Strabon
In secolele care au urmat, constata specialistii, tabloul istoriografiei alimentat de autorii greci este contrastant. Se observa, pe de o parte, o efervescenta a cercetarilor, dar si scaderea nivelului calitativ al acestora, în epoca lui August, Diodor din Sicilia a întocmit o Biblioteca istonca de de carti, care se voia o istorie universala "a tuturor timpurilor si popoarelor"13, .au pastrat doar carti care probeaza faptul ca autorul nu avea d 222r1715c arul
Cf. Vasile Cristian, op. cit., p. " Lucian Boia, Mari istorici ai lumii, Bucuresti Vezi Vasile Cristian, op. cit., p. Diodor din Sicilia, Biblioteca istorica,
sintezei, capacitatea de a realiza o opera închegata. Este în fapt o compilatie, interesanta pnn informatiile preluate din alte lucrari, între timp disparute. Un alt istoric, Dionis din Halicamas a lasat o voluminoasa lucrare: Antichitatile Romei. Este semnificativa reflectia sa: "Istoria este filosotla predata cu ajutorul exemplului".14
Atât pnn valoarea sa intrinseca, precum si pnn interesul pe care îl prezinta pentru istoria trecutului nostru, retine în mod special atentia Strabon î.e.n.-21 e.n.)si Geografia sa. S-a nascut la Amaseia, în jurul anului î.e.n. A ajuns la Roma, a trait acolo o vreme, a întreprins multe calatorii în afara Greciei si a Peninsulei Italice.
A compus o ampla opera istorica intitulata Istorica hypoimiemata în de carti. Cea mai mare parte era consacrata penoadei de dupa î.e.n. A mers cu expunerea pâna la moartea lui Caesar si s-a aplecat mai ales asupra evenimentelor legate de anexiunea Asiei Mici la Imperiul roman.
Geografia lui Strabon este o opera valoroasa nu numai pentru informatiile de ordin geografic, ci si pentru cele cu caracter istoric. La sursele sale au apelat scriitorii de mai târziu: Plutarh, Appian etc. Opera lui Strabon avea carti dintre care au ajuns la noi doar Este un vast tratat de geografie. Primele doua carti reprezinta o introducere generala; a treia este dedicata Spaniei, a patra Galiei, Britanici si altor zone septentrionale, a cincea si a sasea Italiei si insulelor italiene, a saptea Germaniei. Scitiei, Peninsulei Balcanice septentrionale Tracia si Illiria. Trei carti sunt dedicate Greciei. Exista o carte dedicata altor teritorii, pâna la tarmurile Donului.
Strabon a consultat un mare numar de autori pe care îi citeaza cu onestitate. Opera sa a fost cunoscuta mai târziu, dupa moartea sa. Prima traducere latina a Geografiei lui Strabon a aparut în la Roma. "De la Strabon provin unele dintre cele mai însemnate stiri privitoare la populatiile de la Nordul Dunarii. El arata ca teritoriul getic se întindea la est de Germania, între valea Dunarii si muntii Padurii Hercinice"15. Stirile din Geografia lui Strabon coincid cu cele furnizate de lulius Caesar în Comentarii despre razboiul galic. Ţinutul dintre Nistru, Marea Neagra si gurile Dunarii erau numite de Strabon "stepa getilor"'. Intereseaza în chip special mentiunea ca dacii si getii sunt doua ramuri ale aceluiasi neam care
Ibidem.
Dictionar de istorie veche a României. (Paleditic-sec. X) editor D. M. Pippidi,
Editura Stiintifica si Enciclopedica, p.
/orbesc aceeasi limba. Tot la Strabon se întâlnesc stiri despre regatul lui Rurebista si întinderea acestuia despre puterea sa militara evaluata la circa de oameni (pedestrime, arcasi si calareti), despre incursiunile pe care ragele get le<i facut în Tracia, cutezând sa ameninte Imperiul roman. Din textele antice deducem ca Burebista a planuit o vasta politica de aliante. Mai semnificativa este informatia despre unirea sub puterea sa a triburilor daco-gete despre epoca de educare a moravurilor acestora si a întaririi sentimentului religios, cu ajutorul marelui preot Deceneu spre a solidariza în acest fel triburile în jurul puterii centrale. Prin scrierile lui Strabon (ca si ale altor autori antici Ptolemeu, Appianus. Dio Cassius, lordanes) se deschid ferestre spre cunoasterea unor repere semnificative ale istoriei politice si militare si ale civilizatiei materiale si spirituale a daco-getilor.
|
