TRECUTUL ISTORIC -MIJLOC DE CUNOASTERE A IDENTITATII NATIONALE

TRECUTUL ISTORIC -MIJLOC DE CUNOAsTERE A IDENTITAŢII NAŢIONALE

Īn procesul complex si īndelungat de creare a pesonalitatii , elementele de istorie sunt demne de luat īn considerare pentru exemplificarea, largirea influentei procesului de īnvatamānt. Influenta elementelor de istorie se desfasoara convergent cu celelalte influente educative si contribuie īmpreuna la formarea personalitatii copilului.

Vālcea este unul din judetele cu un trecut istoric bogat īn fapte de vitejie, cu un material arheologic si cu un numar īnsemnat de documente istorice si de arta care ne vorbesc de istoria acestor meleaguri.

Programa activitatii instructiv-educative precizeaza īn cadrul categoriei- Educatie pentru societate obiectivul cadru- "cunoasterea unor elemente de istorie , geografie , religie care definesc port 16416o146q retul spiritual al poporului romān ".

Īn cadrul optionalului Educatie pentru om si societate- " SA NE CUNOAsTEM ISTORIA " am precizat urmatoarele obiective:

familiarizarea copiilor cu evenimente din trecutul de lupta al poporului romān pentru apararea libertatii sociale si nationale;

cunoasterea de catre copii a unor calitati ale poporului romān , dragoste de patrie, harnicie, bunatate , īntelepciune , vitejie, cinste, omenie;

stimularea dorintei copiilor de a-si īnsusi si manifesta calitatile morale īn comportamentele specifice vārstei prescolare;

educarea dragostei pentru frumusetea si armonia limbii romāne , bogatia folclorului , obiceiurilor si traditiilor poporului romān;

cunoasterea sentimentelor de māndrie si respect fata de calitatile morale si pline de demnitate ale stramosilor nostri.

Īntrebarea a fost :" Doresc copiii sa cunoasca trecutul stramosilor?" , raspunsul a fost pozitiv. Pentru a concretiza acest rapuns s-a organizat cu prilejul " saptamānii eminesciene ", o dramatizare a fragmentului din scrisoarea a IIIa. Toti copiiiau dorit sa interpreteze rolurile personajelor istorice. De asemenea , au creat dialoguri ,dupa ce au audiat de mai multe ori descrierea celor īntāmplate īn Scisoarea a IIIa, dialoguri īn care au folosit cuvintele lor care exprimau atitudinea si calitatile morale ale fiecarui personaj. Entuziasmul copiilor a motivat continuarea optionalului. S-au constatat ca pentru a avea rezultate optime trebuie avut īn vedere urmatoarele:

- povestirile trebuie "īmbracate īntr-o aureola de vraja de basm, atentia lor sa fie totala pentru ca imaginatia sa-i transpuna cu īntraga fiinta īn evenimentul didactic;

jocurile de creatie cu subiecte din istorie se pot organiza īn cadrul activitatilor alese la sugestia educatoarei ca o continuare la povestire;

teatrul de masa, de umbre īn care personajele sunt mānuite de copii , foarte īndragite de ei daca se realizeaza dupa ce cunosc foarte bine povestirea;

poeziile pentru a prezenta interes trebuie sa aiba dialog prin care copiii sa-si manifeste tairile si atitudinea fata de fiecare personaj istoric, ca pe scena unde ei spun direct ceea ce simt;

dramatizarile dau o nota de spectacol , iar copiii sunt foarte entuziasti .Pentru a reusi sa se manifeste cu placere este necesar ca si educatoarea sa-si asume un rol pentru a-i ajuta sa-si aminteasca ceea ce au de spus;

dansurile populare sunt pentru ei ca jocuri ale stramosilor venite din vremuri stravechi. Pentru a se manifesta verbal se folosesc strigaturi cu continut hazliu.

Optionalul din cadrul istoriei pregateste copiii din īnvatamāntul preprimar pentru asimilarea cunostintelor din īnvatamāntul primar īn cadrul obiectului istorie.

Povestirile istorice au fost prezentate īn urmatoarea succesiune:

-"strabunul strabunilor , Burebista";

-"Decebal , eroul dacilor";

-"Cum l-a īnfrānt Traian pe Decebal";

-"Condeiele lui Voda",

-"Prizonierii din castelul de la Hunedoara";

-"Dreptatea lui Vlad Ţepes";

-"stefan cel Mare , biruitor īn lupta de la Vaslui",

-"Mihai Viteazul- voievod al tuturor romānilor";

-"Toti romānii cānta Hora Unirii!;

-"Am fost si eu la Alba Iulia si am vazut Unirea cea Mare";

-"Fetita din nuc";

La aceasta vārsta , asa cum am precizat , pe lānga familiarizarea cu evenimentele din istoria patriei, se urmaresc formarea de sentimente , trairi afective intense, convingeri, comportamente, dar si stimularea interesului pentru viitoarea activitate scolara. Atunci ei vor sti si vor putea singuri sa cunoasca , prin intermediul studiului , Istoria Romāniei.

Deoarece copiii nu au notiunea clara a anilor, s-a folosit generalitati de tipul- "sunt multi foarte multi ani de atunci"sau " atunci cānd oamenii traiau altfel decāt traim noi astazi", considerānd ca acestea sunt elemente ale reprezentarii de timp īn istorie.

Optionalul s-a desfasurat pornind de la cunostintele acumulate īn cadrul activitatilor comune, care au fost reactualizate si īmbogatite cu noi aspecte.Pentru realizarea obiectivelor propuse s-au folosit texte literare scrise de Eusebiu Camilar si Dumitru Almas, precum si imagini realizate de D. Tanase.

Evenimentele istorice la grupa pregatitoare sunt prezentate īncepānd cu perioada dacica si pāna īn prezent. Fiind o singura activitate pe saptamāna s-a realizat o alegere atenta a evenimentelor care sa aiba un impact deosebit asupra copiilor. Pentru a evita monotonia s-au folosit variate forme de realizare ca: memorizari,lecturi , concursuri, dansuri populare, vizite la monumente istorice si la Muzeul de Istorie, dramatizare, teatru de umbre si de masa etc.

Copiii au luat contact direct cu monumentele istorice existente īn oras si īmprejurimi īn asa fel īncāt cunostintele de istorie au avut si o baza reala. Cel mai elocvent este Mircea cel Batrān a carui statuie se afla īn parcul cu acelasi nume, ca si Mānastirea Cozia pe care majoritatea copiilor au vizitat-o.

Activitatile optionale au debutat cu o activitate de reactualizare a cunostintelor referitoare la perioada dacica īn care s-a fixat ideea potrivit careia pe pamāntul Romāniei de astazi au trait oameni care se numeau daci , iar tara se numea Dacia. Acestia purtau haine care se numesc costume nationale , o muzica si dansuri specifice romānilor din zonele folclorice .Au apreciat calitatile morale ale lui Burebista ca si hainele specifice. Regele Decebal a impresionat copiii prin curajul, īntelepciunea, eroismul, māndria de care a dat dovada īn ultimele clipe ale vietii precizānd deosebirea īntre tinuta lui Decebal si Traian.

Dupa un numar de activitati de predare s-au desfasurat īn etapa a III a , jocuri si concursuri īn care copiii trebuiau sa descrie cāte un personaj istoric si actiunile acestuia. Prin acest mod de lucru s-au sistematizat si fixat cunostintele.

Pornind de la ideea ca" repetitia e mama īnvatarii ", pe parcursul anului scolar am revenit asupra unor tematici ca de exemplu cunoasterea lui stefan cel Mare īn doua ipostaze: copil -adult. Astfel , am adus din istorie, prin puterea memoriei , pe stefan cel Mare cunoscut pentru prima data de copii din povestirea "Stejarul din Borzesti"de Eusebiu Camilar. Eroii povestirii stefanita si Mitrut fiind copii ca si cei care le urmaresc faptele , sunt foarte īndragiti. Copiii urmaresc povestirea pāna īntr-un anumit moment cānd ei devin eroii povestirii. si ei fac parte , prin puterea imaginatiei, din ceata lui stefanita si-l judeca pe conducatorul tatarilor. Pentru putin timp copiii sunt antrenati īn acest joc imaginar pāna cānd īsi dau seama ca de fapt acest joc la un moment dat devine o cruda realitate. Faptele acestea ramān prin puterea afectiva īn sufletul copiilor. Au urmat schimburi de impresii si multe īntrebari. Dupa acest gen de activitate copiii s-au jucat" De-a moldovenii si tatarii". Am observat ca toti copiii īsi doreau sa fie stefanita sau Mitrut ,iar Hanul Tatarilor nimeni nu vroia sa fie. Calitatile morale ale personajului pozitiv au condus la ideea ca s-a pus baza dezvoltarii conduitei morale. Copiii mai au ocazia sa cunoasca un alt moment din viata lui stefan cel Mare ca adult īn povestirea "stefan cel Mare, biruitor īn lupta de la Vaslui".

Un alt moment important din istoria poporului nostru a fost familiarizarea copiilor cu faptele de vitejie ale lui Mihai Viteazu , moment din care copiii au īnteles rolul marelui conducator īn opera de formare a unitatii poporului romān.

Pe lānga cunoasterea calitatilor personalitatilor istorice , copiii cunosc din povestirile istorice cum s-a īntemeiat orasul Bucuresti care astazi este capitala tarii noastre.

Pentru a īntelege ca si orasul nostru are o istorie a lui am creat o povestire al carui continut īl redau pe scurt : " Odata , de mult foarte de mult , pe locurile unde se afla azi orasul Rm . Vālcea , au trait stramosii nostri. La īnceput ei traiau īn pesteri si se hraneau cu animale vānate. Īmbracamintea o faceau din piele acestor animale .Apoi au īnceput sa cultive plante pentru māncare si īmbracaminte .Oamenii īsi faceau apoi casele prin paduri, fiind putini si le era greu sa se apere. De aceea s-au unit sa fie mai puternici. Peste locuitorii acestor meleaguri au venit si alte popoare care sa le ia bogatiile , dar locuitorii de atunci s-au aparat vitejeste si au reusit sa ramāna pe pamāntul stramosesc. Datorita harniciei si talentului oamenilor locului īntreaga zona asezata īntr-o zona binecuvātata de D-zeu si de natura darnica de-a lungul rāului Olt. Domnitorii tarii de atunci au zidit o serie de asezari care sa apere tara de dusmanii externi. Orasul Rm. Vālcea a ajuns de-a lungul anilor unul dintre cele mai frumoase si puternice datorita frumusetii locurilor naturale precum si a muncii oamenilor din aceasta zona. Mai tārziu au aparut ateliere mici care cu timpul s-au unit formānd uzine si fabrici mai mari. Oamenii au īnceput astfel sa se ocupe si cu producerea unor bunuri, pe lānga taranimea de la sate care īngrijea pamāntul. La orase s-au construit blocuri si alte fabrici , scoli , gradinite, spitale. Activitatea a continuat printr-o activitate interactiva īn urma careia copiii au aflat si alte date despre istoria orasului.

Toate cunostintele acumulate de copii prin diferite mijloace si procedee īn cadrul activitatilor comune, alese si optionale nu pot avea o valoare reala pentru cunoasterea istoriei si trezirea interesului pentru valoarea trecutului national , fara cel putin o vizita la Muzeul de Istorie. Aici, copiii īsi reactualizeaza cunostintele, le fixeaza dar si īnteleg ca cele aflate de ei nu sunt fapte imaginare ci reale.

De asemenea cunostintele dobāndite īn ciclul preprimar sunt reluate , completate, adāncite si sistematizate dupa logica interna a stiintei istoriei. Aceasta structurare a cunostintelor permite gradarea dificultatilor īntāmpinate de elevii din ciclul primar īn studiul istoriei si asigura īntelegerea desfasurarii cronologice a evenimentelor istorice

Faptele istorice sunt multe dar ceea ce trebuie sa avem noi īn vedere este faptul ca evocarea acestora trezeste īn constiinta copiilor admiratia si respectul pentru eroii nationali, īi īndeamna sa le cinsteasca memoria. Pentru ei, aceste momente constituie simboluri ale luptei poporului romān de-a lungul veacurilor caci " ORICINE ARE DREPTUL SĂ FIE MĀNDRU DE STRĂMOsII SAI, DACĂ E ĪN STARE SĂ-sI ĪNDEPLINEASCĂ DATORIA DE A-I IMITA" spunea Nicolae Iorga.

BIBLIOGRAFIE:

1. Programa activitatilor     instructiv-educative īn gradinita de copii, Ed. V&I Integral Bucuresti, 2000.

2. Dumitru Almas , Povestiri istorice vol. I,II,III,Ed. didactica si pedagogica. 1987.