STRAINII LA NOI DUPA ADEVERIREA CALATORILOR

STRĂINII LA NOI DUPĂ ADEVERIREA CĂLĂTORILOR

Venim acum la ceea ce spun calatorii cu privire la strainii pe cari-i īntīlne īn a doua jumatate a secolului al XVI-lea.

S-a vazut ca orasele noastre, si īn Moldova si īn Muntenia, au fost īnt meiate exclusiv - noi am īntemeiat numai tīrguri1 - de strainii din Arde sau din partea anexata īn veacul al XlV-lea a regatului polon, care este Gal tia. īn ceea ce priveste Muntenia, cīnd a fost vorba de Tīrgoviste, s-a vorb de colonia catolica ce exista acolo si s-a pomenit si colonia, mai veche, di Gmpulung.

īn Moldova erau mai multe orase, civilizatia economica si politica fiin aici mult mai īnaintata, asa ca si numarul oraselor īntemeiate de straini trebuit sa fie mult mai mare.

Am spus ca unul din cele mai vechi a fost fundat de sasi īn legatura c exploatarile de mine care odinioara formau, fara īndoiala, un īnsemnat izv( de bogatie: e vorba de Baia (līnga Folticeni), al carii nume chiar īnseamn; mina. īn Ardeal, se īntīlneste Rodna, cu acelasi sens (īn slavoneste): anumi; nume de localitati din īmprejurimile Baii amintesc colonia de sasi de dinco de munte, cari erau specialisti īn lucrarea minelor; ba chiar populatia satele acestora pastreaza 717i84h si astazi un caracter deosebit, cu ochii albastri si poa chiar si cu anume vechi practice de gospodarie mai buna decīt a satenii» celorlalti. Am pomenit iarasi si de pecetea cu inscriptie latina a orasului Bai pastrata pīna tīrziu, pīna īn momentul cīnd sapatorii, cari īn cea mai mai parte era acum tigani, habar n-aveau de literele chirilice si mai ales de ce latine, pe care le diformau, dar ei sculptau īnca pecetea īn mijlocul care: este cerbul Sfīntului Hubert, cu crucea īntre coarne. Putem spune cu sigurani ca orasul1 exista īn secolul al XlII-lea, ca e deci mai vechi cu vreo suta c ani chiar decīt domnia Moldovei, precum si, dincolo, Gīmpulungul este desigx mai vechi decīt domnia Terii Romānesti īn forma ei consolidata. īn regium care se īntinde īntre Carpati si siret, luīnd-o la vale si lasīnd la o par

1 Pentru amanunte cu privire la toate orasele se poate consulta cartea mea Isior poporului romānesc.

Pīna la jumatatea veacului al xvii-iea

ii unul din cele mai noi orase, creat abia la sfīrsitul secolului al ga sau la īnceputul celui al XlX-lea (satul lui Folticiu), se īntīlnea Neamt" de astazi, care are si un nume unguresc: se zicea - si forma rat pīna īn secolul al XVII-lea - Karacsonko, ceea ce īnseamna lui Craciun", adica Stīnca lui Craciun.

,e priveste Bacaul, numele este, fara īndoiala, de origine ungureasca,

ara cu exploatarea pe sama coroanei Ungariei a minelor de sare de

care par sa fi fost īntrebuintate, de pe vremea romanilor, necon-

chiar īn timpul stapīnirii barbarilor, cari, si ei, aveau nevoie, fireste,

olonie straina īn Bacau pe vremea pentru care avem izvoare nu se e īnsa. Dar acolo era resedinta nominala a episcopului catolic, care

atīrnarea lui un numar de sate, de origine, cum vom vedea, foarte ^a Ocna īnsasi erau asa-numitii salgai sau sangai, al caror nume

pus īn legatura cu ciangaii. Daca la Bacau nu īntīlnim alaturi de ui episcopal o populatie straina, aceasta populatie, cu caracter marcat c, si īn ceea ce priveste numele locuitorilor, se īntīlneste la Trotus. idetul Putna, numit dupa apa Putnei, era odinioara unul din cele mai īntre straine la noi, care a fost darīmat de tatari cu ocazia navalirii la jumatatea secolului al XHI-lea. E cetatea Milcovului, resedinta ala. si, precum īn Ardeal, cīnd ungurii au īntemeiat episcopia de [ (Alba Iulia), ei au asezat si o orīnduiala militara, cu iobagi, cari erau tasi, terani liberi si luptatori, acelasi plan l-au urmarit ei, patrunzīnd e de Carpati, cīnd au organizat episcopatul de Milcov, destinat a fi

de plecare pentru luarea īn stapīnire a īntregului tinut. Prin urmare īea ce ar fi facut, daca ar fi ramas, cavalerii teutoni patrunsi īn Ţara i īn Cīmpulung, o "teutonie" pīna la Dunare, au īncercat sa faca, īndata .easta, īn legatura cu episcopatul de Milcov, īntemeiat pentru cumani, t si al cumanilor, ungurii regelui. De aceasta a doua tentativa de a ni 3 cu desavīrsire viitorul, de a īmpiedeca orice dezvoltare de stat la, ne-a scapat navalirea tatarilor.11 Din episcopia de Milcov a ramas, n exploatarea minelor de catre sasi la Baia, anumite urme īn nomen-geografica; numele de Sascut īnseamna īn ungureste Fīntīna Sasului, i, īn schimb, sīnt extrem de recenti, cam de prin anii 1700, pe locul Stoesti, mai mult declt pe al urmasilor "mosului" Focsea.

rum la al doilea rīnd de orase, cele īntemeiate īntre Siretiu si Prut. Sīnt hi decīt existenta domniei. si se poate adaugi ca, deoarece unde exista īte imposibil ca viata rurala sa nu se resimta de vecinatatea lor, īn a domnia a trebuit sa gaseasca o viata mai īnaintata si īn ce priveste 3i de aceea regimul patriarhal, cu cnezi si juzi de sate, e, aici, mult tin pastrat decīt īn Muntenia.

im putea spune care a fost cel dintīi oras moldovenesc īntemeiat fluenta galitienilor: probabil īnsa ca acelea din regiunea de nord a ire s-a chemat pe urma Bucovina: Siretiul si Suceava, numite dupa e curg īn preajma lor. Evident ca vor fi existat tīrguri mai īnainte,

Strainii la noi dupa adeverirea calatorilor j

poate chiar destul de īnsemnate, dar asezarile mai mari, asa cum le cunoas­tem prin documente, sīnt datorite emigrantilor.

Acestia erau de doua categorii: deoarece evreii nu apar decīt sporadic, īn a doua jumatate a veacului al XVI-lea, si polonii nu se amestecau prea mult īn viata oraseneasca, fiind sau dregatori, sau nobili, sau terani, cei ce vin la noi din colonizarea īn Galitia facuta chiar de la jumatatea veacului al XlV-lea de catre regele Casimir, la Liov si Cracovia, erau germani si armeni.

īn ce priveste pe armeni, iata pe scurt, de unde provin ei: Dincolo d Armenia cea veche, de supt Gaucaz, īn vecinatatea lacului Van si a munteluj Ararat, a carii istorie se dezvolta paralel cu vechea istorie romana si pe urm cu istoria Bizantului, s-a format mai tīrziu, prin migratiuni īn legatura c cruciatele, dar chiar si īnainte de fenomenul cruciatelor, īn legatura cu nevi economice provocate de navigatia pe Marea Mediterana, o Armenie Mic Ea era aproape de muntii Taurus si Āntitaurus, acolo unde se afla Sis, Adan Mamistra, Pilerga, centre care au decazut, dar care acum, cu ocupatia frar ceza si cu tot ce va rezulta din marele razboi, se poate īntīmpla sa īnvi Regiunea aceasta s-a occidentalizat, clasa dominanta, dinastia s-au franciza primind o multime de uzante de la cruciati. La urma, regatul Armeniei Mi a fost desfiintat, la sfīrsitul secolului al XlV-lea, de musulmani, atunci cīn el avea īn fruntea sa pe ultimul reprezintant al dinastiei franceze, din Poito de Lusignan, care a cīrmuit si īn Cipru.

Dupa migratiunea cea dintii, din Armenia Mare īn Armenia Mica, a urmat altele din Armenia Mica īnsasi peste Marea Mediterana si peste Mare Neagra. Cei mai numerosi colonisti s-au dus prin peninsula Asiei Mici catr Trapezunt, unde si acum este o populatie armeneasca importanta. Apoi pe coasta asiatica au trecut pe coasta europeana cum au facut si grecii (ar vazut cum Comnenii din Trapezunt au avut o colonie la Mangup, īn Crimeea de unde era doamna Maria, si cu sīnge de-al Paleologilor a caror monogram e pe perdeaua ei de mormīnt, a lui stefan cel Mare). Tot asa au trecut armenii acolo, īn Crimeea, si au format supt stapīnirea, la Caffa si aiurea, genovezilor, cu carii erau deprinsi īnca din Asia, colonii īnfloritoare.

Drumul de comert īnsa mergea de la Caffa spre nord-vest, catre Lio\ Astfel armenii au venit īntīi cu carale de comert ce legau cu Polonia mare port genovez din Orient aici la Liov pentru a se coborī tot cu carale de corner prin Moldova, catre Cetatea Alba, daca nu totdeauna si catre Caffa.

In acest chip, ei s-au īnradacinat īn orasele īncepatoare ale Moldove unde nemtii aduceau dreptul lor de Magdeburg, pe care l-au pastrat mult vreme; armenii, din pricina religiei lor deosebite si a obiceiului de a trai m mult īntre ei, s-au pastrat mai bine īn aceste colonii.

S-a pretins ca biserica lor din Iasi ar fi fost zidita la sfīrsitul veacului XlV-lea; de fapt, acesti oaspeti, īmbogatiti prin negot, au cumparat biseri frumoase de la ai nostri: astfel una dintre cele din Botosani ori Zamca linga Suceava. Se pastreaza 717i84h si anume din cartile lor de slujba: la Roma este o evanghelie scrisa īn Crimeea, īn veacul al XlV-lea.

Pietrele de mormīnt care se vad azi līnga o biserica armeneasca clin Boti sani apartin īnsa altui curent armenesc, venit din Turcia, īn secolul XVIlI-lea, care nu trebuie confundat cu cestalalt curent de colonizare arm

Fina Ia jumatatea veacului al XVlX-Iea

foarte vechi. Cei veniti cu ambele curente s-au romanizat, si romani-jentru cei dintīi, a fost asa de deplina, īncīt si numele de familie s-au at cu desavīrsire, luīndu-se altele, romānesti, dintre cele mai vechi si eresante, ca: septilici, probabil la īnceput armeni, Pruncul, Bolfosul, I Ciomag, Lebada, Manea1. Armenii cari au trecut īn Ardeal pe la in cauza razboaielor dintre turci si poloni, cu un Axentie (Oxendie) scul la Gherla, la Ibasfalau, au pastrat vechi nume moldovenesti, ca īl, Cap de bou (Kapdebo) etc.

id existau acum Siretiul si Suceava, aceasta din urma avīnd si ea o nsemnata colonie armeneasca, colonisti din acest neam au trecut mai . La Dorohoi nu pare sa fi existat vreodata o asezare, ceea ce dove-a, daca popasul era vechi, orasul e mai nou: am vazut īnsa o biserica ef'an cel Mare. Botosanii au avut colonisti armeni mai vechi, din veacul lea poate, īn tot cazul din al XVI-lea si mai ales al XVII-lea, cīnd ei esea constatati documentar. Alt grup a mers la Roman chiar cīnd a roie ca orasul sa se colonizeze, primind o populatie specific oraseneasca.

general aceasta a fost un avantagiu pentru noi, caci, daca n-ar fi menii, veneau germanii īn numar mai mare, si prezenta armenilor, i cu viata oraseneasca italiana, mai īnaintata īn foarte multe privinte ia germana, italianizati īn practicele comerciale, a constituit un folos

dezvoltarea nationalitatii noastre, īn primejdie sa fie invadata de ,ele germanice si subgermanice, cum erau ungurii. Ia Bīrlad au fost armeni; la Galati mai putin, caci portul s-a ridicat mai pe vremea lui Despot abia se pomeneste, - Renii, Tomarova, de unde: iveanu, ca nume de familie, avīnd o mai mare importanta decīt Galatii, eles ca si īn Reni si īn Galati erau si alti armeni, veniti probabil pe

asa cum veneau, aparīnd si disparīnd, la Braila si Cetatea Alba, care-si egaturile cu Constantinopolul si Trapezuntul. [...]

nind acuma la sate, e incontestabil ca din timpurile cele mai vechi a la noi, īn tot cuprinsul pamīntului romānesc, si o populatie slava, [.mat chiar ca, deoarece Ardealul, tinut asa de romānesc, are cel mai amar de numiri slave, si anume de acelea care niciodata n-au avut un romāneste - sau cel putin nimic īn monumentele noastre de limba nu i am avut aceste cuvinte -, slavii trebuie sa fie mult mai vechi la noi colul al Vll-lea111, cīnd se zice ca au navalit prin partile acestea, īn i cu avarii si supt stapīnirea avarilor2. Cred ca vechii sarmati, un ' de tot felul de natii, cuprindeau un puternic element slav. La aceasta iu ajuns si deosebiti īnvatati straini, pe o cale cu totul alta decīt aceea 'e ajunsesem la aceasta parere. Este singura explicatie pentru nomen-slava a Ardealului. Acum, nume slave se īntīlnesc si īn alte doua

oilav īnseamna Goliat.

["dealul nici nu era īn calea emigratiilor slave catre Balcani, la īnceputul evului

m_ consacrat acestei nomenclaturi un studiu special īn revista din Belgrad Delo, pant si īn Bulletin de VInstitut pour l'etude de VEurope sud-orienlale, anul 1915-

Strainii la noi dupa adeverirea calatorilor

tinuturi: īn Oltenia, unde sīnt si cele īn "ova": Orsova, Vīrciorova (uneori schimba accentul, dar aceasta n-are atīta importanta), Panciova, si īn "ati Romanati (īn partea corespunzatoare a Serbiei: Crusevat, Craguievat) et

Pe de alta parte, īn Moldova, si īn mare parte din Basarabia, pīna linia care despartea odinioara raiaua turceasca din sud de partea rama domnului Moldovei, cam pīna la linia Rautului, gasim un numar mare de sat Golincauti, Popauti, Badauti, Parhauti etc, care corespund īn origine si se satelor al caror nume se termina īn "esti" sau "eni". Radacina, tot asa, indi numele celui care a īntemeiat satul: Popauti vine de la Popa, Climauti de Clim etc. Sufixul "auti" corespunde rusescului "ovce".

Nu totdeauna sufixul este important īnsa pentru solutii istorice, radacina nu are, adesea, caracterul rusesc. Glim e mai mult rusesc, dar Po nu e rusesc, iar Radautii vin de la Radu, care nu e rusesc, Badautii de Bade. [...]

Cind s-a īntemeiat Moldova, nu erau deloc straini pe aici. Rusii, ruten - biserica "Rufenilor" din Iasi īnseamna: a rutenilor - rusnecii cari-si astazi ucraineni, acei cari nu s-au asimilat īnca, au venit, īn timpurile m vechi, prin colonizarea de catre domnii nostri cari faceau expeditii īn Poloi] si pe urma lor aduceau un numar de oameni pe cari-i asezau īn slobozii. Al fugeau de la sine, de veneau aici, pentru ca la noi teranul era liber, iar acolo, Polonia, serb: īn cazul cel mai rau ei erau "vecini", dar "vecinii" la īncep nu erau serbi, ci oameni cu contract, asezati pe pamīntul boierilor. Tīrziu tot au venit apoi alti rusi, acei cari au fost chemati de pe urma dezvolta agriculturii īn terile noastre, cīnd pacea din Adrianopol, la 1829, ni-a perm sa exportam grīul pe care īnainte īl tineau turcii numai pentru ei, tot atui] cīnd s-au adus de peste Dunare, de proprietarii din Romanati, Vlasca, Ilfo bulgari.

Vechii slavi se chemau la noi schei (numele femeiesc e scheia sau Schia ca): scheii din Brasov, scheia din Roman si de pe līnga Suceava, scheii de valea Buzaului.

īn Ardeal, īn schimb, se gasesc localitati ca Rusciori, Reussmark - Mi< curea, care ar īnsemna o infiltratie de elemente slave, nu cu caracter gener ci cu cel special rusesc1.

Mai tīrziu s-au introdus si unii bulgari, prin colonizatie, ca īn Vinga d Banat, iar de acolo si īn cīte un punct din Ardeal, dar aceasta numai secolul al XVIII-lea.'

Venim acum la coloniile unguresti de la noi.

Noi ne-am obisnuit sa vedem linia Carpatilor ca un hotar; a fost īnsa timp cīnd iarasi linia Carpatilor nu īnsemna hotar. Hotarul noi īl concepe mai mult sau mai putin pe clina pe care-1 fixeaza hotarnicii; dar pe la 17 Moldova avea īn Ardeal un tinut atīt de īntins - pe care ni l-au luat

1 V. si Rusciucul, pentru romāni: Rusi, Rusii-de-vede. si īn Ungaria de nord si sīnt localitati formate cu urmele rusilor, dar desigur mai noua. Se pretinde ca locuitori din Rusciori* li se zicea sīrbi, adeca slavi īn general.

Pīna la jumatatea Teacului al XVII-lea

austriecii -, īncīt a fost echivalat cu doua comitate, oferindu-ni-1 īn , pentru Bucovina.

de alta parte, cum am vazut, cīnd a fost vorba de īntemeierea TPi ea a fost conceputa de regele Ungariei ca o provincie a lui. Prin

el margenea, fara īndoiala, īn vremea aceea Ungaria, pe alocuri, cam nde e Siretiul, arnintindu-si de acel episcopat milcovean, pe care Unga-1-a sacrificat niciodata ca pretentie politica. Desi pe la 1460 nu mai un episcop īn Milcov, disparut, unui simplu preot catolic de sat din i se zicea episcop de Milcov, pentru ca sa se poata sprijini pe aceasta > revendicarile asupra Moldovei ale lui Matias Corvinul, care poate, venit īn Moldova sa distruga pe stefan si a fost īnvins la Baia, se la acest plan.

ipulatia ungureasca e deci veche. O parte sta īn legatura cu secuimea, doial'a care, dealtfel, nu este asa de straveche ea īnsasi cum se pre-e obicei, ci avem a face cu colonisti asezati de cavalerii teutoni la īnce-reacului al XHI-lea1, odata cu orasenii din Cāmpulung si de aiurea, i ca toti au ramas catolici, tinīnd strīns la catolicismul lor, pe cīnd ungu-ra de o parte dintre cei din Ungaria propriu-zisa, sīnt calvini. si or sīnt foarte adeseori numite dupa sfinti, ceea ce se īntīlneste si īn teutona si īn regiunile celelalte, colonizate tot de cavalerii teutoni, easta este originea populatiei unguresti din judetul Bacau. Satele lor :ute dupa norme romānesti, si numite, nu dupa sfinti, ci dupa īntemeie-amaseni, de la Tamas, numele unguresc al lui Toma, ori, īn Romanul iabaoani de la Sabau (Szabo), care īnseamna croitor. A fost cu atīta )ara trecerea la datinele noastre, cu cīt secuii īnsii au īn cea mai mare inge romānesc, si aceasta se dovedeste si prin felul lor de viata, prin m īsi cultiva cīmpul, cum īngrijesc de gradini, cum cladesc casele mai j cum sīnt cele unguresti din pusta, ci īntocmai cum e casa romā-Chiar si īn īmbracamintea lor este o foarte mica deosebire fata de portul se. si sīnt convins ca si īn folclorul lor, īn cīntece, danturi, povesti, itii, ei au foarte multe elemente romānesti2.

ilte dintre satele judetului Roman īnsa nu sīnt asa de vechi. E sigur in cel Mare, care a pradat prin secuime, a adus de acolo, dupa obiceiul l-am mai pomenit, colonisti straini. Pe cīnd cei din judetul Bacau, īn i necontenita cu secuimea, uneori nu cunosc limba noastra, la ungurii stul Roman nu e sat īn care sa nu se vorbeasca romāneste. idii serioase facute de aiurea decīt de la societatea Sf. Ladislas din ..] ar fi trebuit sa īnceapa de mult, desi nu e prea tīrziu nici astazi.

uni la īnsesi marturiile izvoarelor despre populatia straina la noi. t mult mai numeroase pentru Moldova decīt pentru Muntenia, caci ia, fiind cuprinsa īntre Ardeal si Turcia, avea mai putine rosturi de

volumul II al Buletinului Comisiei Istorice a Romāniei, unde am studiat originea sJ legaturile cu noi. ■ si mai sus.

Strainii la noi dupa adeverirea calatorilor

comert, īn veacul al XVI-lea, si oferea mai putina facilitate de strabatere ī Orient, pe cīnd Moldova pastra drumul cel mare Danzig-Constantinopo acuma prin Reni si Galati.

Dar elementele acestea, cunoscute īntīmplator prin orice straini cai calatoreau pe aici, pot fi si mai bine cunoscute printr-o categorie noua d calatori, cari se ocupa īndeosebi de ei si īn special printr-o categorie dintt acesti straini, catolicii. De catolicii din Muntenia se vor ocupa anume misii nari italieni ori slavi italianizati, cari vin din Balcani, de la bulgari; penti Moldova, īn a doua jumatate a veacului al XVI-lea, īntīlnim calatori catolic misionari cari vin anume pentru a face inspectia localitatilor locuite de c cari au aceeasi religie ca dīnsii.

Este caracteristic pentru acest sfīrsit al veacului al XVI-lea ca īn acela timp cīnd iezuitii poloni sfatuiesc pe Ieremia Movila, care merge la biseric catolica din aceasta mai veche capitala a Moldovei, se īncearca refacerea epi copiei de Bacau si a acelei de Arges, caci, cautīndu-se īn vechea arhiva pont ficala, se gaseau numele vechilor episcopate spre a fi īnviate. si pentru aceasi se trimite īntīi un Arsengo, din Creta, care apartinea, prin īndoita deprindei a graiului, si populatiei grecesti supuse si populatiei italiene stapīnitoare, ap­un Querini, dintr-o familie venetiana, dar probabil din ramura cretana. s cu atīt mai usor putea veni pe la noi unul din acesti levantini, cu cīt era mi mare numarul negustorilor cari, de la o bucata de vreme, veneau, fie din Per; fie din insulele Marii Mediterane, pentru a face comert aici si cari avea asezari foarte importante la Liov, alaturi de asezarile moldovenilor cu ca se amestecau si faceau casa īmpreuna, adaugīndu-se si legaturi de famili

Caci dupa Corniact, despre care a fost vorba, avem un sir īntreg de levai tini cari faceau concurenta ragusanilor īn ce priveste luarea īn arenda a vamile sau afacerilor de comert. Ei aveau o situatie privilegiata pe līnga domn, ca doi dintre stapīnii Moldovei din a doua jumatate a veacului al XVI-lea 8 fost īnsurati cu femei apartinīnd acestei lumi levantine: Iancu Sasul, a car sotie, Maria, o Paleologa, avea un fiu, Filip, din alta casatorie, cu un gri sau levantin, care facea comert cu Liovul, iar, cu domnul, trei fete, dint care una poarta numele caracteristic grecesc de Chrysaphina. Tot asa Peti schiopul a tinut pe Maria Amirali din Rodos, care a murit īn vremea cīi barbatul ei era domn, fiind īngropata la Galata, līnga Iasi.

Relatii cu totul neasteptate pentru cine nu urmareste curentul, ca creste necontenit, dar relatii de cea mai mare importanta si pentru econom noastra nationala, ca si pentru cultura noastra si orientarea noastra īn via politica si īn alte rosturi. Mai tīrziu, la īnceputul veacului al XVII-lea, se 7 , gasi, īntr-o situatie cu totul predominanta, pe līnga domnul Moldovei, Rac Mihnea, care a fost si al Terii Romānesti si e īngropat īn Bucuresti, la Rac Voda, supt o piatra de marmura de toata frumuseta, un grec, Vevelli, ca se chema Constantin, pentru ai sai, iar ai nostri īi ziceau Batiste (de un biserica numita astfel īn Bucuresti): Battista, nume levantin. El a avut i rol deosebit de important la noi, provocīnd, la urma, chiar o manifestai populara īmpotriva celor cari-1 sprijineau, manifestatie īn sens nation. indigen, autohton.

Pīna la jumatatea veacului al XVII-lea

Muntenia, sotia lui Alexandru Mircea era o levantina, Ecaterina, ea o sora careia i se zicea Marioara, ceea ce arata o legatura īndelun-

terile noastre. Marioara era catolica dupa tatal ei, si s-a maritat cu )vez din familia Adorno Vallarga, de care ramīnīnd vaduva, s-a facut lugarita, linga Venetia, la Murano, īn San Maffio, unde s-a si gasit ndenta ei, īn greceste si italieneste, cu Ecaterina si fiul ei, Mihnea. Mai )ra asezata īn Ţara Romāneasca, līnga Ecaterina, Lucretia, ale carii ia numita, greceste, Prepia, adeca: Euprepia, Frumoasa) au fost date itare boieri de tara, ori dupa raguzanul catolic Giovanni de' Marini

oorul īi privea ca "greci" pe acesti straini, dar elementele levantine

■ inteligenta mai elastica decīt a grecilor, o prestanta occidentala care

sclavi de atīta vreme, lipsea, si, īntretinīnd multe relatii cu Apusul,

neau si de.capitaluri mai importante decīt capitalurile ce puteau avea

sumīnd, informatorii catolici gasesc o lume noua īn terile noastre din jumatate a veacului al XVI-lea: pe de o parte catolicii cercetati de ri; pe de alta parte negustorii straini, afluxul de levantini cari-si fac 3 īn terile noastre, mai ales īn Moldova, sau īn acele puncte din strai-u care Principatele au legaturi foarte strīnse, ca LioA'ul, de ex., capita­li vin pentru vami, pentru īmprumuturi si cari ramīn aici. ingem acum la īnsesi informatiile pe care ni le dau izvoarele despre ;raini. īntr-o īnsemnare a lui Belsius, care scrie īn epoca lui Despot, 3 ca foarte multi sasi se gasesc īn Iasi si aiurea. Acestia erau dintre egustori ardeleni cari de la o bucata de vreme se fixasera la noi. In lor de supusi ai domniei, ei se bucurau de o situatie pe care n-ar fi :a straini.

alt izvor care vorbeste despre strainii la noi īn acest timp este Francisc , acel nobil ungur amestecat īn rosturile noastre din secolul al XVI-lea. e: "Romānii tin cu totii foarte mult la legea greceasca. Nu s-a gasit 1 care, de frica pedepsei, sa fi īndraznit a marturisi alta dogma. Cunosc a slovele sīrbesti, pe care si acum le īntrebuinteaza. Ei nu socot ca nelegiuire mai mare decīt sa manīnce carne īn zilele oprite: de aceea... jumatate de an se chinuiesc".

apt, ceea ce īnseamna el, sentimentul acesta de scīrba fata de mīncarea

īn post, - si mai ales īn postul cel mare -, se adevereste si prin

lui Miron Costin, cīnd vorbeste de domnul strain care    ajunsese a

Moldova īn 1619, Gaspar Gratiani, Morlacul din Croatia, despre care

mīnca si carne īn post, ceea ce ar fi contribuit la caderea si catas-

la Forgāch venim la Botero.

orasele Moldovei", spune el, "locuiesc sasi si unguri". Populatia ungu-} īntīlnea, cum am vazut, mai mult la tara.

otul īl fac īnsa, mai ales īn Moldova, vechii armeni sau mai noii sasi - ai ca este constatarea formala a evreilor, la sfīrsitul veacului al , dar sīnt evrei turci, cari nu formau colonii asezate. Apoi "unguri ni. Negotul consta din grīne si vinuri". Vinul "valahic" se vindea si a; era destul de bun, mai ales pentru carausi si lumea mai saraca,

Strainii la noi dupa adeverirea calatorilor

dar levantinii aduceau vin scump din Rasarit, de Malvasia, care, venit dir. Moreia, dar, acum, si din Candia, se ducea īn Rusia si Polonia, ca si vin mos< catello, "muscat". Pe urma se facea negot cu "piei de vaca, asa-numitele «schiavine», cu ceara, miere, cu butelii de radacini de tei, pretuite pentru frumusetea vinelor lor". Mai tīrziu vindeam, cum motii vīnd doniti si ciubere, īn Crimeea tatarilor produsele industriei teranesti din Moldova. Cu carausia localnicii īsi faceau īnsemnate izvoare de bogatie.

Carausii moldoveni sīnt īnsemnati īn socotelile Liovului īnca de la īncei putui veacului al XYI-lea; ei cunosteau admirabil drumurile, si erau si pazi torii marfurilor ce li se īncredintau, un fel de chervanagii, cum sīnt cei, tot d< sīnge romānesc, din Peninsula Balcanica. Intīlnim pe unii dintre dīnsii cu nume caracteristice, ca Ursul, īn Iasi, īn Roman, īn Bīrlad si īn alte pa'rt ale Moldovei1.

si īn a doua serie a īnsemnarilor lui Botero se spune ca negotul e facui īn Iasi, īntre altii, si de sasi si unguri. Ei dau īn acelasi timp si mesterii.

Caci, afara de mestesugul pe care-1 faceau īn casa boierului tiganii, afari de mestesugul pe care-1 facea fiecare teran pentru casa si gospodaria lui, or: mesterul din sat - pentru ca era cīte unul mai dibaci care era rotarul or: fierarul satului - īncepea sa fie o categorie de mesteri liberi, la dispozitie oricui. "Mester", "mestesug" sīnt cuvinte īmprumutate de la unguri, si aceasta arata nationalitatea celor cari īntīi au exercitat aceasta meserie la noi2.

Mancinelli, iezuitul despre care a fost vorba si alta data, spune ca īn Moldova, īn special īn Iasi, sīnt raguzani si chioti, adica locuitori din Chios. insula care turceste se cheama Sacīz (sacīzul e mastica de Chios).

Tot aici se cuprinde informatia, pe care am adus-o si īnainte, ca unele familii mai bogate dintre sasii din Iasi aveau īn biserica lor catolica morminte cu blazoane de comert.

In ce priveste pe armeni, se spune ca ei fac, īnainte de toate, negot cu "aromate": smirna si tamīie pentru biserica si, pe linga acestea, mirodenii de pus īn mīncari, caci noi aveam bucataria constantinopolitana, care īntre­buinteaza multe mirodenii.

Se īnseamna si personalitatea lui Cristofor Bruti, al carui mare rol l-am aratat si alta data. Se mentioneaza si toata silinta pe care si-o dadea propa­ganda catolica reprezintata printr-īnsul si printr-un agent papal venit la noi pe vremea lui Mihai Viteazul, un croat, Alexandru Comuleo (Komulovic). S-a īmpiedecat astfel protestantismul, care īncepuse sa strabata mai ales supt Despot si Iancu Sasul, desi acesta era ortodox, īn mijlocul acestei popu­latii straine. Se arata ca acel care trecea de la catolicism la protestantism era supus acum la o amenda strasnica: o suta de boi.

īn ce priveste negotul cu polonii, el nu era facut de poloni, caci negustorii de aceasta natie nu se īntīmpinau, iar evreii poloni veneau numai la iarmaroa­cele de hotar.

Se aducea bere din Camenita, desi existau si la noi fabrici de bere, ca aceea a sasilor de la Baia, pomenita īn acte din veacul al XVI-lea. Dealminteri

1 Cf. Iorga, Relatiile cu Lembergul (din Economia nationala) si Studii si documente, XXIII.

2V. Iorga, Istoria industriilor, 1927.

>cat/iuui ai

ir terminul de "pivnita", care a biruit numele de beciu, de zemnic, unul uresc altul slavon, vine de la "pivo", care īn slavoneste īnseamna "bere".

Acum de la informatorii acestia cari vorbesc numai īn treacat de straini, m la ceea ce ni spune īnsusi Querini, episcopul numit la sfīrsitul veacului 1

KV

El arata ca a gasit īn Moldova, pe la 1590, cincisprezece orase si seisprezece care aveau catolici, populatia catolica fiind īn numar de 1691 familii 0 700 de membri. In Bacau si īmprejurimi - aproape era un sat foarte jrtant catolic, Trebesul - se aflau 4 000 de case, si din populatia aceasta familii cu 1692 oameni, apartineau religiei romane. īn oras chiar era .ica Sfintei Marii si a Sfīntului Nicolae, de lemn. Domnia, īn general, era ,e toleranta fata de toate confesiunile, si, cīnd era vorba sa se ridice o ica straina, ea dadea din vistierie: astfel s-a dat si pentru acoperirea icii Sf. Marii din Bacau 500 de scuzi de aur, suma foarte importanta, tfel vistierul Moldovei pe vremea aceasta ~ nu vistierul cel mare, care oman, ci al doilea, -, Giambattista Amorosi, pe care-1 īntīlnim pomenit alte documente, era catolic, italian, avīnd un nepot care īnvata la Roma, illegio dei Greci. īn Trotusul vecin erau 68 de familii si 3 994 locuitori, serica de piatra.

fn ceea ce priveste predica la sate, ni se spune ca se facea īn limba ungu-

a. Mai tīrziu, īn secolul al XVII-lea, aceasta limba a fost īnlocuita īn

prin cea romāneasca, pe cīnd calugarii erau īn cea mai mare parte ita-

]atolici, ne spune calugarul, se gasesc, fireste, la Baia, care īnfatisa

daunazi inscriptii de morminte īn limba germana sau latina3. Aici erau

de vetre, din care 63 de familii, cu 316 oameni, catolici. Se aflau si

unguri, dar cei mai multi sasi. Se noteaza doua biserici īntregi si una

oaatate ruinata, probabil a lui Alexandru cel Bun. Preotii se dadusera

obiceiul pamīntului: erau casatoriti.

,a Tīrgul Neamtului, pe vremea aceea erau 250 de case: 74 ale catoli-pentru doua biserici de lemn, preotul fiind sas.

n grupul de la Prut, Husii sīnt aratati cu 1 300 de case. Tocmai atunci īmeia si episcopia de Husi, dupa ce Mihai Viteazul si aliatii lui moldoveni, Voda si stefan Razvan, dezrobisera raiaua turceasca ce asculta pīna

de episcopul, supus turcilor, de la Braila. Se īnseamna 72 de case Je, cuprinzīnd 435 locuitori, la o biserica de lemn. a Cotnari, din 3 500 de familii, sīnt 198 catolice cu 1 083 membri. Aici rei biserici: doua de piatra si una de lemn. Se mai pastra si un pro-de gramatica. Dascalul preda īn limba ungureasca si latina. Preotul

luteran si venise din Ardeal. Aici s-au gasit si carti "eretice" unguresti.

^f; si prefata mea la Studii si documente, I-II.

7» 1?o?!>care de a se introduce din nou limba ungureasca s-a facut de primatul Unga-

.a 1840. V. tot Iorga, Studii si documente, I -II.

Mi Ia Muzeul arheologic din Bucuresti.

Strainii la noi dupa adeverirea calatorilor

La Suceava, cu 6 000 de case, din care 30 catolice, functiona si un cap adus pentru soldatii poloni si unguri, īn numar de 2 000. Erau doua bis de piatra: predica se facea īn limba polona pentru soldati, pentru ceilal "greceste", cu talmaciu moldovean.

La Vaslui, un preot, dar nu se spune numarul credinciosilor lui.

La Roman, īn oras, erau 400 de familii, dintre care 25 latine; mem 138, erau unguri cu doua biserici de lemn. Preotul tinea īmpartasani dīnsul acasa, bagata supt pat. La Sabaoani, Berindesti (?), Tama, Rachiteni, Giudeni, Lacaseni, 300 de familii catolice si 1 480 de oan Biserica din Sabaoani e de piatra si acoperita de domn.

Acestea sīnt cele dintīi informatii asupra populatiei catolice īn Mol si, pe alaturi, asupra populatiei orasenesti a terii, īn genere.