom ne au intrat pe teritoriul detinut vremelnic de inamic mstitiul cu Germania (11 noiembrie 1918) a aflat astfel Rom nia n tabara tantei, lupt nd pentru mplinirea deplinei unitati nationale La 18 noiembrie/1 cembne 1918 Bucurestiul eliberat a primit pe suverani si autoritatile centrale

Participarea Rom niei la razboiul mondial, ntre anii 1916-1918, a urmarit rmanent idealul Mani Uniri si a pus din nou Europa n fata faptului mplinit Cu ītul unor mari jertfe 339 117 morti, 299 000 grav raniti si 116 000 prizonieri u disparuti, Rom nia va consfinti, astfel, dreptul sau la unitatea nationala si zvoltare de sine statatoare

*

Regele Carol I ntr-o discutie cu Take lonescu, consemnata de diplomatul francez Henry, spre relatiile ntre Rom nia si Austro-Ungana

Nu n Macedonia, ci la Viena si la Pesta este pericolul situatiei actuale Avem motive sa ne nem ca guvernul ungar, suferind din ce n ce mai mult influenta nationalismului maghiar sa nu a, accentu nd, o politica de opresiune fata de celelalte rase Nu putem sa ne dezinteresam de arta a trei milioane de rom ni din Transilvania si Banat Daca se ncearca sa fie deznationalizati, i nu vom ram ne indiferenti si impasibili '

Declaratia de razboi a Rom niei adresata la 14 august 1916 Austro-Unganei

Neutralitatea pe care Guvernul regal si-a impus-o, ca urmare a unei declaratii de razboi suta n afara vointei sale si contrarie intereselor sale a fost adoptata n primul r nd n urma iguranlor date la nceput de catre Guvernul Imperial si regal, ca Monarhia, declar nd razboi jrbiei, nu a fost m nata de un g nd de cucerire si nu a urmarit n nici un fel achizitii teritoriale :este asigurari nu s-au realizat

Astazi noi ne gasim n fata situatiei de fapt de unde pot iesi mari transformari teritoriale si himbari politice de natura a constitui o grava amenintare pentru securitatea si viitorul Rom niei pera de pace pe care Rom nia, fidela spiritului Triplei Aliante, a ncercat sa o ndeplineasca a fost cuta astfel sterila chiar de catre cei care erau chemati sa o sprijine si sa o apere

Ader nd n 1883 la grupul de Puteri Centrale, Rom nia, departe a uita legaturile de s nge ire unesc populatiile din Regat si rom nii supusi ai Monarhiei Austro-Unganei a vazut n porturile de prietenie si alianta care s-au stabilit ntre cele trei mari Puteri o garantie pretioasa sntru linistea sa interna, ca si pentru mbunatatirea soartei rom nilor din Austro-Ungana De fapt ermama si Italia care au reconstituit statele lor pe baza principiului nationalitatii nu puteau sa nu cunoasca legitimitatea bazei pe care se aseza propria lor existenta C t priveste Austro-Ungana,

ea a gasit n relatiile prietenesti care s-au stabilit ntre ea si Regatul Rom niei asiguranle pentru linistea sa at t n interior c t si la frontierele noastre comune amenintate, caci ea nu putea sa nu stie la ce punct nemultumirile populatiei rom nesti se rasfr ngeau la noi, amenintānd n fiecare moment de a turbura bunele raporturi ntre cele doua state

Speranta pe care noi ne-am facut-o din acest punct de vedere de mai mult de treizeci de ani rom nii din Monarhie nu numai ca n-au vazut niciodata introduc ndu-se o reforma de natura a le da chiar o aparenta satisfactie, dar, ei au fost, dimpotriva, tratati ca o rasa inferioara si condamnati sa sufere opresiunea din partea unui element strain care nu constituie dec t o minoritate n mijlocul diverselor nationalitati din care se compune Statul Austro-Ungar Toate nedreptatile suferite de fratu nostri au ntretinut ntre tara noastra si Monarhie un element continuu de animozitate pe care Guvernele Regatului nu au ajuns sa-l potoleasca dec t cu pretul unor mari dificultati si numeroase sacrificii "

Primul ministru britanic Uoyd George despre eroismul armatei rom ne n vara anului 1917

, Reconstituirea armatei rom ne si rezistenta d rza - rezistenta at t de pretioasa pentru cauza aliata - pe care aceasta armata o opune n acest moment inamicului, n conditii de dificultate exceptionale sunt un exemplu magnific al fortei pe care libertatea o da unui popor liber '

TEM

Care au fost principalele obiective ale diplomatiei rom nesti dupa anul 1878?

Prezentati cauzele aderarii Rom niei la alianta Puterilor Centrale

Precizati continutul raporturilor rom no-ruse ntre 1917 si 1918

Rom nia n context international, 1877-1917

apr - Semnarea la Bucuresti a Con-ei rom no-ruse

Mobilizarea generala a armatul
ine care ia pozitie de aparare la
ire

ipr/3 mai - 26 apr/8 mai - Poarta jardeaza Braila, Calafat, Bechet Olte-si Calarasi Artileria rom na bombar-a drept raspuns, Vidinul mai - Proclamarea independentei de a Rom niei

3 mai - Anularea tributului simbolic al niei catre Imperiul Otoman

Armata rusa forteaza trecerea
srn

1 iul - Marele duce Nicolae, coman-suprem al trupelor ruse, cere, prin-telegrama adresata principelui Carol, erarea armatei rom ne pe frontul din am

-nov - Lupte grele ale armatei ro- alaturi de cea rusa la Plevana ov /10 dec - Capitularea Plevnei

1 ian.- Regina Victoria (1837-1901) se proclama mparateasa a Indiei

Foamete n China

12 apr - Rusia declara razboi Imperiului Otoman

Anglia anexeaza Transvaalul si trimite
trupe n Cipru

4 ian - Armata rom na ocupa Sm r-il, pozitie cheie n apararea Vidinului 7 ian - Artileria rom na bombardeaza iul de pe ambele maluri ale Dunarii sbr/3 mart - Tratatul de pace dintre a si Imperiul Otoman de la San Ste-

m - 14 iul - Congresul de Pace de la n recunoaste independenta Rom niei sept - Legea privind noile ranguri rri tice ale reprezentantilor rom ni n natate

- Rusia recunoaste independenta Ro-ei

3 nov - Rom nia preia administratia ogei

19 febr/3 mart - Tratatul de Pace dintre

Rusia si Imperiul Otoman de la San

Stefano

1 mai - Deschiderea Expozitiei Universale

de la Paris

15 iun-14 iul - Congresul de pace de la

Berlin

- Al doilea razboi dintre India si Afganistan

i - nfiintarea de noi agentii diplomatice ale Rom niei n strainatate 27-28 febr/11-12 mart - Camerele voteaza motiuni cu privire la oportunitatea revizuirii articolului 7 din Constitutie 30 mart - Legea privind nfiintarea Academiei Rom ne

22 mai - Parlamentul maghiar voteaza legea Trefort, ce prevede obligativitatea nvatarii limbii maghiare n toate scolile elementare din Ungaria

- Germania si Imperiul Habsburgic sem­neaza o alianta defensiva -Atentate ale nihihstilor rusi mpotriva tarului Alexandru al II

- Reorganizarea serviciilor postale rom nesti

-Se stabilesc relatii diplomatice ntre Ro­m nia si S U A , Olanda, Elvetia, Brazilia ian - Gheorghe Vernescu (1833-1899) si adeptii sai - ,liberalii sinceri', parasesc Par­tidul Liberal

29 ian/10 febr - Legea privind cesiunea cailor ferate catre statul rom n, acestea apartin nd Societatii actionarilor febr - Fondarea Partidului Conservator 9/21 mart - Legea pentru organizarea Dobrogei

11/23 apr - la nastere prima directie a CFR-ului

17/29 apr - Legea privind nfiintarea Bancii Nationale a Rom niei Primul sau director a fost Teodor Mehedinteanu 21 nov /3 dec - Pnntal Ferdinand, nepot de frate al regelui Carol I, este declarat mostenitor prezumtiv al tronului Rom niei

nceputul miscarii sioniste n Palestina

Abolirea sclaviei n Cuba

Franta ocupa insule n Oceanul Pacific

6 iul - Decret prin care 14 iulie devine ziua nationala a Frantei

- Legi de ncurajare a industriei Se nfiinteaza Bursa din Bucuresti 14/26 mart - Rom nia se proclama regat 10/22 mai - Carol I (1839-1914) se nco­roneaza rege

30 mart/11 apr - Un discurs al lui PP Carp n Parlament marcheaza nceputul gruparii junimiste

7/19 apr - Legea asupra strainilor 30 apr/12 mai - 2/14 mai - Conferinta de la Sibiu decide unificarea Partidului National Rom n din Banat si Ungaria cu cel din Transilvania ntr-un singur partid cu numele de Partidul National Rom n din Transilvania

13 mart - Tarul Alexandru al II este ucis ntr-un atentat i succede la tron Alexandru al lII, adeptul unei guvernari absolutiste

Franta trimite trupe n Tunisia

Grecia ocupa Tesaha si o parte din Epir

Este reconfirmata independenta Trans-
vaalului

ncepe construirea uzinelor siderurgice de la Hunedoara

Se introduce iluminatul electnc n Bucuresti -Apare la Sibiu Memorialul explicativ redactat de George Bantiu (1812-1893) 14/26 mai - Legea pentru tocmelile agricole 1/13 iul - Rascumpararea de catre stat a caii ferate Cernavoda-Constanta

-Anglia intervine n Egipt pentru a-si

instaura stap nirea

ncepe expansiunea coloniala a Italiei n

Somalia si Entreea

20 mai - Formarea Triplei Aliante (Puterile

Centrale) din Germania, Austro-Ungana,

Italia

nfiintarea primei linii telefonice particu-ire la Bucuresti

ncepe constructia cladim Bancii Natlo-ale a Rom niei

Proteste ale rom nilor din Transilvania )ta de politica de maghiarizare fortata 0 mart - Semnarea tratatului de la Londra u privire la extinderea prerogativelor omisiei Europene a Dunarii p na la Braila 8/30 oct - Rom nia semneaza n secret n tratat de alianta cu Austro-Ungana, la are adera apoi si Germania Alianta om niei cu Puterile Centrale

- Paul Kruger este ales presedinte al

Transvaalului

-Are loc expansiunea coloniala a Frantei

n Indochina

14 mart - Moartea lui Karl Marx (1818

1883) la Londra

26/27 aug - Marea eruptie a vulcanului

Krakatoa din Indonezia

Legi pentru ncurajarea economiei lart - Se constituie Partidul LiberaS Con-ervator

4/26 apr - Apare ziarul Tribuna" El este ditatp naīn 1903

/21 iun - Legea electorala mparte corpul lectoral, prin modificarea Constitutiei n ei colegii

0/22 iun - Legea privind crearea Dome-nlor Coroanei din proprietatile statului

Camerunul devine protectorat german

Reforma electorala n Marea Bntanie
- ncepe exploatarea aurului n Africa de
Sud

Se pun bazele unor noi ntreprinderi idusthale

Debuteaza lucrarile la edificiul Ateneului oman din Bucuresti, ele dureaza p na n 888

Patriarhia din Constantinopol recunoaste utocefalia Bisericii Ortodoxe Rom ne 0 mai/1 iun - Denuntarea de catre om nia a Conventiei comerciale cu ustro-Ungana din 1875 ov - Formarea Opozitiei Unite" care īsi ropune sa nlature guvernul I C Bratianu sa preia puterea

15 nov 1884 - 26 febr 1885 - Conferinta coloniala de la Berlin n problema Africii

Rusii nainteaza n Afganistan

Rumelia Orientala se uneste cu Bulgaria

Revolta mahdista din Sudan mpotriva
dominatiei engleze

Rom nia semneaza tratate comerciale cu

Ivetia si Rusia

7/29 mai - Se adopta un nou tarif vamal

rotectiomst

- Inaugurarea caii ferate Montreal-Van-

couver n Canada

1 mai - Val de greve n S U A reprimate de

catre autoritati

28 oct - Inaugurarea Statuii Libertatii de la

New York

Seceta cumplita n Rom nia

febr/12 mart - Legea monopolului

itunului

mart - Partidul National Rom n din ransilvania adopta pasivismul' drept tac- a iJe lupta politica 3/22 mai - Promulgarea codului comercial

Rom niei

Jubileul de 50 de am de domnie a reginei
Victoria n Anglia

Ferdinand de Saxa-Coburg devine rege al
Bulgariei

18 iun - Tratat de alianta ntre Germania si Rusia Cea din urma īsi ia angajamentul de a ram ne neutra n cazul unui atac francez asupra Germaniei

l -apr - Constituirea Partidului Social-De-

rat al Muncitorilor din Rom nia

'3 mai - O noua lege a tocmelilor

cole

nai/10 iun - Legea clerului mirean

5 iul - ,Legea maximului" ( nasprirea

mului fiscal)

dec - ncheierea unei Conventii militare secrete ntre Franta si Rusia

apr/7 mai-13/25 mai - Procesul memo-

distilor de la Cluj

iul - Guvernul maghiar interzice activi-

■a Partidului National Rom n din Tran-

ania

1 dec - Primul tramvai electric pe

izile Bucurestiului

Protectorat britanic n Uganda

Razboi ntre China si Japonia n legatura
cu stap nirea Coreu

Formarea Partidului Socialist din Rusia

nceputul afacerii Dreyfus n Franta

1 nov - Moartea tarului Alexandru al lII al Rusiei i urmeaza la tron Nicolae al II

e nfiinteaza Serviciul Maritim Rom n apr/13 mai - Legea minelor regle-

nteaza exploatarea petrolului

lumeroase manifestari de solidaritate cu

ta rom nilor din provinciile ocupate

30 sept - Re nnoirea tratatului de

inta cu Puterile Centrale sept - Franz losif gratiaza pe me-

randisti

sept-1 oct - Inaugurarea podului de la

rnavoda

Insurectia cubaneza contra stap nim
spaniole

Continua expansiunea coloniala britanica
n Africa

27 nov - Testamentul lui Alfred Nobel (1833-1896), care creeaza cinci premii -pace, literatura, fizica, chimie, medicina

; - Proteste mpotriva proiectului Legii nffy privind maghiarizarea numelor alrtatilor din Transilvania

1 mart - nfr ngerea trupelor italiene la Adua, n Etiopia

Madagascarul devine colonie franceza

Foamete n Cuba

5-9 oct - Vizita tarului Nicolae al II n Franta

nceputul miscarii Junilor turci

Regrupari n cadrul Pandului National

ieral

ncercan de constituire a unui Partid

ranesc

18 mart - Legea repaosului duminical

- Expansiunea coloniala a Germaniei se intensifica n Extremul Orient

Ridicarea de noi ntreprinderi si fondarea noi banci

apr/28 mai - Legea privind organizarea armei militare

Razboiul dintre Spania si S U A

Insula Hawai este anexata de catre S U A

mart - S U A ocupa Puerto Rico

Britanicii ocupa Sudanul

Creta se uneste cu Grecia

-Vizita mparatului Germaniei, Wilhelm al II, n Orientul Apropiat

la sf rsit amenajarea canalului de la >rtile de Fier

mart/12 apr - Legea privind organi-irea nvatam ntului profesional

mai-iul - Conferinta internationala de la

Haga

12 oct - nceputul razboiului dintre Anglia

si bun

Primul automobil pe strazile Bucurestiului

1900-1903 - criza economica n Rom nia

iul - Reintrarea junimistilor n Partidul

Conservator

oct-nov - Rascoale taranesti n judetele

din Muntenia si Moldova

Fondarea Partidului Laburist din Marea
Bntanie

Rascoala boxerilor (I-He-Tuan) n China ,

-Constituirea Partidului Socialist din

Franta

22 ian - Moartea reginei Victoria a Angliei

l-a urmat la tron Eduard al VII

23 febr/18 mart - Legea generala a

pensiilor

5/18 mart - Legea pentru organizarea

meseriilor ( Legea Missir)

apr - Gheorghe Pop de Basesti (1835-

1919) este ales presedinte al Partidului

National Rom n din Transilvania

4/17 apr - Re nnoirea aliantei cu Puterile

Centrale

31 mai - Tratatul de pace de la Pretoria pune capat razboiului ntre Anglia si bun - Tratat naval ntre Japonia si Anglia

29 mart /11 apr - Legea bancilor populare satesti si a Casei lor Centrale Disensiuni n Partidul National Liberal

- Poarta acorda Germaniei dreptul de a construi calea ferata de la Constantinopol la Golful Persic

2 nov - S U A preia controlul asupra Canalului Panama

- Primul anuar statistic al Rom niei apr - Greve si miscari taranesti n Transilvania

9/22 mai - Legea pentru reglementarea si consolidarea dreptului de a exploata pe­trolul pe proprietatile particulare

ncepe razboiul ruso-japonez terminat cu dezastrul flotei tariste de la Tushima (27 mai 1905)

- Se nfiinteaza banca Marmorosch-Blank 10/23 ian - Conferinta de la Sibiu a Partidului National Rom n decide adop­tarea .activismului' ca o noua tactica de lupta

5 nov - Adunarea populara de la Lugoj decide masuri importante n lupta nationala a rom nilor din Banat

22 ian - Duminica s ngeroasa de la

Petersburg

31 mart - Vizita lui Wilhelm al II la

Tanger n Maroc

7 iun - Tratatul de la Karlstadt desface

uniunea dintre Suedia si Norvegia

-Aniversarea jubileului regal (40 de ani de domnie a regelui Carol I) 6'19 iun - Se deschide Expozitia generala rom na din Dealul Filaretului din Bucuresti ^au9 - Prihna conferinta generala a cercurilor .Rom nia Muncitoare

16 ian -7 apr - Conferinta de la Algeciras

(Spania) recunoaste drepturile Frantei n

Maroc

18/19 apr - Cutremur devastator la San

Francisco

8/21 febr - nceputul unei puternice rascoale taranesti n nordul Moldovei febr - Miscari taranesti n judetele din Moldova Apogeul rascoalei n Moldova (6/19 mart -9/22 mart)

- Acord anglo-rus Se pun bazele Antantei (Franta, Rusia Anglia) iun - oct - A doua conferinta internationala de la Haga