Sesiunea stiintifica anuala a Institutului de Istorie "George Barit" (Departamentul de Cercetari Socio Umane)

Sesiunea stiintific anuală a
Institutului de Istorie "George Barit"
(Departamentul de Cercetări Socio-Umane)
Cluj-Napoca, 25-26 octombrie 2002

Cluj-Napoca, centru universitar mereu racordat la exigentele co­mu­­nitatii stiintifice, devine în fiecare an locul ideal în care cer­ce­tatorii si specialistii disciplinelor socio-umane se înt 19319d316t âlnesc pentru a-si face cunoscute rezultatele activitatii de cercetare, performantele si proiectele.

Departamentul de Cercetari Socio-Umane al Institutului de Istorie "George Barit", a carui activitate se desfasoara sub egida Aca­demiei Române, Filiala Cluj-Napoca, a fost gazda sesiunii stiintifice anuale, în perioada 25-26 octombrie 2002.

Dupa asertiunile personalitatilor academice care au avut menirea de a deschide lucrarile acestei sesiuni în aula Bibliotecii Academiei Române -Filiala Cluj-Napoca, au urmat comunicarile propriu-zise, în prezenta unui numar impresionant de participanti - cadre univer­sitare, cercetatori si specialisti din domeniile psihologie, sociologie, filozofie, drept si economie.

Sesiunea de comunicari a fost structurata pe sapte sectiuni de lucru: psihologie, sociologie si asistenta sociala, filozofie, stiinte juridice/drept, stiinte ale educatiei, stiinte economice si varia. Nu­marul mare al lucrarilor înscrise, varietatea tematica si desfasurarea si­multana a lucrarilor au limitat posibilitatea de a audia în întregime comunicarile, orientându-ma catre cele incluse în sectiunea psiho­logie, sociologie si filozofie.

La sectiunea Psihologie au fost prezentate lucrari cu o înalta tinuta stiintifica, respectând cu rigurozitate standardele moderne de cer­cetare. Voi include în prezentarea mea doar lucrarile la care am asis­tat. Comunicarea cu titlul Aparitia memoriei autobiografice la interfata dintre factorii biologici si socializare, prezentata de Oana Benga si Laura Petra, a reliefat o noua perspectiva integrativa asu­pra termenului de "memorie autobiografica" prin confruntarea cu modelele de interactiune propuse de literatura de specialitate la ni­velul altor culturi. O alta lucrare, extrem de interesanta si utila în spa­tiul cercetarilor actuale a fost cea prezentata de domnul conf. univ. Ioan Berar, Orientari actuale în problematica supradotarii, de­mers evaluativ al orientarilor teoretice actuale, cu rol de suport în elaborarea si implementarea unor programe de asistenta pedagogica pentru copiii supradotati. Alte comunicari ale acestei sectiuni care au incitat interesul cercetatorilor în domeniu au fost: Folosirea probe­lor executive în diagnosticul tulburarilor de comportament la copil (Dragos Cîrneci), Teoriile psihosintezei si procesul actua­li­zarii de Sine, lucrare prezentata de de Marinela Grigore, Trans­pu­nerea în limbaj computerizat a metodei cauzometrice de cercetare psi­ho­logica (Elena Mare si Petru Diaconu), Studiu asupra repre­zen­tarii sociale a depresiei (Letitia Filimon), Procesul conversiunii si efectele psi­ho­logizarii sursei de influenta (Ana Sandovici) sau lucrarea Metafora terapeutica, sustinuta de Monica Lusiana Raclariu.

Sectiunea de Sociologie si Asistenta sociala a avut în agenda co­mu­nicari prin care sociologii au reafirmat competenta si experienta atât în argumentatiile teoretice si analitice ale fenomenelor sociale actuale, cât si în cele aplicative. Amintesc doar câteva din cercetarile prezentate, fara a diminua contributia stiintifica a celorlalte lucrari: Elemente de "gândire sociologica" în publicistica transilvaneana, prezentata de Andrei Negru, Impactul globalizarii în România - consecinte si alternative (Iulian Oana), Intelectualitatea în perioada de tranzitie de la totalitarism la democratie (Emil Pop), Egalitatea de gen pe piata muncii din România (Roxana Atesoae), Strategii identitare la germanii din România (Nadia Badrus), Spatii si locuri, lucrare prezentata de Silviu G. Totelecan sau Identitatea între per­spectiva empirica si cea teoretica Salanki Zoltan).

Lucrarea noastra prezentata în cadrul acestei sesiuni, Legitati con­spirative ale retelei informative sub coordonarea fostei Secu­ri­tati, s-a dorit a fi o analiza calitativa exploratorie a strategiilor con­spi­rative utilizate de Securitate în vederea crearii si coordonarii retelei informative, realizata pe baza studierii documentelor aflate în arhiva Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii: dosare de retea, directive, ordine si instructiuni, întocmite de Se­cu­ritate înainte de 1989. Studiul a urmarit urmatoarele obiective: dez­voltarea conceptului de conspiratie, conspirator si conspirat, iden­ti­fi­carea caracteristicilor, dimensiunea si configuratia retelei de cons­pi­rative, analiza metodelor, normelor si mecanismelor intime de cons­pirare utilizate de organele Securitatii în formarea si dirijarea agen­turii (le­gen­darea legaturii, varianta de retragere legendata, supra­ve­gherea si urmarirea permanenta, semnarea angajamentului, co­mu­ni­ca­rea codi­ficata, întâlnirile conspirative cu ofiterii de Securitate etc.).

În cadrul sectiunii Filosofie voi face cunoscute doar o parte din co­municarile prezentate si anume: Cultura globala si identitate cultu­rala (Marin Aiftinca), lucrare ce îsi propune sa analizeze retro­ac­tia globalizarii asupra culturii, pledând pentru urmatoarea idee: "daca globalizarea este o dimensiune a civilizatiei contemporane, orice cultura exista si îsi prezerva identitatea în masura în care îsi recreeaza si propriile valori, în consens cu provocarile modernitatii" sau lucrarea domnului Alexandru Gulei, Treptele trairii morale. O perspectiva sociologica care delimiteaza si defineste conceptual termenii de individ, natiune si comunitate prin intermediul nor­me­lor, regulilor si valorilor morale, într-o corespondenta directa, sau cea prezentata de Moise Ignat cu titlul Reading Popper's Work.

Discursul coerent si rigurozitatea metodologica au fost com­ple­tate de fiecare data cu dezbaterea de idei, cu rolul de a explicita sau de a contura alte solutii sau directii de analiza. Nu au lipsit criticile si nici aprecierile. Acest lucru subliniaza, ca o concluzie, interesul stiintific si competenta academica, nevoia acuta a tinerilor cer­ce­ta­tori de a avea modele si de a învata dialogul stiintific si, extrem de important, tendintele, orientarile si aplicabilitatea cercetarilor din do­meniile socio-umane.