SITUAŢIA SOCIO-ECONOMICĂ A ORAsULUI ÎN ANUL 1918
stiri rele veneau din est: vasele si pichetele românesti de pe Prut fusesera dezarmate; acelasi lucru se întâmplase si cu detasamentele române la Reni si Giurgiulesti, o baterie grea ruseasca si sase mitraliere fusesera asazate pe malul Prutului iar un detasament dusman format din doua companii de mitraliere si un escadron de cavalerie se îndrepta spre Galati. Bateria îsi asazase tunurile lânga lacul Brates, iar infanteria desfasurata în linii de lupta, înainta precedata de patrule de infanterie. Aceasta patrunde în partea de jos a orasului si alaturi de 200 de infanteristi înarmati din Divizia a-10-a dezarmeaza posturile noastre de graniceri si militieni. Un vas rus, înarmat cu un tun de 150 mm, venind dinspre Reni, urca Dunarea si trage asupra docurilor, vaselor marinei si bateriilor noastre. În acelasi timp încep focul si bateriile de pe dealul Giurgiulestilor, aruncând obuze în oras. Situatia trupelor, de aparare a Galatilor era foarete grava fiind atacate din patru directii:vest, nord, est si sud, iar în oras trupele Diviziei a-10-a rusa se constituiau în unitati de lupta fara ca vreo unitate româneasca sa la poata opri[7].
[10], 16 scoli, 8 biserici si numeroase strazi ca de exemplul strazile Portului, Zimbrului, Domneasca, Lascar Catargiu, Movilei, etc .
[13].Bombardamentele asupra docurilor au provocat pagube atât cladirilor, instalatiilor cât si vaselor din docuri. Stricaciunile provocate magaziilor de grâne, cladirii masinilor si macaralelor, atelierului si elevatoarelor s-au ridicat la suma de 297.000 lei. Printre vasele scufundate se numarau 2 remorchere, o salupa, un tanc al marinei, un caiac .
[15].Din suma totala a pagubelor suferite de orasul Galati de 7.476.533lei, ponderea cea mai mare, 6.667.158 lei o detin distrugerile de imobile, provocate în marea lor majoritate de bombardamentele inamice.
[16]. Printr-un ordin circular din 10 august 1918 pentru a se pastra mai usor ordinea, orasul este împartit în 7 sectoare repartizându-se fiecarui corp de trupa din garnizoana câte un sector. Comandantul corpului era raspunzator de ordinea în sectorul sau, în care scop dispunea patrulari atât ziua cât si noaptea. Patrulele erau compuse din 2-4 soldati comandati de un soldat inferior sau de un plutonier .
Tratatul de pace încheiat de România cu Puterile Centrale la Buftea - Bucuresti, la 24 aprilie/7 mai 1918, era în fond un dictat, un atentat împrotiva independentei si suveranitatii noastre nationale, o stirbire a integritatii teritoriale, o încercare de subjugare a economiei nationale. Potrivit dispozitiiilor sale, Bulgaria primea Cadrilaterul si o fâsie din sudul judetului Constanta, restul Dobrogei, treceau în condominium celor patru state inamice, lasându-se României acces la mare pe un drum comercial pâna la Constanta. Toate bogatiile tarii si în primul rând cerealele, petrolul si padurile intrau sub controlul Triplei Aliante, al Germaniei în special, pe o perioada îndelungata. În timp ce armata româna era în cea mai mare parte demobilizata si dezarmata, Germania pastra în tara întregul aparat si potential militar. Pacea a mentinut împartirea în doua a tarii, teritoriul ocupat, aflat sub administratia Puterilor Centrale si Moldova, pâna la Marasesti unde administratia româna continua sa-si exercite autoritatea si atributiile[19].
[24]. În cursul lunii mai 1918 se afirma într-un raport "nu s-a putut distribui populatiei decât o treime din cota de 400 de grame" care era fixata de autoritati pentru fiecare persoana .
[26]. Primaria orasului a încercat sa acorde unele ajutoare populatiei sarace din oras, infirmilor însa masurile erau insuficiente pentru numarul mare al acestora. Astfel din statele de ajutor pentru ianuarie 1918 rezulta ca suma de 211 lei a fost repartizata, între 5-20 de lei la doar 24 persoane . Primaria a acordat sprijin familiilor celor demobilizati dar care nu s-au mai întors în oras, aflate într-o situatie grea, elevilor orfani merituosi, lipsiti de mijloace pentru procurarea celor necesare .
[29]. Deputatul de Covurlui ridica problema aprovizionarii orasului si în septembrie subliniind lipsa fainei de grâu si de porumb, nerespectarea preturilor maximale si lacomia producatorilor. Din cauza foamei-mentiona dl. Burbea- "lumea piere, chiar acum dupa încheierea pacii: mor 85 %, adica pe când se nasc 15 mor 85 persoane" , desi informatia este susceptibila de unele exagerari.
[31]. La acestea se adauga atitudinea autoritatilor locale din alte judete care uneori opresc si descarca vagoanele cu alimente destinate Galatiului pe motiv ca actele nu sunt în regula, refuzând categoric sa execute ordinele guvernului si sa livreze bunurile retinute .
[33]. Primaria primea numeroase si nesfârsite plângeri datorita lipsei uleiului. Desi în noiembrie 1917 Directia de Subzistenta din cadrul Ministerului de Razboi hotârâse sa se puna la dispozitia orasului jumatate din productia totala a fabricii de ulei "Dinerman et. fii", însa cotele ce reveneau acestuia sunt acordate cu întârziere si incomplete. Ilustrativ pentru aceasta situatie sunt precizarile din urmatorul raport: "ulei ni s-a dat doar 200-300 kg când trebuintele orasului sunt de 25.000 kg lunar calculat 1 kg de familie" .
[36]. Preturile la acest produs deasemenea nemultumeau populatia. Sistemul de vânzare, prin licitatie a pestelui catre pescarii detailisti ducea la ridicarea pretului în functie de cerere. Nemultumirea cumparatorilor duce la înlaturarea acestui sistem. Pestele potrivit hotarârilor luate de Comisia de aprovizionare a orasului trebuia vândut numai în baza cartelelor de alimente, socotit câte 300 gr. de persoana. Pe cartela respectiva trebuia aplicata data cumpararii, pentru a nu se mai putea cumpara cu aceeasi cartela decât dupa ce era satisfacuta întreaga populatie, probabil 10 zile de la cumparare . Din rapoartele catre Primarie se poate observa ca pe piata se gasea peste proaspat sau sarat mai ales la gheretele particularilor, fiind adus din Basarabia, în timp ce Pescaria Statului era mai slab aprovizionata. Cantitatile aduse pe piata nu erau întodeauna suficiente mai ales fiindca din pestele adus în oras, potrivit directiunilor date de Ministerul Agriculturii si Domeniilor, Directiunea Pescariilor, trebuia sa se trimita peste si în alte localitati din tara, neputându-se lasa în oras o cantitate prea mare .
[40]. Autoritatile se aratau îngrijorate ca lipsa acestui aliment, ce lua proportii alarmante, ar putea atinge si ordinea publica. În mai, din cele 400 de vagoane necesare pentru aprovizionarea orasului pâna la noua recolta se strânsesera doar 100 din judet .
[43]. Pentru a stopa specula sunt propuse, de unii reclamanti masuri extreme ca reînfiintarea comisiilor militare de rechizitii "fara de care suntem dezarmati fata de reaua vointa a proprietarilor care nu voiesc a vinde cu preturile maximale. În aceste conditii muncitorii din diferite ramuri ale economiei cer o îmbunatatire a conditiilor de trai. Este cazul lucratorilor de la administratia docurilor Galati-Braila care solicita o crestere a salariilor, care erau doar de 3-6 lei pe zi. Ei mai cer sa li se dea si o noua alocatie de hrana, si "mult, putinele înlesniri pe care le au lucratorii ceferisti" .
[46]. Presa locala va reactiona pe data: "Unirea Basarabiei cu România s-a înfaptuit, marti 27 martie, cu mare solemnitate la Chisinau si în mijlocul unui entuziasm indescriptibil... Unirea cu Basarabia poate fi un act istoric, dar mai presus de toate e un act sufletesc, maret, care trainiceste o legatura, care, desi a fost rupta cu brutala forta, a persistat, totusi, în inima tuturor acelora ce lacramau în taina pentru pamântul vremelnic pierdut" . Cu ocazia vizitei la Galati, în toamna aceluiasi an, a domnului Ciugureanu, membru în Sfatul Ţari si ministru fara portofoliu în guvernul României, presa mai noteaza: "Din plaiurile asuprite ale Basarabiei, odinioara îndoliate, a pornit primul gest al unirii nationale. Fie ea binecuvântata ca în haosul de durreri infinite, ea a aruncat prima raza de lumina si speranta în inima mamei înlacrimate" .
[49]. Antanta este înstiintata ca România considera nul regimul instaurat de pacea de la Bucuresti, ca are dreptul sa-si înfaptuiasca revendicarile sale legitime. Declarând razboi Germaniei, trupele românesti au intrat simultan, în toate teritoriile românesti ocupate. Trupele române intra în Dobrogea, risipind trupele ocupante. Entuziasmul cuprinde tot mai mult tara. "O raza binefacatoare si înca una si apoi alta-se scria în presa locala-ne arata ca seninul va înlocui în curând negura, întunecimea norilor care apasau de sus, asupra sufletului în siferinta".
Prin unirea Transilvaniei cu România s-a desavârsit procesul de formare a statului unitar român. În noul cadru national al României întregite, societatea galateana, va evolua pe planuri mult mai largi, atât în economie cât si în viata politica si culturala, contribuind în la refacerea si dezvoltarea tarii.
|
