Statele europene în ajunul Razboiului de 30 de ani
Politica lui Henric IV a fost temporar abandonata de fiul sau,Ludovic XIII (1610-
1643).Dominat de o mama autoritara si de ministri incapabili de a urma o linie.interna si externa coerenta,tânarul rege oscila între alianta cu Spani 111j96b a si satisfacerea
ambitiilor marilor seniori.Starile Generale din 1614 nu fura capabile sa rezolve
criza guvernarii,iar nobilimea si hughenotii provocara netulburati agitatie în regat.
O alta problema era enormul deficit bugetar generat de politica falimentara;abia în
1624
când cardinalul
înauntrul si în afara granitelor.
Spania se gasea în plina decadenta dupa moartea lui Filip II (1598).La începutul
secolului XVII se mai gaseau înca scriitori precum Campanella ori Juan de la
Puente care sa sustina ideea suprematiei spaniole,Madridul esuase practic pe toate
planurile.Desi anexase si Portugalia în 1580,nici chiar bogatiile celor doua imperii
coloniale reunite nu puteau face fata imenselor nevoi financiare cât timp lipsa
productiei interne si pierderea provinciilor flamande îi obliga pe iberici sa importe
marfuri si mâna de lucru la preturi exorbitante.În razboiul din Ţarile de Jos ei fura
obligati
dupa înfrângerea navala de la
un armistitiu de 12 ani cu Olanda.Puterea politica a acesteia,în schimb,era în
crestere;dupa ce Mauriciu de Nassau realizase în 1605-1606 o adevarata bariera de
fortificatii la granitele tarii,Provinciile Unite se puteau bucura în liniste de
profiturile celei mai înfloritoare economii europene.Dupa armistitiu,echilibrul
intern fu însa tulburat de o criza de suprafata,relevând contradictiile între
autoritarismul militar stathouderilor si tendintele liberale ale Starilor.Sub masca
disputei între calvinismul tolerant arminian si ortodoxia gomaristă ,burghezia
aristocrata si poporul fidel lui Mauriciu se înfruntara atât pe tarâmul religiei cât si
pe cel
al politicului.Convocarea sinodului de la
victoria gomaristilor si la înlaturarea liderilor partidului advers,Oldenbarneveldt si
Hugo Grotius.Replica protestanta a Conciliului de la Trento si a Inchizitiei
catolice,Dordrecht-ul a marcat triumful radicalismului si intolerantei la nivelul
lumii
calviniste si consolidarea autoritatii familiei de
Tot în nordul Europei doua puteri care se vor afirma în Razboiul de 30 de ani încep
sa se impuna pe scena politica la cumpana dintre veacuri:este vorba de Suedia si
Danemarca,tari care se dezvoltasera gratie comertului baltic.Prima dintre ele,
agitata de tulburari religioase si dinastice dupa moartea lui Gustav Wasa,s-a
transformat la începutul secolului XVII într-o monarhie aristocratica unde Senatul
si Starile dominate de nobilime au echilibrat puterea coroanei.Monarhia suedeza
era electiva,ca si cea daneza,ceea ce a întarit rezistenta Adunarilor în fata
tendintele absolutiste ale regilor;implicarea în razboi era destinata a le da acestora
forta si prestigiul necesare.
În Imperiul German Contra-Reforma progresase rapid dupa moartea lui
Maximilian II,în principal în stapânirile Habsburgilor.Cele doua mari confesiuni
religioase capatasera si forme politice în primul deceniu al veacului al XVII-lea,
prin crearea Ligii Catolice de catre Maximilian de Bavaria si a Uniunii protestante
în frunte cu Frederic,electorul palatin.Rudolf II (1576-1612)fu însa confruntat cu
probleme extrem de grave în ciuda dezinteresului sau pentru politica.Pe de o parte,
ciocnirile de la granita maghiara se transformasera în 1592 într-un adevarat razboi
cu turcii;dupa succese alternative,imperialii reusira sa ocupe Transilvania.Politica
oscilanta a principelui ardelean Sigismund Báthory facea însa situatia extrem de
fragila,când condotierul muntean Mihai Viteazul,invocând un mandat imperial.incert,interveni în forta reunind cele trei tari române sub o pretinsa dominatie
habsburgica (1600).El a fost asasinat de generalul Basta,care se facu însa odios
nobilimii transilvanene prin politica sa autoritara;cu ajutorul otomanilor,ei
rasturnara dominatia imperiala si Rudolf se vazu obligat sa semneze pacea în 1606
la Zsitvatorok în conditii relativ avantajoase.Pe de alta parte el se afla în conflict
cu Starile din Boemia,carora fu fortat sa le acorde libertatea cultului,si cu fratele
sau Mathias,ce-i urma pe tron.Acesta se implica la rândul sau în tulburarile
dinastice din Transilvania dar austriecii fura învinsi de pretendentul filo-turc
Gabriel Bethlen.Între timp însa evolutiile politice din Boemia tindeau spre un
conflict religios si chiar national între nobilimea ceha protestanta ce domina starile
si autoritatile germane catolice.Când Mathias încerca sa rezolve criza prin alegerea
ca rege al Boemiei a arhiducelui Ferdinand,un contra-reformator implacabil,
starile boeme se revoltara,alungându-i pe guvernatorii austrieci ("defenestratia de
la Praga " - 23 mai 1618)).Se declansa astfel Razboiul de 30 de ani.
|
