SOCIETATEA ROMANEASCA IN PERIOADA
a) Politica interna; liberalizarea si limitele ei
Dupa adoptarea Declaratiei din aprilie a urmat o perioada de liberalizare a societatii socialiste din Romania, inceputa in timpul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, aceasta orientare a continuat si dupa moartea sa, survenita in martie
in Romania anilor s-a crezut intr-o deschidere larga spre democratie; s-au facut unele incercari de materializare a pietei libere, de descatusare a fortelor intelectuale, s-au dezvoltat contactele cu Occidentul. Aceasta liberalizare avea loc in anumite limite, impuse de existenta unui regim de esenta totalitara.
Noul lider, Nicolae Ceausescu, a initiat ample actiuni vizand reorganizarea statului si a societatii, in iulie Partidul Muncitoresc Roman si-a luat numele de Partidul Comunist Roman, iar numerotarea congreselor acestuia a inceput cu anul crearii P.C.R. Astfel, Congresul al IV-lea al P.M.R. a devenit Congresul al IX-lea al P.C.R. Dupa s-a pus accentul pe ideea renuntarii la "modelul unic' de construire a socialismului, stabilindu-se ca se impunea luarea in considerare a conditiilor specifice din fiecare tara.
La august a fost adopta o noua Constitutie, prin care Romania isi lua numele de Republica Socialista Romania. Articolul l al Constitutiei prevedea ca Republica Socialista Romania es 727d33h te stat al oamenilor muncii de la orase si sate, suveran, independent si unitar', in decembrie Nicolae Ceausescu a fost ales in functia de presedinte al Consiliului de Stat. in a fost realizata o ampla reforma administrativa, prin care s-a renuntat la denumirile sovietice (raion, regiune) si s-a revenit la unitatea administrativa traditionala: judetul.
Regalitatea socialista' a devenit o preocupare importanta a liderilor politici din Romania, in aprilie au fost demascate abuzurile si
ilegalitatile din timpul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, fiind reabilitati mai multi activisti de partid, in frunte cu Lucretiu Patrascanu. Decizia a avut un caracter politic, deoarece nu au fost luate masuri impotriva celor care au condus aparatul de represiune. Din contra, fostul sef al Securitatii, generalul Alexandru Nicolschi, a fost decorat pentru "contributia adusa la victoria socialismului'.
O relaxare a intervenit in relatia dintre stat si biserica. S-au deschis mai multe seminarii teologice si a crescut numarul de studenti la Facultatea de Teologie din Bucuresti. Au fost renovate mai multe biserici si manastiri.
Prin Legea invatamantului din a fost stabilit invatamantul general obligatoriu de clase. Din s-a introdus gratuitatea manualelor scolare pentru toti elevii (clasele I-XII). Au fost infiintate noi universitati la Craiova (1965) si Brasov S-au dat in folosinta mai multe camine studentesti in Bucuresti, Iasi, Timisoara, Cluj. In a fost inaugurat noul ansamblu de cladiri apartinand Institutului Politehnic din Bucuresti.
S-a inregistrat si o anumita relaxare ideologica. In manualele scolare au fost introduse personalitati dezavuate vehement la inceputul anilor Titu Maiorescu, George Calinescu, Octavian Goga, Tudor Arghezi. Au aparut noi reviste literare, in care se dezbateau problemele creatiei nationale si universale. S-au afirmat puternic romancierii Marin Preda si Eugen Barbu, precum si tinerii poeti Nichita Stanescu si Marin Sorescu.
Istoria mai ales cea nationala a reinceput sa fie cercetata pe baza de documente. Din 1 s-a editat revista "Mjgozz'w istoric', care a avut un rol important in popularizarea istoriei, inclusiv prin publicarea unor documente si memorii inedite. In s-a creat Societatea de Stiinte Istorice din Romania, iar in s-a deschis Muzeul National de Istorie al Romaniei. Au fost publicate lucrari de certa valoare privind istoria veche (Vladimir Dumitrescu, Ion Nestor), medievala (P.P. Panaitescu, Stefan Pascu), moderna (David Prodan, Constantin C. Giurescu). Rezultate deosebite s-au inregistrat in domeniul stiintelor exacte si tehnice, remarcabile fiind rezultatele obtinute de Octav Onicescu (mecanica), Costin D. Nenitescu (chimie), Horia Hulubei (fizica) etc. In domeniul medicinei s-a impus Institutul National de Gerontologie si Geriatrie, condus de Ana Asian, care a si creat noi medicamente (Aslavital si Gerovital). Arhitectii si constructorii au putut sa-si puna in valoare capacitatile creatoare, atat prin realizarea unor cartiere de locuinte, cat si prin opere
unice, precum Palatul Televiziunii Romane, Teatrul de Stat din Targu-Mures, Palatul Politico-Administrativ din Baia-Mare, Sala Polivalenta din Bucuresti, Aeroportul International Otopeni.
Contactele culturale s-au multiplicat, multi tineri romani fiind trimisi la studii in statele occidentale; s-au deschis "centre culturale' ale Romaniei in Italia, Franta, S.U.A., Germania etc.
Filmul romanesc era prezent la marile festivaluri, inclusiv la cel de la Cannes. Dupa ce, in Ion Popescu-Gopo obtinuse Marele premiu pentru filmul de desene animate ,£curta istorie', in Liviu Ciulei a castigat premiul pentru regie cu filmul padurea spanzuratilor', iar in premiul Opera Prima a fost acordat lui Mircea Muresan pentru filmul Rascoala' (adaptare dupa romanul lui Liviu Rebreanu).
Politica economica a cunoscut dupa o anumita modificare. Conferinta Nationala a P.C.R. din decembrie a hotarat o larga descentralizare a activitatii economice, planul unic adoptat la nivel national continand numai cativa indicatori de baza. S-a pus un accent deosebit pe modernizarea si rentabilizarea intreprinderilor industriale. Statul roman a contractat importante imprumuturi externe, pe baza carora a achizitionat masini si utilaje moderne pentru economia nationala. Au fost construite mari intreprinderi industriale in aproape toate judetele tarii. Au aparut platforme industriale moderne, mai ales in domenii de varf ca electronica, electrotehnica, petrochimia.
Din Romania a inceput sa produca automobilul "Dac/a' (in colaborare cu firma franceza ,Jtenault'), iar in a realizat primul elicopter: I.A.R.-316 (in colaborare cu firma franceza Alouette'), in a intrat in functiune prima turbina a Centralei Hidroelectrice de la Portile de Fier L A inceput actiunea de electrificare a transporturilor pe caile ferate (primul traseu electrificat, Bucuresti-Brasov, s-a dat in folosinta in 1
Agricultura a cunoscut un proces de modernizare prin mecanizarea lucrarilor, folosirea pe scara larga a ingrasamintelor chimice si pesticidelor, asigurarea de specialisti (agronomi, medici veterinari), crearea de statiuni pentru cercetari, in care se obtineau noi soiuri de plante si rase de animale cu o productivitate ridicata.
Comertul a inregistrat o puternica dezvoltare. Din a fost organizat, anual, Targul International Bucuresti, care se bucura de o larga participare a firmelor industriale din Europa, Asia si America. Romania a inceput sa exporte pe scara larga masini si utilaje, unele dintre ele precum
sondele pentru extractia petrolului realizate la Ploiesti si tractoarele produse Ia Brasov fiind printre cele mai performante din lume.
Nivelul de trai a cunoscut o sensibila imbunatatire, piata romaneasca fiind, practic, cea mai bine aprovi/ionata din intregul "lagar' socialist. S-a desfasurat un amplu program de constructii de locuinte, care erau oferite gratuit cetatenilor, mai ales muncitorilor de la marile intreprinderi industriale. Asistenta medicala gratuita s-a generalizat. Au fost amenajate noi statiuni de odihna si tratament, intre care cele de pe litoralul Marii Negre. Aparatele de radio, televizoarele, masinile de spalat, frigiderele, automobilele au intrat in viata cotidiana a romanilor.
Cea mai spectaculoasa transformare a cunoscut-o satul romanesc. Pe de o parte, traditia s-a modificat, slabind sau chiar disparand vechi obiceiuri si portul popular in multe localitati rurale, iar pe de alta parte, asaltul modernizarii a impus aspiratii, mentalitati si moduri de viata diferite comparativ cu perioada interbelica. Viata satului capata ritmuri mai inalte de desfasurare, oamenii fiind mai prezenti in activitatea comunitatii. S-au modernizat locuintele, au aparut case construite dupa tipare urbane, dotate cu mobila cumparata de la oras, cu sobe de teracota etc.
Transformarile radicale pe care le-a cunoscut familia (ca functie si structura) sub impactul industrializarii si urbanizarii s-au materializat in cresterea duratei scolarizarii si instruirii in general, participarea femeii la activitati economice neagricole, cresterea mobilitatii sociale, scaderea mortalitatii infantile, dezvoltarea sistemului de asigurari sociale, cresterea standardului de viata, reducerea costului cresterii si educatiei copiilor, slabirea influentei religiei si a normelor morale.
Pe de alta parte, un impact profund negativ 1-a avut decretul Consiliului de Stat din octombrie prin care s-a interzis intreruperea cursului sarcinii pentru femeile care aveau mai putin de trei copii. Deoarece in Romania nu se gaseau contraceptive, foarte multe femei au recurs la avorturi spontane, in urma carora nu putine si-au pierdut viata.
b) Politica externa; implicarea Romaniei in marile probleme ale lumii
Politica externa a Romaniei avea la baza patru principii, formulate inca din aprilie care se bucurau de o larga recunoastere internationala: egalitatea in drepturi, neamestecul in treburile interne, integritatea teritoriala si suveranitatea nationala, avantajul reciproc.
Dupa 1 in timp ce celelalte state socialiste europene urmau intai totul linia Moscovei, Romania promova o politica de extindere a relatiilor de cooperare cu lumea occidentala. Independenta Romaniei in politica externa s-a materializat in forme multiple: vizita unor lideri occidentali, precum Charles de Gaulle, presedintele Frantei Richard Nixon si Gerald Ford (1975), presedintii S.U.A.; mentinerea unor relatii cordiale cu Iugoslavia; stabilirea de relatii diplomatice cu Republica Federala Germania; mentinerea relatiilor diplomatice cu Israelul, in contextul razboiului dintre acest stat si tarile arabe. Romania a aderat la importante organisme internationale (Fondul Monetar International, Banca Mondiala), a semnat acorduri de colaborare cu Comunitatea Economica Europeana (care reunea statele capitaliste). Ca o recunoastere a politicii internationale promovate de Romania, in ministrul sau de externe, Corneliu Manescu, a fost ales presedintele Adunarii Generale a O.N.U., fiind cel dintai diplomat dintr-o tara socialista care a ocupat aceasta inalta functie.
Atitudinea ferma, de condamnare energica a interventiei U.R.S.S. si a altor state membre ale Tratatului de la Varsovia impotriva Cehoslovaciei, in august declaratia lui Nicolae Ceausescu, potrivit careia Romania avea sa-si apere cu orice pret independenta si integritatea teritoriala, au creat un puternic sentiment de solidaritate nationala. Poporul roman a sustinut aceasta atitudine a lui Ceausescu. in acel context, numerosi cetateni romani, inclusiv fosti detinuti politici, au intrat in P.C.R. Prin politica promovata si implicarea sa in rezolvarea unor probleme complexe ale contemporaneitatii, liderul politic roman a dobandit un autentic prestigiu international.
Din succesele obtinute pe plan intern si international au inceput sa fie puse de propaganda de partid pe seama unui singur om: Nicolae Ceausescu. Astfel, a inceput sa se creeze un cult al personalitatii acestuia. Pe de alta parte, Ceausescu a profitat de acest context pentru a-si consolida puterea. La Congresul al X-lea al P.C.R., din s-a instituit functia de secretar general al partidului; acesta era ales de Congres si nu de Comitetul Central, ca pana atunci. Astfel, secretarul general nu mai era, nici macar din punct de vedere formal, subordonat Comitetului Central.
in dupa o vizita in China si in Coreea de Nord, Nicolae Ceausescu, profund impresionat de cultul personalitatii celor doi lideri (Mao Ze Dong si Kim Ir Sen), a decis sa se aplice pe meleagurile Romaniei
asemenea practici. Una dintre primele actiuni a fost adoptare? unui plan de masuri vizand activitatea politico-educativa, reafirmarea "spiritului muncitoresc revolutionar' in intreaga activitate economica si sociala. A fost criticat "spiritul intelectual ist' promovat in munca de propaganda; s-a infiintat Consiliul Culturii si Educatiei Socialiste, ca organ de partid si de stat.
in functii de conducere au fost promovati "oameni noi', devotati lui Nicolae Ceausescu. in sotia acestuia, Elena Ceausescu, a fost aleasa in Comitetul Politic Executiv, devenind, treptat, a doua persoana in conducerea partidului si statului. Prin sistemul "rotirii cadrelor', nici un activist nu mai era sigur pe postul sau, astfel ca multi dintre acestia, pentai a se mentine in functiile de conducere, au adoptat o atitudine slugarnica fata de Nicolae Ceausescu. S-au acumulat astfel premisele instaurarii cultului personalitatii, care avea sa domine societatea romaneasca, incepand cu cand Nicolae Ceausescu a devenit cel dintai presedinte al Romaniei.
|
