Regimul de autoritate monarhica 1938-1940
- dupa lovitura de stat din 10 februarie 1938, Garda de Fier se afla într-o situatie tot mai dificila; în documentele vremii, denumirea de Legiunea Arhanghelului Mihail aproape ca a disparut, iar titulatura frecventa a Garzii era Miscarea Legionara; la 26 martie 1938 Nicolae Iorga a fost acuzat printr-o scrisoare "de necinstire sufleteasca" de catre C.Z. Codreanu, acesta fiind condamnat la 6 luni închisoare pentru ultragiu adus unui ministru în functiune; în timp ce se judeca procesul lui Codrenu, la 15 aprilie a aparut decretul-lege pentru apararea ordinii în stat, prin care erau vizate în mod special activitatile desfasurate de legionari; dându-si seama ca a intrat într-un joc periculos, Nicolae Iorga a adresat comisarului regal Radu Hotineanu o scrisoare prin care cerea încetarea actiunii judiciare împotriva lui Codreanu, deoarece "acuzatul nu-si da seama de faptele sale"; totusi procesul si-a urmat cursul;
- 24 noiembrie 1938- întrevederea lui Carol al II lea cu A. Hitler la Brechtensgaden, acesta din urma adresându-se regelui în termeni ultimativi;
- pe 28 noiembrie a avut loc atentatul asupra prof. Florin stefanescu- Goanga, rectorul Universitatii din Cluj, pe care guvernul l-a pus pe seama legionarilor; 29/30 noiembrie 1938 au fost omorâti, în timp ce erau transportati de la închisoarea din Rm. Sarat la cea din Jilava, C.Z. Codreanu si alti 13 legionari;
- 15 martie 1938 trupele hitleriste au ocupat Cehoslovacia; Acordul de la Munchen din 29 septembrie 1938 a constituit un semnal de alarma pentru statele mici, inclusiv România, a caror integritate teritoriala putea fi usor sacrificata de marile puteri;
- la 23 august 1939 a fost semnat pactul Ribbentrop-Molotov;
- 21 septembrie 1939, asasinarea lui Armand Calineascu (regele pierzând pe cel mai devotat om al sau; din acel moment, Carol nu si-a mai putut recapata echilibrul, a actionat mai mult sub impulsul evenimentelor concrete), presedintele Consiliului de Ministrii; noul guvern format de rege (la Interne- generalul Gh. Argesanu) a luat masuri hotarâte împotriva Garzii, fiind executate principalele capetenii legionare, precum si un numar de legionari din fiecare judet si expusi în pietele publice; în cursul represiunilor de dupa 10 februarie 1938 au fost ucisi peste 300 de legionari, între care aproape toti fruntasii; efectul psihologic nu a fost cel scontat de rege- acela de a provoca ura populatiei împotriva legionarilor. ci mai curând s-a creat un semtiment de compasiune pentru cei ucisi, care zaceau într-o balta de sânge sau în streang si chiar de revolta fata de utilizarea unor asemenea mijloace de razbunare;
- la sfârsitul anului 1939, Carol al II lea a initiat politica de "reconciliere nationala" cerând tuturor românilor sa colaboreze pentru apararea intereselor tarii; PNL si PNŢ au respins, dar Miscarea Legionara a început tratativele cu guvernul;
- prin deciziile Ministerului de Interne din martie si aprilie 1940 s-a trecut la eliberarea în masa a legionarilor din lagare si închisori;
- în mai-iunie, Germania a ocupat Danemarca, Norvegia, Olanda, Luxemburg si Franta;
Pierderile teritoriale din vara si toamna anului 1940. Prabusirea regimului carlist
- la 26 iunie 1940, Moscova a adresat României un ultimatum prin care cerea sa i se cedeze Basarabia si nordul Bucovinei;
- Carol al II-lea a cautat sa încline decisiv orientarea politicii externe spre Germania, Horia Sima fiind numit subsecretar de stat la Ministerul Educatiei Nationale;
- la 30 iunie, regele a comunicat lui Fabritius, ministrul Germaniei la Bucuresti, hotarârea României de a renunta la garantiile anglo-franceze si dorinta de a se ajunge la un acord general cu Reichul;
- la 1 iulie, Carol a solicitat ca o misiune militara germana sa fie trimisa în România;
- pe 4 iulie, o delegatie alcatuita din 12 fosti ministrii, în frunte cu Maniu, C.I.C. Bratianu s-a prezentat la palat, într-o audienta colectiva, cerând regelui sa constituie un guvern de concentrare nationala; Carol al II-lea a decis formarea unui cabinet prezidat de Ion Giugurtu, cunoscut pentru vederile sale filogermane; ziua de 4 iulie a marcat schimbarea bazei politice a regimului instaurat la 10 februarie 1938; legionarii au primit trei mandate: Horia Sima-ministrul Cultelor si Artelor, Vasile Noveanu-ministrul Inventarului Avutiei Nationale, Augustin Bideanu-subsecretar de stat la Finante; Nichifor Crainic aprecia ca: "Singurul criteriu de alcatuire a guvernului: personalitati care sa fie agreate de Berlin si Roma";
- la 9 august a fost adoptat decretul-lege privitor la "starea juridica a locuitorilor evrei din România", prin care acestia nu aveau dreptul sa ocupe functii publice, sa faca parte din consilii de administratie, sa dobândeasca proprietati rurale, sa fie militari de cariera;
- la 15 iulie 1940, Hitler a adresat o scrisoare lui Carol al II-lea, prin care facea un aspru rechizitoriu la adresa politicii externe românesti;
- tratativele româno-bulgare desfasurate la Craiova între 19 si 21 august s-au încheiat cu cedarea Cadrilaterului;
- 16-24 august, esuarea negocierilor româno-ungare de la Turnu Severin;
- 29/30 august, Consiliul de Coroana a decis sa accepte "arbitrajul" Germaniei si Italiei;
- pe 30 august celor doua delegatii li s-a prezentat hotarârea "arbitrilor" (granita fusese stabilita de Hitler la 27 august); în noaptea de 30/31 august Consiliul de Coroana a luat cunostinta de hotarârile dictatului de la Viena; România pierdea nord-vestul Ardealului;
- în numai putin de trei luni, România a pierdut 99.738 km2 (33,8% din suprafata totala) si 6.821.000 locuitori (33,3% din populatia sa);
Reactivarea politica a generalului Ion Antonescu
- la sfârsitul lunii iunie 1940, generalul Antonescu prezentase regelui Carol al II-lea o scrisoare prin care se oferea sa salveze "ce mai este cu putinta de salvat, din coroana, din ordine si din granite", el cerea suveranului sa nu mai asculte de "fortele oculte" care "ne-au adus unde ne gasim"; drept raspuns, Carol a decis la 9 iulie internarea generalului la manastirea Bistrita (Vâlcea);
- la 4 septembrie, regele l-a numit pe Ion Antonescu, presedinte al Consiliului de Ministrii, iar acesta, i-a cerut în seara aceleiasi zile sa-l investeasca cu depline puteri; desi initial a refuzat, în dimineata de 5 septembrie regele a semnat decretul prin care generalul Ion Antonescu era investit "cu depline puteri pentru conducerea statului român";
- în aceeasi zi a fost suspendata Constitutia din 1938 si au fost suspendate Corpurile legiuitoare; prin aceste decrete se punea capat regimului instaurat la 10 februarie 1938;
- în seara zilei de 5 septembrie (ora 21,30), Antonescu i-a cerut lui Carol sa abdice;
- de la 6 septembrie 1940, Carol al II-lea a devenit un simplu particular;
Concluzii
- drumul României de la democratie la dictatura nu a fost singular ci s-a înscris pe aceeasi linie urmata de majoritatea statelor europene în perioada interbelica;
- instaurarea regimului autoritar si dictatorial în România a fost rezultatul unor duble evolutii interne si externe;
- ca stat european, România a înregistrat un regim politic similar celor cunoscut în statele europene, astfel ca pe parcursul a doua decenii a facut sa se ajunga în 1940 la situatia ca în numai 4 state democratia sa supravietuiasca, în timp ce în 12 se instaurasera regimuri dictatoriale iar în 14- un regim de ocupatie exercitat de state totalitare ca Germania, URSS, Italia si Ungaria;
- România, în toamna anului 1940 era înconjurata de state cu regimuri dictatoriale (URSS, Ungaria si Bulgaria), care îi rapisera deja teritorii, în vreme ce fostele vecine din 1919- Polonia si Cehoslovacia erau acum ocupate de Germania si URSS.
|
