Razboaiele italiene pâna la încoronarea lui Carol Quintul
Aventura razboaielor italiene a avut efectul de a transpune politica balantei de putere
ce domina raporturile dintre statele peninsulei la nivelul întregii Europe.Deja în
secolul XVIII istoricul si filosoful Condillac considera ca interventia francez&# 242b15c 259; în Italia
a schimbat fata Europei.Pâna atunci,natiunile se ocupasera separat de tulburarile
lor:în
clipa aceea Italia,Germania,Franta,
observe si sa formeze ligi împotriva puterii care le parea cea mai de temut.
Carol VIII,suveran utopic ce visa la recucerirea Bizantului si Ierusalimului,se lasa
extrem de usor atras de Ludovic Maurul în revendicarea patrimoniului napoletan al
angevinilor,care nu-i aparea de altfel decât ca o escala în marsul spre Locurile Sfinte.
Armata sa,în schimb,a fost probabil prima armata moderna,formata din trei arme -
infanterie,cavalerie si artilerie -platita din finantele statului francez si luptând pentru
bani,si nu pentru un senior sau pentru onoarea feudala.Pe 22 februarie 1495,dupa un.mars triumfal,Carol intra în Neapole;la 20 mai parasi orasul,în fata coalizarii statelor
italiene cu Imperiul German si cu Spania,si-si croi cu greu drum spre Franta în lupta
de la Fornovo.Ca urmare,francezii evacuara peninsula;dar patru ani mai târziu
razboaiele reîncepura sub noul rege,Ludovic XII care,renuntând la îndoielnica
alianta
cu Maurul,îsi alatura
trupele franceze,iar într-o încercare disperata de a reveni cu ajutorul elvetienilor,fu
prins si dus în captivitate în Franta.Ludovic XII nu se multumi doar cu atât si printr-
un tratat secret si-l alatura pe Ferdinand de Aragon.Trupele franceze si spaniole
invadara sudul Italiei,iar Ludovic se încorona la 2 august 1501 rege al Neapolelui.
Descoperirea Italiei le luase mintile francezilor;nu erau destul de tari pentru a rezista
farmecului tarii.Cuvântul descoperire este cel mai potrivit.Însotitorii lui Carol VIII
nu au fost mai putin uimiti decât cei ai lui Columb.
scrie Michelet în "Istoria Frantei ".Ludovic nu-si putu însa pastra tronul decât pâna
în 1503,când spaniolii,înspaimântati de dezechilibrul balantei de putere,îl trimisera
pe marele general Gonzalvo de Cordoba sa recucereasca Neapole.La Cerignola si la
Garigliano celebrele regimente spaniole de infanterie (tercios )îi zdrobira pe francezi,
iar Ferdinand se proclama rege al Neapolelui,instaurându-si la rândul sau dominatia
în
Italia.Familia Borgia si
prabusira la rândul lor sub loviturile papei Iuliu II (1503-1513).În calea Spaniei mai
ramâneau doar francezii din Milano;împotriva lor,papa organiza o "Sfânta Liga "cu
toate
marile puteri europene.În ciuda victoriei de la
Ligii,Ludovic XII,atacat pe toate fronturile,abandona Milanul,iar ultima rezistenta a
republicanilor florentini aliati cu Franta cazu sub loviturile lui Gonzalvo de Cordoba,
care reinstaura dinastia de Medici.Mai mult succes avu succesorul lui Ludovic,
Francisc I (1515-1547)care dupa ce încerca fara nici un succes sa recupereze Milano
pe cale diplomatica,se ciocni cu trupele elvetiene ce aparau ducatul,provocându-le o
rasunatoare înfrângere la Marignano (13-14 sept.1515).În fine,prin tratatul de la
Noyon (1516)Francisc obtinu Milanul,în schimbul renuntarii la pretentiile
napoletane.Împaratul Maximilian,care fusese inima Ligii,fu parasit de aliatii sai,
situatia din Italia înclinând astfel din nou în favoarea Frantei.
|
