SOVIETELE ANGLIA SI
O noua întelegere între cele
doua superputeri -
Întâmplarea a facut ca prin 1988 o doamna de la serviciu sa-mi arate revista
Spunându-mi-se ca revista se poate procura gratuit de la Directia de Presa a
Ambasadei Sovietice de pe Aleea Alexandru de la Sosea m-am dus si, începând din
toamna 1988 pâna în 1989 inclusiv, mi-am procurat-o, negândindu-ma decât ca ma
poate ajuta la descifrarea perioadei pe care o parcurgeam si care se arata a fi
o cotitura istorica, nicidecum ca voi putea folosi vreodata continutul ei.
Apreciez acum ca din punct de vedere istoric, al pregatirii evenimentelor ce
le-am trait la sfârsitul anului 1989, merita sa prezint câteva date extrase din
aceste reviste.
1) Revista Aurora Nr. 28 din 25 octombrie 1988 prezinta articolul
Restructurarea relatiilor economice externe care contine un interviu cu
ministrul Relatiilor Economice al U.R.S.S., E.F. Katusev, minister nou creat.
Redau una din întrebari împreuna cu raspunsul respectiv.
I. În ultimul timp relatiile dintre U.R.S.S. si S.U.A. au cunoscut o schimbare
în bine. În lumina întâlnirii de la Moscova dintre M.S. Gorbaciov si R. Reagan
se asteapta îmbunatatirea în continuare a acestora, ceea ce se va reflecta în
mod favorabil în situatia internationala în ansamblu. Cum se pregateste
ministerul dumneavoastra sa se foloseasca de schimbarile care au loc în lume!?
R. Într-adevar relatiile dintre U.R.S.S. si S.U.A. constituie unul din factorii
cheie ai relatiilor internationale, iar situatia lor determina în mare masura
atmosfera politica internationala. Întâlnirea la cel mai înalt nivel de la
Moscova dintre Secretarul General al C.C. al P.C.U.S. M.S. Gorbaciov si
presedintele S.U.A. R. Reagan a avut un mare aport la dezvoltarea dialogului
politic bilateral. Schimbul instrumentelor de ratificare a Tratatului sovieto-american
de lichidare a rachetelor cu raza medie si mai scurta de actiune care s-a facut
cu aceasta ocazie a pus bazele unei noi ere - era edificarii practice a unei
lumi lipsite de arma nucleara si de violenta.
2) Aurora Nr. 3 din 10 februarie 1989 prezinta articolul: Pentru un viitor fara
razboaie si confruntare, semnat de Enver Mamedov, comentator politic al A.P.N.
Autorul comenteaza discursul lui M.S. Gorbaciov la O.N.U., la 7 decembrie 1988:
Folosind cuvintele lui M.S. Gorbaciov putem spune ca în fata noastra se naste o
alta lume, apare necesitatea cautarii de noi cai într-un viitor fara razboaie
si confruntare. În actuala lume interdependenta numai consensul global poate
conduce la o noua ordine mondiala (subl. n.) ... Libertatea de optiune, neîngradita
de nici un fel de influente exterioare, renuntarea la punerea accentului pe
partea militara se constituie azi într-un incontestabil principiu universal.
Si "exportul de revolutie" (semnele citarii apartin revistei - n.r.)
respins de U.R.S.S. de catre toate tarile socialiste este inacceptabil în
conditiile realitatii contemporane, ca de altfel si exportul de "valori
democratice" (semnele citarii apartin revistei - n.r.) asa cum este
înteles acest lucru de una sau chiar mai multe tari care încearca sa-si impuna
altora conceptia.
În acelasi numar articolul Calea spre autentice schimbari consemneaza câteva
idei din care extragem:
Ne-am obisnuit sa ne mândrim cu cresteri rapide, cu o economie a carei
dezvoltare nu cunoaste nici îngradiri, nici crize. Noi am considerat în
permanenta ca productia mijloacelor de productie are prioritate absoluta si
iata ca, dintr-o data aceste axiome sunt puse la îndoiala. De viata însasi.
Deci sa urmam indicatiile vietii, nu schemele.
...Ce trebuie facut - stim. Trebuie sa ne hotarâm sa facem schimbari autentice
deoarece timpul pe care istoria ni l-a acordat este aproape trecut. (subl. n.)
La rubrica În pas cu timpul, în acelasi numar, este publicat articolul K.G.B. -
împotriva "cultului secretului":
...La granita anilor '50-'60 s-a reusit lichidarea la modul
"cosmetic" (semnele citarii apartin revistei) a celor mai odioase
forme de folosire a institutiei de aparare a secretului militar si de stat nu
în scopul pentru care aceasta a fost creata ci, uneori, pentru acoperirea unor
ilegalitati. ... Mentiunea cultului secretului este un mijloc de consolidare a
încrederii în exactitatea gândirii birocratice, reprezinta posibilitatea
folosirii puterii în scopurile departamentelor si ale unor cercuri înguste. ...
Birocratia insista pentru caracterul secret. De ce? Pentru ca secretul "îi
asigura" (semnele citarii apartin revistei) pe functionari împotriva
exigentelor concrete ale opiniei publice. ... S-a creat o institutie sociala ce
se ridica deasupra multor institutii sociale. ... Oamenii de stiinta cred cu
convingere în avantajele "securitatii pe baza realizarilor" (s.c. ale
revistei) si nu "securitatea pe baza ascunderii" (s.c. ale revistei).
3) Aurora Nr. 12 - 12-25 iulie 1989 consemneaza vizita la Londra a lui Mihail
Gorbaciov:
... Acum patru ani am spus ca Gorbaciov este un om cu care poti sa ai de-a
face. Astazi afirm ca este un om cu care as vrea sa am si pe viitor de-a face
... (Margaret Thatcher, Prim-ministru al Angliei n.n.). Comentatorul
subliniaza: Prin gura premierului britanic vorbea parca Apusul - acea parte
luminata si clarvazatoare care a pregatit posibilitatea întâlnirii istorice cu
Ratacitul Rasarit (sublinierea n.), iar când clipa a sosit nu a lasat-o sa-i
scape. Mai departe este citat din cuvântul premierului englez:
Trebuie ajutat Gorbaciov - aceasta este deviza sub care au loc aceste cautari
în Occident. Ce vor aduce Occidentului succesul sau eventualul esec al
restructurarii. O societate sovietica deschisa, democratizata, preocupata de
treburile ei în interiorul Occidentului. Recidivarea trecutului nu ar promite
nimic bun. Dar daca, si când U.R.S.S. îsi va rezolva problemele arzatoare
economice si tehnologice, nu va deveni oare aceasta un concurent de temut? Sau
poate ca restructurarea nu-i decât o tactica care va permite perfidelor soviete
ca, câstigând timp, sa se apuce cu noi forte de ceea ce faceau mai înainte? Am
încheiat citatul. Scopul vizitei lui Gorbaciov, însa, nu se opreste aici,
astfel încât citam în continuare din revista aprecierile comentatorului: Si
slava reginei!
Iata înca un subiect splendid al vizitei la Londra - invitatia adresata reginei
Elisabeta a II-a de a vizita Uniunea Sovietica. Este cel mai putin un act
diplomatic formal, iar cei care îl considera asa, pur si sinplu nu-i cunosc pe
englezi.
În Anglia monarhia nu este o reminiscenta a zilelor apuse ci ea este o
realitate, desi în principal ea este substanta spirituala, liantul care leaga
multe în viata societatii. Majestatea Sa reprezinta pentru majoritatea
populatiei simbolul Britaniei, chintesenta ei (sublinierea n.) Va fi facuta
invitatia? O va primi regina? Drumul istoriei poarta doar o pata care nu-i
deloc alba - sângele Romanovilor, al casei rudelor. E suficient sa arunci o
privire la portretele lui George V si Nicolai II pentru a întelege acest lucru
si, desi se spune ca verii împaratesti nu se agreau, totusi, sa pasesti peste
sângele varsat de revolutie?
Spre entuziasmul britanicilor, invitatia a fost facuta si primita. E-adevarat,
perioada vizitei urmeaza sa fie convenita si se spune ca mai trebuie sa treaca
înca vreo doi-trei ani.
Dar nu înseamnaa oare aceasta invitatie ca va schimbati atitudinea fata de
asasinarea familiei tarului? Printre întrebarile cu care a fost asaltata grupa
de ziaristi sovietici în aceste zile a fost si aceasta.
Istoria are logica ei, dar si capcanele ei. Nu trebuie sa fii prizonierul
istoriei, nu trebuie sa traiesti la infinit batând matanii în fata faptelor
eroice ale parintilor si nici rafuindu-te pentru pacatele lor. Paginile
istoriei trebuie întoarse la timp.
În discursul sau de la Guildhall M.S. Gorbaciov a propus sa se închida ultima
pagina a istoriei postbelice si sa se paseasca într-o perioada noua, pasnica
(sublinierea n.)
Am încheiat citatul. Articolul, reprodus partial, ne arata printre altele ca
aceasta vizita în care sovieticii se întrec în declaratii britanicii prezinta
reversul material, recompensa, întocmai ca în 1941-1942.
Citez din articol: Margaret Thatcher a participat personal la avansarea ideii
unui credit important, la organizarea pregatirii în centre britanice a unor
manageri sovietici pentru posturi de conducere. Uniunea Sovietica trebuie sa
hotarasca ce va face cu împrumuturile ce i se ofera, cum va dispune de acel
capital uman reprezentat de ace?ti manageri.
Noua strategie sovietica impunea revizuirea relatiilor cu imensa vecina
asiatica din sud: China. Cu atât mai mult cu cât pozitia ei (a Rusiei) de
primadona în Europa de Est ce urma sa fie cel putin zdruncinata daca nu chiar
încheiata, o obliga sa-si reconsolideze relatiile cu China, S.U.A. având si ea
veleitati în Asia.
4) Spicuiesc câteva pasaje din Aurora Nr. 13 datata 10 iulie 1989:
... În primul rând, daca e sa vorbim despre prioritatile politicii externe si
interne ale celor doua tari, se urmareste clar interesul comun al U.R.S.S. si
R.P. Chineze pentru ca "Perestroika" dintr-o tara si
"Modernizarea" din cealalta sa fie serios consolidate de
îmbunatatirea generala a atmosferei internationale. ... În al doilea rând, a
sosit sfârsitul oricaror speculatii în jurul asa-zisului triunghi
"U.R.S.S. - S.U.A. - R.P.C.". Ce sens au vazut unii politicieni
atunci când au alcatuit aceasta configuratie? Acela de a provoca contradictii
si divergente globale între laturile acestui "triunghi" si de a
"numara" avantajele unei parti în dezavantajul celeilalte. În prezent
fiecare dintre cele trei capitale lasa clar sa se înteleaga ca nu vede nici un
fel de lezare a intereselor sale de pe urma normalizarii relatiilor dintre
celelalte doua. Moscova vorbeste despre rezolvarea problemelor actuale în
spiritul noii gândiri politice. Beijing-ul declara ca scopul sau îl constituie
noua ordine politica internationala. Presedintele George Bush a declarat de
curând în interviul acordat unui ziar din Washington ca dupa parerea sa "a
sosit îngrijoratorul moment al noii gândiri". Concluzia - cursurile de
strategie spre care se orienteaza cele trei puteri sunt paralele ... Asa cum a
spus M.S. Gorbaciov la Beijing, U.R.S.S. este gata sa poarte rolul de
"punte" între Europa si Asia în interesul unirii civilizatiei ambelor
continente.
5) Aurora Nr. 14 - 25 iulie 1989: Cu privire la directiile fundamentale ale
politicii interne si externe a U.R.S.S. (Raportul prezentat de presedintele
Sovietului Suprem al U.R.S.S., M. Gorbaciov, în ziua de 30 mai 1988 la Congresul
deputatilor poporului ai U.R.S.S.). Voi prezenta câteva extrase din capitolul
IV (ultimul):
Cea mai importanta directie a activitatii noastre de politica externa o
constituie participarea la edificarea "Casei general europene"
(semnele citarii ale revistei). Ele au intrat în uzanta opiniei publice si a
practicii tratativelor. S-au cladit si capata dinamism bazele unor relatii
sanatoase în spiritul restructurarii cu toate statele participante la procesul
de la Helsinki ... Întelegem cu totii ca relatiile sovieto-americane au o
însemnatate de prin ordin pentru politica modiala. Noi suntem dispusi sa
conlucram cu S.U.A. pe o baza previzibila si stabila, suntem dispusi sa mergem
mai departe îmbinând continuitatea cu ideile noi ... În Occident nici pe departe
nu cred ca noi am ales pentru totdeauna aceasta linie si ca nu intentionam sa o
schimbam. Ba si la noi în tara nu toti înteleg înca esenta fundamentala a
politicii externe întemeiata pe noua gândire. Câte unii o privesc ca pe un fel
de tactica, un zig-zag temporar sau chiar ca pe o concesie facuta vestului.
În vara anului 1989, mai exact în august, se aflau la mine acasa în vizita cu
ocazia zilei de nastere câteva familii prietene, unii colegi de liceu cu ai lor
copii. Desigur, în toiul petrecerii s-au ridicat si probleme cu caracter
general politic. Stiam ca una din familii era cu vederi pro-sovietice, ceilalti
mai putin, unii fiind chiar anticomunisti. Am fost întrebat bineînteles daca am
vreo parere despre Gorbaciov si daca exista semnale de schimbare a regimului
comunist la noi. Am deschis teancul de reviste si am început sa le citesc din
Aurora. Au ramas surprinsi de cele auzite iar eu am încercat sa le talmacesc
semnificatia celor ce se petreceau în Rusia, cam astfel:
Exista niste semnale care ne îndreptatesc sa socotim ca urmeaza sa se petreaca
evenimente cu totul deosebite. Întâlnirea Reagan - Gorbaciov de la Reykjavik
din 1987 reprezinta un punct nodal. Nu cumva acolo s-a hotarât soarta lumii ca
la Yalta? De ce o parte din întâlnirea celor doi a fost mai mult decât secreta?
Lucrurile sunt mult mai ample decât discutarea unei persoane, si anume ele
vizeaza relatiile dintre cele doua super-puteri S.U.A. si U.R.S.S., relatii
care vor afecta si statele care graviteaza în jurul lor. Daca nu era Gorbaciov
trebuia sa apara altul, indiferent de nume, care sa fie exponentul unei noi
etape istorice. Dar ce poate însemna o noua etapa istorica? Comunismul nu s-a
nascut din nimic, el a fost o forma de mondializare, de guvernare nu a unui
stat asupra altuia sau altora, ci o gândire, o elaborare de forme si formule
care sa stapâneasca lumea înlocuind notiunea de national cu cea de
international. As îndrazni sa spun - ziceam atunci - daca nu este prea
hazardat, ca cincizeci de ani de la terminarea razboiului va trebui sa gaseasca
Europa sub alta formula, probabil noua formula.
Dar mai sunt câtiva ani buni pâna atunci, mi-a replicat cineva.
Da, este adevarat, însa o asemenea schimbare nu se poate realiza batând din
palme, ea necesita masuri premergatoare. Vedeti ca rusii fac eforturi uriase nu
numai de modernizare ci si de acomodare a mentalitatii - care i-a stapânit
peste 70 de ani - cu alta, cea occidentala, si nu cred ca ei mimeaza ci vor sa
fie cât de cât pregatiti cu ce va urma, si chiar mai mult, sa stapâneasca
momentul. Nu crezi ca este cam pretioasa previziunea ta si ca înlocuiesti
realitatile cu iluzii? Înlocuirea unei lumi cu alta, a unui sistem bine pus la
punct în zeci de ani si consolidat cu altceva, este mai mult o dorinta decât o
stare de fapt - îmi spune un alt amic. Ca si cum "cineva" ar fi dorit
si impus comunismul, iar acum se dezice de el - continua el. Exact - raspund eu
- sunt forte oculte cred, care cauta alta formula de dominare mondiala, iar
comunismul se apropie de sfârsit. N-a mers! Atunci, în acele zile, nu-mi
închipuiam ca evenimentele se precipitau.
Discutasem cele de mai sus, luând ca baza Aurora si cu câtiva colegi de birou,
care înca de prin '81, '82 îmi pusesera diverse întrebari cu caracter istoric.
Sefului meu, A.V., un tânar cam cu 15 ani mai mic decât mine, îi dadusem sa
citesca Istoria Românilor de A.D. Xenopol, iar el, la rândul lui, i-o daduse
inginerului-sef, M.M. Tânarul A.V., bine scolit, nu numai profesional dar si
politic, fost si sef de cadre, era însa în acelasi timp avid de a sti si de
mare probitate din punct de vedere caracterial. Fara a-l suspecta, dar cu multa
precautie, i-am facut multe prezentari istorice si cu câte ceva din ale
detentiei. M-a rugat în '82 sa-l însotesc la Muzeul partidului actualul Muzeu
al Taranului Român unde s-a dus direct sa vada cum este consemnat momentul
desfiintarii Partidului Comunist din România, ca motivatie el stiind de la mine
realitatea si pozitia liderului Fluieras omorât în închisoare la Gherla.
Constatând ca nu îl minteam, l-a rugat pe un tânar care era ghid la muzeu sa-i
spuna când si unde a murit Fluieras. Acesta i-a spus: se pare ca a fost închis,
dar nu stie altceva. Atunci A.V. i-a relatat cele ce stia de la mine. Din
pacate acest tânar de care m-am simtit foarte legat sufleteste a trecut în cele
vesnice la 29 dec. 1983 sau 1984. Am relatat acest episod pentru ca el a
constituit un început pentru câtiva colegi de birou care, începând cu anii
1987-1988, m-au rugat sa le povestesc diverse aspecte culturale si politice din
perioada interbelica si din anii de dupa 1944. Am facut-o cu mare precautie,
nestiind daca aceste lucruri nu pot fi si provocari. În vara 1989 m-am prevalat
de aceleasi reviste Aurora spunându-le colegilor spre toamna ca în iarna care
vine, pâna în primavara, cred ca se vor produce rasturnari si la noi. În seara
de 8 noiembrie ma aflam la o lucrare de cale ferata în comuna natala a tatalui
meu Corcova din jud. Mehedinti. Seara târziu am aflat la radio Europa Libera
stirea cu caderea zidului Berlinului. Printr-o coincidenta, spre miezul noptii
al venit un camion al intreprinderii sa ma duca la Bucuresti, unde fusesem
chemat. Am ajuns la Bucuresti în timpul diminetii, fiind dus direct la
serviciu. Aici n-am mai avut rabdare si le-am spus câtorva colegi de birou: Cred
ca totul se va petrece pâna în primavara. Auzisera si ei de zidul Berlinului.
Le-am mai spus ca nu este exclus ca la Congresul P.C.R. care urmeaza sa se tina
în curând, sa se poata produce vreo ruptura, dar, asa cum se stie, nu s-a
întâmplat nimic. Pe la sfârsitul lui noiembrie m-am dus din nou sa iau Aurora
dar am avut impresia ca în jurul cladirii se afla niste tineri care mi s-au
parut suspecti. Nu am mai intrat si nici în zilele urmatoare nu m-am mai dus.
|
