TERMENI ISTORICI

CIVILIZAŢII PREISTORICE sI ANTICE

Vila rustica-resedinta rurala a unui mare latifundiar roman (mare proprietar de pamānt si sclavi)

Romanizare-proces    istoric complex prin care un popor cucerit de romani adopta limba, obiceiurile, religia, traditiile si modul de viata roman

Urbanizare- important factor al romanizarii, proces de aparitie si dezvoltare a oraselor -simbol al civilizatiei romane

Collegia- organizatie ce-i grupeaza pe negustori sau pe mestesugarii din aceiasi ramura

Sincretism religios- fenomen ce presupune contopirea a doua zeitati asemanatoare dar de origine diferita

Limes-frontiera romana fortificata

Dacii liberi-cei care au ramas īn afara provinciei romane Dacia-costobocii, carpii si dacii mari din Moldova si Crisana-Maramures

ROMANITATEA ORIENTALĂ ĪN TIMPUL MARILOR MIGRAŢII

Crestinism-religie monoteista de origine iudaica, sustine credinta īn rascumpararea pacatului originar prin moartea pe cruce a lui Iisus Christos, Fiul lui D-zeu, credinta īn īnvierea acestuia, credinta īn viata de apoi, credinta īn Rai/Iad.

Continuitate- teorie istorica ce demonstreaza locuirea neīntrerupta īn primul mileniu de dupa Chr. a spatiului carpato-danubiano-pontic de catre geto-daci, daco-romani si romāni si totodata formarea poporului romān īn acest teritoriu

Etnogeneza-procesul de formare a unui popor si a limbii vorbite de acesta (etnog. romāneasca: substrat- geto-dac; strat- latin; adstrat-slav)

STATUL MEDIEVAL sI INSTITUŢIILE SALE

Jude-functie politica si judecatoreasca īn cadrul obstilor satesti daco-romane si apoi romānesti medievale-termen de origine latina, cel ce judeca aplicānd legea (lex/lege-lat.)

Cnezat, voievodat-forme    de organizare politico-militara prestatale romānesti medievale, conduse de un cneaz (cneji)- termen slav preluat de acestia de la germanici (koenig-rege)-capetenie politica si voievod (lb. slava: voina = razboi; voda = capetenie)-capetenie militara

Descalecat- termen istoric prin care cronicarii medievali au descris procesul de īntemeiere a statelor medievale Moldova si Ţara Romāneasca prin trecerea Carpatilor a "descalecatorilor"- voievozi veniti din Transilvania (Moldova-Dragos I si Bogdan I ; Ţ.Rom.- "Negru-voda personaj legendar, identificat ca fiind Tihomir, tatal lui Basarab I Īntemeietorul

"Ţara"- lat. "terra"-zona delimitata natural sau ad-tiv, are elemente cultural-traditionale specifice (ex. "Ţara Lovistei")

Domnia-institutie politica centrala tipic romāneasca īntālnita īn Moldova si Ţ.Rom. (domn = sef de stat autocrat/monarh cu puteri lb. lat. Dominus = stapān)

Dinastie-familia domnitoare īn cadrul careia tronul se mosteneste (Moldova-fam. Musatinilor īntemeiata de Petru I Musat, fiul Musatei; Ţ.Rom.- fam. Basarabilor īntemeiata de Basarab I Īntemeietorul- statului si dinastiei)

Sfat domnesc-organism consultativ al domnului, cu atributii judecatoresti, ad-tive si fiscale, alcatuit initial din marii boieri si apoi numai din boierii ce detineau dregatorii (lb. rom medievala: dregatorie = functie)

Mitropolie-institutie ad-tiva a Bisericii Ortodoxe, superioara Episcopiei dar subordonata Patriarhiei - Mitr. este institutia religioasa suprema īn Ţ. Romāne īn perioada medievala

Curtea domneasca-grupeaza īn cetatea de scaun (capitala, orasul de resedinta al domnului) pe toti marii boieri

Oastea cea mare-armata cu caracter nepermanent, convocata īn caz de razboi, alcatuita din toti cei īn stare sa poarte arme:"oastea cea mica"( caracter permanent)- curtenii domnesti, steagurile boierilor, lefegii (mercenarii) la care se adauga īn caz de razboi gloatele (cetele de tarani). Are un efectiv de max. 30 000 de oameni

Adunarea tarii-alcatuita din boieri, oraseni, oameni ai bisericii, tarani liberi; are un caracter consultativ, este convocata periodic; alege sau confirma domnul, aproba politica fiscala si tratatele semnate de domn

Comitat- forma de organizare ad-tiv/teritoriala introdusa īn Transilvania de regii maghiari; este condus de un comite

Judete (Ţ.Rom.), tinuturi (Mld)-forma de organizare ad-tiv/teritoriala conduse de judeti, pārcalabi si vornici cu atributii fiscale, ad-tive si judecatoresti

District-teritoriu autonom romīnesc din Transilvania, condus de un cneaz sau voievod local- apare īn documente maghiare sub forma "terra"- "tara"

Scaun-unitati teritorial-politice autonome ale sasilor (7) si secuilor (7) din Transilvania - au drept de autoconducere acordat atāt sasilor (prin Diploma "Andreanum" - 1224, regele Andrei al II-lea) cāt si secuilor care sunt condusi de catre un comite al secuilor, numit de regele Ungariei

ŢĂRILE ROMĀNE sI STATELE VECINE ĪNTRE DIPLOMAŢIE sI CONFRUNTARE

Suzeranitate-drept al seniorului feudal asupra vasalului, extins si asupra relatiilor dintre state, atunci cānd un stat un stat are guvern propriu (se conduce singur) dar nu are independenta deplina. Moldova si Ţ. Rom. s-au aflat sub suzeranitate otomana iar Transilvania sub suzer. maghiara pana la 1541 si sub cea otomana (1541-1699)

Vasalitate- termen ce defineste obligatiile contractuale ale un nobil (vasal) subordonat unuia mai puternic (senior). Contractul stabileste obligatii reciproce de natura militara, politica si financiara. Contractul feudal de vasalitate a fost extins si asupra relatiilor dintre state.

Liga Sfānta- alianta militara anti-otomana īntemeiata de īmparatul Rudolf al II-lea de Habsburg la sf. sec. al XVI-lea la care adera si Ţarile Romāne

CONSTITUIREA ROMĀNIEI MODERNE

Locotenenta domneasca-organ politic din sec XIX, format din mai multi membri, similar regentei, tine locul domnului si exercita atributiile acestuia

Adunari Ad-Hoc-adunari speciale, reprezentative, cu rol    reprezentativ si consultativ, īntrunite la Iasi si Bucuresti īn 1857 la Bucuresti si Iasi, au cerut unirea celor doua Principate prin Rezolutiile Adunarilor Ad-hoc adoptate īn 1858

Caimacam-loctiitor de domn (īnc.sec. XIX)

Secularizare- confiscarea unor bunuri ale Bisericii de catre stat (Cuza-25 dec 1863)

Constitutie-legea fundamentala a unui stat; defineste institutiile statului, atributiile acestora, drepturile si obligatiile cetatenilor, relatia dintre cetateni si stat

Monarhie constitutionala-forma de guvernamānt īn care atributiile monarhului sunt limitate si reglementate prin Constitutie

Vot censitar-drept de vot acordat cetatenilor al caror impozit (cens ) anual, platit catre stat, atinge o anumita limita-specific sec XIX

"partida nationala"-termen ce defineste la sf. sec.XVIII gruparea boierimii ce incerca modernizarea statelor romāne dupa model occidental; īnceputul sec XIX- termenul defineste gruparea politica unionista din ambele Principate Dunarene

ROMĀNIA ĪNTRE DEMOCRAŢIE sI AUTORITARISM

Vot universal- drept de vot acordat tuturor cetatenilor indiferent de origine etnica, sex, religie, nivel de studii si stare materiala-specific sec XX-XXI

Regenta -institutie politica, formata din unul sau mai multi membri, preia atributiile monarhului in perioada minoratului sau absentei acestui; perioada 1927-1930

Dictat (al doilea D. de la Viena, 30 aug 1940)-forma de arbitraj international prin care Germania si Italia au impus Romāniei cedarea īn favoarea Ungariei a N-V Transilvaniei (43 492 km­­­ patrati si peste 2.6 mil.loc.)

ROMĀNIA DUPĂ AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL

Sovietizare-organizarea statului comunist romān si a economiei acestuia dupa modelul sovietic (realizata prin Constitutiile din 1948 si 1952), adoptarea modului de viata si mentalitatii sovietice

Etatizare (lb.fr. etat = stat)-trecerea unor proprietati particulare īn proprietatea statului Colectivizare- īnlocuirea prin forta a proprietatilor agricole individuale cu cele colective-controlate de statul comunist

Industrializare fortata- supradimensionarea industriei nationale, proces realizat rapid prin planificare centralizata fara a se tine cont de costuri, necesitati si posibilitati reale, parte componenta a sovietizarii economiei

"Revolutia culturala"-concept de origine maoista (China comunista), introdus īn Romānia de N.Ceausescu prin plenara P.C.R. din iulie 1971 ("tezele din iulie")- pune accent pe: a. cultul personalitatii dictatorului, b. concentrarea puterii absolute īn māna acestuia, c. controlul total al partidului comunist asupra tuturor activitatilor culturale.

Politia politica- organ de represiune politica a statului totalitar, are ca obiectiv eliminarea tuturor ce se opun politicii partidului unic (īn Romānia - Securitatea)

Deportare-forma de represiune politica, mutarea fortata īntr-o alta regiune a tarii (īn Baragan īn cazul fostilor detinutilor politici si a banatenilor sau īn URSS īn cazul etnicilor germani din Romānia)

Munca fortata-forma de represiune politica, impusa detinutilor politici īn perioada Dej si practicata īn anii `50-`60 īn special īn lagarele de munca din Delta Dunarii, Baragan, la Canalul Dunare -Marea Neagra precum si la minele de minereuri radioactive din Maramures

Lagar de munca- loc de concentrare a detinutilor politici īn scopul executarii pedepsei de munca fortata

Detinut politic- persoana arestata pentru convingerile si activitatile sale politice

Dizident-persoana ce protesteaza public prin diverse mijloace īmpotriva regimului totalitar, īsi face publice convingerile sale politice    anticomuniste