Tinând, evident, seama de
insuficienta absoluta a miscarii din Moldova, Nicolae Balcescu si prietenii sai
au pregatit pe toate planurile, cu o exceptionala sârguinta, miscarea
revolutionara dezlantuita cu sprijinul unor unitati militare la Islaz, la 9/21
iunie 1848, de îndata ce se primise, prin dr. Louis Mandl, mesajul fagaduit de
Lamartine. Si dupa ce Ion Ghica fusese trimis ca agent diplomatic al
revolutionarilor la Istanbul si plecase prin Braila la data de 17/29 mai 1848,
Ion Maiorescu si mai târziu Alexandru Gh. Golescu (Arapila) vor fi trimisi si
ei pe lânga Dieta germana de la Frankfurt. Dupa ce Voda Bi- bescu a recunoscut
guvernul revolutionar la Bucuresti la data de 11/23 iunie 1848, el a parasit
Capitala în secret, în noaptea de 13/25 iunie, de teama tarului, si a fugit la
Brasov. Revolutionarii munteni izbutisera sa cucereasca puterea în Tara
Româneasca, "sous les pieds memes du monstre" (chiar de sub
picioarele monstrului), cum va scrie, cu nespusa admiratie, Jules Michelet
despre îndrazneata lor actiune.
Este limpede ca tarul se astepta la o actiune, în orice caz diplomatica si
eventual navala si militara, a Frantei si Angliei în favoarea revolutionarilor
români instigati de ele. Dar "zilele din iunie" de la Paris,
contemporane cuceririi puterii de catre Dreptate si Fratie la Bucuresti, au pus
capat iluziei. Primul semnal a fost înlocuirea marelui-vizir favorabil
revolutionarilor, Ibrahim Sarim Pasa, la data de 30 iulie/11 august 1848 cu
Musafa Resid Pasa, dispus sa accepte poruncile si banii tarului. Soarta
revolutiei din Tara Româneasca va fi pecetluita prin patrunderea trupelor
turcesti în Capitala în ziua de 13/25 septembrie 1848 si arestarea
principalilor conducatori ai revolutiei, îmbarcati pe ghimii, pe Dunare, si
expediati în conditii penibile pâna la Belgrad, unde, ca si revolutionarii
moldoveni si sub aceleasi presiuni diplomatice, vor fi eliberati.
Ca si la Iasi, marea boierime a Tarii Românesti a participat din tot sufletul
la revolutia antiruseasca, precumpanitor prin membrii a opt familii: Ghica,
Rosetti, Balaceanu, Filipescu, Gradisteanu, Câmpineanu, Golescu si Racovita.
Dar la Bucuresti au mai activat cu energie si neamuri boieresti mai mici, ca
Balcescu, Bratienii, Voinescu, Racota, Plesoianu si chiar burghezi si ofiteri
entuziasti. Toti acestia îsi vor continua activitatea revolutionara si
patriotica în diferite centre ale emigratiei si dupa razboiul Crimeei, impus
tarului de Napoleon al III-lea si de lordul Palmerston. Li s-ar putea aplica
celebra imagine a lui Winston Churchill rostita la mormântul eroilor aviatori
britanici, care au salvat libertatea omenirii: "Niciodata în istoria lumii
într-o asemenea masura atât de putini n-au facut atât de mult pentru atât de multi!"
