Tabel cronologic

Tabel cronologic

1302 Papa Bonifaciu al VIII-lea ridica înca o data, în bula Unam Sanctam, pretentia suprematiei papale asupra autoritatii po­litice. Regele Filip al IV-lea al Frantei convoaca Starile din regatul sau, pentru a organiza apararea împotriva pretenti­ilor papale.

Armata lui Filip al IV-lea este înfrînta la Courtrai, în bata­lia "pintenilor de aur", de catre burghezii flamanzi.

Moare Bonifaciu al VIII-lea, la scurt timp dupa ce fusese maltratat la Anagni.

1308 Papa Clement al V-lea (1305-1314) muta sediul Curiei de la Roma la Avignon.

1311 Conciliul de la Vienne. Primele manifestari ale tendintei de reforma a Bisericii, din partea clerului înalt.

1314 Suprimarea ordinului Templierilor. Moare Filip al IV-lea cel Frumos, regele Frantei. Pe la 1315, moare Jean Chopinel, sau Clopinel, sau De Meung, al doilea poet al operei Le Roman de la Rose.

1319 Pacea între Franta si Flandra, care pierde partea ei franceza (Lille, Douai, Béthune), dar îsi pastreaza independenta fata de coroana franceza.

Moare Dante.

Moare Maestrul Eckhart.

Linia majora a dinastiei Capet din Franta se stinge. Urmea­za linia Valois, cu Filip al VI-lea.

1328 Filip al VI-lea al Frantei îl ajuta pe contele Flandrei, Ludo­vic de Nevers, sa înabuse rascoala oraselor flamande.

Eduard al Ill-lea al Angliei obţ 21221u2022v ;ine împotriva Frantei sprijinul împaratului, Ludovic de Bavaria, precum si al principilor de pe Rinul inferior si al oraselor din Flandra. începe Razboiul de o suta de ani între Franta si Anglia.

Moare Giotto.

Gând si alte orase flamande, sub conducerea lui lacob de Artevelde, trec de partea englezilor.

1341-1364 Conflictul pentru ducatul Bretania, între Carol de Blois si Jean de Montfort.

Eduard al Ill-lea Infringe armata franceza la Crécy.

Eduard al Ill-lea cucereste Calais Armistitiu între Anglia si Franta.

în Europa, mare epidemie de ciuma, "moartea neagra". 1351 "Combat des Trente" la Ploërmel, în Bretania.

1353 Turcii osmanlîi pun stapînire pe un prim cap de pod în Europa.

1356 Adunarea Starilor, de la Paris, încearca sa impieteze, prin reforme, asupra autoritatii regale.

1356 Lupta de la Maupertuis, lînga Poitiers; regele loan al II-lea cel Bun si fiul sau mai mic, Filip, cad în captivitate engleza.

1358 Rascoala taraneasca la Jacquerie, în Franta. Nobilimea în­vinge.

1360 Pacea de la Brétigny între Franta si Anglia. Englezii dobîn-desc Gasconia, Guyenne, Poitou, Calais etc. - Eduard al Ill-lea renunta la pretentiile sale asupra coroanei franceze.

sederea în Anglia a cronicarului si poetului Jean Froissart (l337-dupa 1400), originar din Hainaut-ul francez.

Moare scriitorul mistic german Johannes Tauler (nasc. pe la 1300).

1362-1365 Regele Ciprului, Petru I de Lusignan, colinda îm­preuna cu Pierre Thomas si Philippe de Mézières curtile din Italia, Franta, Germania si Anglia, ca sa propovaduiasca ideea unei cruciade. Alexandria este cucerita de o flota cres­tina.

1363 Regele loan al Frantei îi daruieste fiului sau mai mic, Filip, ducatul Burgundiei (unde o linie colaterala majora a casei Capet s-a stins ca dinastie ducala).

1364-1380 Carol al V-lea cel întelept, regele Frantei, în Breta-nia izbucneste din nou conflictul cu englezii, condus de Bertrand du Guesclin (1370, conetabil al Frantei).

Carol de Blois cade la Aurai.

Moare misticul german Heinrich Seuse, sau Suso (nasc.

Francezii, sub comanda lui Du Guesclin, îl ajuta pe pre­tendentul la coroana Castiliei, Henric de Trastamara, sa-1 izgoneasca pe regele Pedro cel Crud.

Papa Urban al V-lea se întoarce de la Avignon la Roma, îm­potriva vointei cardinalilor si a sfatului lui Carol al V-lea al Frantei.

Mostenitorul tronului englez, "Printul Negru", îi vine în ajutor regelui Pedro al Castiliei si cîstiga batalia de la Najera (sau Navarrete), unde Du Guesclin este luat prizonier.

împaratul german Carol al IV-lea (din casa de Luxemburg) face pentru a doua oara o expeditie la Roma.

Moare Pedro cel Crud. Henric de Trastamara obtine tronul Castiliei. Alianta dintre Castilia si Franta ameninta securita­tea Angliei pe mare.

1369 Starile din Guyenne se ridica împotriva dominatiei engleze. Un nou razboi fatis între Franta si Anglia.

1369 Filip I cel îndraznet, duce al Burgundiei, se casatoreste cu Margareta de Male, care a mostenit Flandra, Artois, Franche Comté (comitatul Burgundiei), Nevers si Rethel.

Froissart la ducele Wencelijn (Venceslau) al Brabantului.

Papa Urban al V-lea se întoarce de la Roma la Avignon.

Moare Francesco Petrarca.

1375 Moare Giovanni Boccaccio.

Papa Grigore al XI-lea se întoarce la Roma, din cauza in­securitatii Statului Papal.

Moare poetul Guillaume de Machaut (nasc. cea 1300).

Marea schisma a Occidentului. O parte dintre cardinali îl aleg ca papa pe arhiepiscopul din Bari, care ramîne la Roma ca Urban al VI-lea (1378-1389), iar ceilalti îl aleg pe cardi­nalul Robert din Geneva, Clement al Vll-lea, care se duce la Avignon. Urban al VI-lea este recunoscut în Imperiul ger­man, Flandra, cea mai mare parte a Italiei, Anglia, Ungaria, Polonia, Danemarca, Suedia si Norvegia. De Clement al Vll-lea asculta Franta, Savoia, Scotia, cîteva teritorii ger­mane, Neapole, Sicilia, Sardinia, mai tîrziu si regatele spa­niole.

Turcii cuceresc Adrianopolul.

1380 Carol al VI-lea, rege al Frantei, sub tutela si regenta unchi­lor sai, ducii Ludovic de Anjou, Filip de Burgundia si Jean de Berry.

Moare Bertrand du Guesclin.

Rascoala taraneasca în Anglia (Wat Tyler).

1381 Moare Jan van Ruusbroec.

1381-1409 Epoca de activitate a pictorului Melchior Broe-derlam din Ypres, în slujba lui Ludovic de Male, conte al Flandrei, si a lui Filip cel îndraznet, duce al Burgundiei.

Când si alte orase flamande, sub conducerea lui Filip de Artevelde, se rascoala împotriva contelui. Filip de Burgun­dia, ginerele contelui, îl determina pe regele Frantei sa-i acor­de ajutor militar împotriva flamanzilor, care sînt înfrînti la Rosebeke, unde Artevelde cade în lupta.

Episcopul de Norwich, Henry Despenser, organizeaza o "cruciada" în ajutorul oraselor "urbaniste" din Flandra îm­potriva contelui lor "schismatic". Ea se desfasoara numai ca o simpla expeditie de jaf si devastare.

Moare Ludovic de Male. Filip si Margareta ai Burgundiei mostenesc Flandra etc.

13 84 Moare Geert Groote, din Deventer (nasc. 1340), întemeieto­rul congregatiei Fraterilor, numita si Fratia vietii în comun.

1384 Moare John Wyclif.

1385 loan de Nevers, numit mai tîrziu loan fara Frica, fiul lui Filip cel îndraznet, se casatoreste cu Margareta de Bavaria, fiica ducelui Albrecht, conte de Hainaut, Holanda si Zeelanda, în timp ce Willem de Oostervant, fiul lui Albrecht, se casatoreste cu Margareta de Burgundia, fiica ducelui Filip.

1385 Regele Carol al VI-lea al Frantei se casatoreste cu Isabella de Bavaria, fiica ducelui stefan al Ill-lea de Bavaria-Landshut.

Pela 1385 Eforturile pentru reforma Bisericii si dorinta de a pune capat schismei cîstiga teren, fiind formulate de conducatorii Universitatii din Paris: Pierre d'Ailly, episcop de Cambrai, Jean Gerson, cancelarul Universitatii, Nicolas de démanges.

Filip cel îndraznet al Burgundiei echipeaza, cu ajutorul re­gelui Frantei, o flota, în portul Sluis, pentru a invada An­glia. Flota nu iese din port.

1386-1387 Discipolii lui Geert Groote si ai lui Florens Ra-dewijns întemeiaza mînastirea Windesheim a Ordinului canonicilor augustini (canonici reglementari ai sfîntului Augustin). Ea devine capetenia Congregatiei Windesheim si centrul doctrinei Devotio moderna în Ţarile de Jos si Germania de Jos.

Moare preafericitul Pierre de Luxemburg (nasc. 1369). 1389 Turcii nimicesc statul sîrb în batalia de la Cîmpul Mierlei.

Regele Carol al VI-lea al Frantei are primul acces de demen­ta. Ducii de Burgundia si Berry din nou la cîrma. Ludovic d'Orléans, fratele lui Carol, le contesta puterea.

Sultanul Baiazid îi supune pe bulgari. Ungaria în primejdie. 1394-1395 Papa Bonifaciu al IX-lea (Roma), la cererea regelui

Sigismund al Ungariei, porunceste sa se propovaduiasca o cruciada împotriva turcilor.

1396 O armata franceza de cavalerie, sub comanda lui Jean de Nevers, se uneste la Ofen cu o forta armata germana, ma­ghiara si polona. Aceasta armata este zdrobita de turci la Nicopole. Jean de Nevers în captivitate.

Armistitiul dintre Franta si Anglia prelungit pe douazeci de ani. Regele Richard al II-lea al Angliei se casatoreste cu Isabella a Frantei.

Poetul Othe de Grandson este ucis în duel la Bourg en Bresse de catre acuzatorul sau, Gerard d'Estavayer.

Richard al II-lea al Angliei demis de catre Parlament (la scurt timp dupa aceea moare). Casa de Lancaster obtine tronul cu Henric al IV-lea (1399-1413).

împaratul roman Venceslau demis de catre printii electori si de catre ceilalti suverani ai imperiului. Acestia îl aleg pe Ruprecht al Palatinatului.

Moare Geoffrey Chaucer (nasc. pe la 1340).

Pe la 1400 Activitatea fratilor Van Limburg (miniaturisti), la

curtea lui Jean de Berry. 1401-1402 La curtea din Paris se înfiinteaza o Cour d'amours.

Disputa literara cu privire la Le Roman de la Rose.

1402 Navalirea mongolilor sub conducerea lui Timur Lenk mic­soreaza primejdia turca pentru Europa, datorita bataliei de la Angora.

1404 Moare Filip cel îndraznet, ducele Burgundiei. Jean de Ne-vers, fiul lui, mosteneste Burgundia (ducatul si comitatul), Flandra, Artois etc.

1404 Moare Claes Sluter.

Moare poetul si publicistul Philippe de Mézières.

Casa de Burgundia, prin Anton, fiul mai mic al lui Filip cel îndraznet, dobîndeste Brabantul.

loan, ducele Burgundiei, pune la cale asasinarea ducelui Ludovic de Orléans la Paris si fuge în Flandra.

loan al Burgundiei vine înapoi si îl pune pe avocatul Jean Petit sa-i apere fapta la curtea din Paris. Regele îl iarta.

1408 loan al Burgundiei îi învinge pe liegezi; i se da porecla de loan fara Frica.

1408 Universitatea din Paris îl declai a pe papa din Avignon, Be­nedict al XlII-lea (Petru de Luna) decazut din demnitatea sa. Regele întareste iesirea Frantei de sub obedienta fata de papa din Avignon.

Conciliul din Pisa, convocat de cardinalii ambelor obediente. Conciliul îi demite pe ambii papi, pe Benedict al XlII-lea (Avignon) si pe Grigore al XII-lea (Roma), si îl alege ca papa pe arhiepiscopul din Milano, Alexandru al V-lea (1409-1410), fara ca prin aceasta sa puna capat schismei.

înalta nobilime, sub conducerea contelui Bernard de Ar­magnac, formeaza un contrapartid împotriva guvernarii burgunde la Paris, sprijinita de popor. Razboi civil.

loan al XXIII-lea (Baltazar Cossa) îi urmeaza lui Alexan­dru al V-lea ca papa ales de Conciliu.

Sigirmund, regele Ungariei (din casa de Luxemburg, frate cu Venceslau), împarat roman.

Armagnacii se adreseaza lui Henric al IV-lea al Angliei, ce-rînd ajutor împotriva burgunzilor.

Pace aparenta între burgunzi si armagnaci. Parisul este acum în mîna armagnacilor.

1413 Henric al V-lea, rege al Angliei.

1414 loan al Burgundiei se aliaza cu Anglia.

1414-1418 Conciliul din Constanta, în prezenta împaratului Sigismund, pentru restaurarea unitatii Bisericii, pentru com­baterea ereziei si pentru realizarea unor reforme generale în conducerea si printre membrii Bisericii. Procesul si ar­derea pe rug ale lui Jan Hus (1415).

1415 Henric al V-lea al Angliei navaleste în Franta. Bate armata franceza la Azincourt (Anton de Burgundia-Brabant ucis, tînarul Charles d'Orléans luat prizonier). Se înapoiaza în Anglia.

împaratul Sigismund face o calatorie în Franta si Anglia, ca sa mijloceasca o pace. Da gres si se aliaza cu Anglia.

Moare ducele Jean de Berry, mare ocrotitor al artelor.

Moare Willem de Bavaria, come de Hainaut ( al IV-lea), de Holanda si Zeelanda (al VI-lea). Fiica lui, lacoba de Bavaria, îi urmeaza.

O noua invazie a lui Henric al V-lea în Normandia.

Dupa ce loan al XXIII-lea si Grigore al XII-lea au renuntat la demnitatea lor, iar Benedict al XIII-lea a fost recuzat de tarile de obedienta lui, Conciliul din Constanta îl alege ca papa pe Otto Colonna, care ia numele de Martin al V-lea (1417-1431). Sfîrsitul Marei Schisme.

1418 Conciliul se dizolva, fara sa fi reusit sa realizeze reforma generala.

1418 Henric al V-lea asediaza Rouen. Teroarea burgunzilor la Pa­ris. Armagnac si multi altii, ucisi. Autoritatea asupra Fran­tei se împarte: loan al Burgundiei si regina sînt stapîni la Paris, iar Delfinul la Bourges.

1418 Moare Jean de Montreuil, reprezentantul principal al uma­nismului timpuriu în Franta (nasc. pe la 1361).

lacoba de Bavaria se casatoreste cu varul ei loan al IV-lea de Brabant.

Rouen în mîinile englezilor.

1419 loan al Burgundiei vrea sa se înteleaga cu Delfinul, cu scopul de a-i izgoni împreuna pe englezi. La întîlnirea de la Mon-tereau este ucis de catre partizanii Delfinului.

1419 Moare sfîntul Vicente Ferrer, predicator dominican (nasc. pe la 1350).

Unchiul lacobei, loan de Bavaria, fost elect de Liège, do-bîndeste puterea în Holanda.

întîlnirea de la Troyes între Henric al V-lea, regina Isabella a Frantei si ducele Filip (cel Bun) al Burgundiei. Henric al V-lea ia în casatorie pe Caterina a Frantei, este recunoscut ca mostenitor al tronului si îsi face intrarea în Paris, îm­preuna cu socrul sau, dementul Carol al VI-lea.

Activitatea pictorului Robert Campin, numit "maes-

trul de la Flémalle".

Moare Jean le Meingre, maresal de Boucicaut, militar, di­plomat si literat.

1422 Moare Henric al V-lea al Angliei. Moare Carol al VI-lea al Frantei. Henric al VI-lea al Angliei (nasc. 1421) pro­clamat rege al Frantei. Unchiul lui, loan, duce de Bedford, exercita regenta. Majoritatea poporului francez este de par­tea lui Carol al Vll-lea, "le roi de Bourges".

Jan van Eyck în serviciul ducelui loan de Bavaria, conte

de Holanda, la Haga. 1422 Moare poetul Eustache Deschamps (epoca de apogeu: pe

la Moare loan de Bavaria.

Jan van Eyck în serviciul ducelui Filip cel Bun al Burgun­diei, la Bruxelles si în Flandra.

Filip cel Bun cîstiga, împotriva partizanilor lacobei, batalia de la Brouwershaven.

Moare Hubert van Eych (nasc. pe la 1370).

Acordul de la Delft. Filip cel Bun obtine Hainaut, Holanda

si Zeelanda, ca "vechil si pastor". 1428 Englezii asediaza Orleans.

1428 Jan van Eyck pleaca în Portugalia, ca sa picteze portretul logodnicei lui Filip.

Ioana d'Arc se duce la Carol al Vll-lea, la curtea lui de la Chinon. Despresoara Orleans-ul si îl aduce pe Delfin la Reims', unde acesta e uns si încoronat.

Moare Jean Gerson, zis Le Charlier (nasc. 1363). 1429 Moare poeta Christine de Pisan (nasc. pe la 1363). 1429 Moare poetul Alain Chartier (nasc. 1368).

1430 Filip cel Bun se casatoreste (în a treia casatorie) cu Isabella a Portugaliei, înfiinteaza Ordinul Lîna de Aur.

1430 Ioana d'Arc prinsa la Compiègne de trupe burgunde. Este predata englezilor.

Filip cel Bun mosteneste Brabantul si Limburgul (loan al IV-lea a murit în 1427, Filip de Saint Pol a murit în 1430).

Ioana d'Arc arsa pe rug la Rouen. Henric al VI-lea încoro­nat ca rege al Frantei.

Conciliul de la Basel. Papa Eugen al IV-lea (1431-1447) în­cearca sa-1 dizolve pe loc. Conciliul se mentine, împotriva vointei papei, condus de clerici de grade mai mici.

Jan van Eyck termina pictura de altar din Gând Adoratia Mielului, începuta împreuna cu Hubert.

Papa Eugen al IV-lea recunoaste Conciliul de la Basel. Conciliul staruie în spiritul sau de revolta si de radicalism bisericesc.

Congresul de pace de la Arras. Pacea între Franta si Anglia esueaza, dar Filip cel Bun ajunge la o împacare cu regele Carol al VII-lea, care îi da în gaj orasele de pe Somme etc. si îl scuteste de orice obligatie de vasalitate.

Parisul din nou în mîinile lui Carol al VII-lea. 1436-1438 Rascoala la Bruges.

1438 Papa Eugen al IV-lea muta Conciliul de la Basel la Ferrara, pentru ca sa se consacre acolo refuzionarii cu Biserica Ortodoxa.

Raporturile dintre Curie si Franta reglementate prin Prag­matica Sanctiune de la Bourges.

Membrii Conciliului ramasi la Basel îl declara pe Eugen al IV-lea demis si aleg un antipapa; pe Amedeu al VIII-lea de Savoia (Félix al V-lea).

La Praguerie, o fronda împotriva lui Carol al VII-lea, din partea înaltei nobilimi, printre care si delfinul Ludovic.

Charles d'Orléans rascumparat din captivitatea engleza cu concursul lui Filip cel Bun.

Moare Jan van Eyck (nasc. pe la 1390).

1444 Delfinul Ludovic conduce pe teritoriul Baselului trupele la­sate la vatra, numite écorcheurs (jupuitori) sau armagnaci.

Batalia de la Sankt Jakob an der Birs. Delfinul renunta la planurile sale.

1444-1450 Agnès Sorel, metresa influenta a lui Carol al Vll-lea, la curtea franceza.

Henric al VI-lea al Angliei se casatoreste cu Margareta de Anjou, fiica lui René, regele nominal al Ierusalimului si al Siciliei.

1446 Moare sfînta Colette Boellet (nasc. 1380).

1446-1448 Relatiile dintre Curie si împarat, precum si terito­riile germane, reglementate prin concordatele de la Frank­furt si prin concordatul de la Viena.

1447 Filip cel Bun, duce al Burgundiei si stapîn pe cea mai mare parte a Ţarilor de Jos, începe cu împaratul Frederic al Ill-lea tratative cu privire la înaltarea lui la rangul de rege.

Englezii pierd treptat ultimele lor pozitii în Franta.

1449 Conciliul de la Basel se sfîrseste la Lausanne Curia, prelatii si suveranii sînt iar stapîni pe conducerea Bisericii.

1450-1452 Cardinalul Nicolaus Cusanus (1401-1464) calato­reste ca trimis papal în Germania si în Ţarile de Jos ca sa propovaduiasca indulgenta cu prilejul anului jubiliar si cru­ciada împotriva turcilor, precum si ca sa reformeze clerul secular si ordinele.

Pe la 1450-1480 Activitatea cronicarului si poetului Olivier de la Marche la curtea Burgundiei.

1451 Stapînirea lui Filip cel Bun asupra Luxemburgului este con­firmata.

1453 Sfîrsitul Razboiului de o suta de ani. Numai Calais ramîne în stapînirea Angliei (pîna la 1558).

Sultanul Mohamed al II-lea cucereste Constantinopolul.

Jacques Coeur, din Bourges financiarul lui Carol al Vll-lea si conducatorul administratiei tarii, îndepartat din consiliul regelui.

1453 Filip cel Bun înabusa marea rascoala din Gând prin batalia de la Gavere. Moare Jacques de Lalaing, cavaler ratacitor si erou de turnire.

1453 Moare cronicarul Enguerrand de Monstrelet (nasc. 1390).

1454 La marea serbare de curte de la Lille, Filip cel Bun pune sa se faca legaminte cu privire la cruciada împotriva turcilor, "le voeu du faisan".

Proces pentru reabilitarea Ioanei d'Arc, la Bourges. Filip cel Bun asediaza Deventer, ca introducere la cucerirea

Friziei. îl instaleaza pe fiul sau bastard David de Burgundia în scaunul episcopal din Utrecht 1456 Delfinul Ludovic fuge de mînia tatalui sau, Carol al VII-lea, la curtea lui Filip cel Bun, la Bruxelles. Pius al II-lea (Aeneas Sylvius Piccolomini) papa.

1460 începutul razboaielor dintre Roza alba si cea rosie (casele York si Lancaster) în Anglia.

1461 Moare Carol al VII-lea al Frantei.

1461 Ludovic al XI-lea se întoarce, sub escorta lui Filip cel Bun, din tarile acestuia, înapoi în Franta. 1461 Henric al VI-lea (Lancaster) detronat. Eduard al IV-lea (York) rege al Angliei.

"Vauderie d'Arras", mare persecutie împotriva vrajitoa­relor, la Arras; procesele, în cele din urma, anulate.

1462 Moare Nicolas Roiin (nasc. 1376), cancelarul lui Filip cel Bun.

1463 Ludovic al XI-lea elibereaza orasele de pe Somme, care erau date în gaj Burgundiei.

1463 Margareta de Anjou, sotia regelui detronat Henric al VI-lea al Angliei, fuge din Scotia în Ţarile de Jos si de acolo în Franta.

1464 Moare Cosimo de Medici.

1464 Moare Regier van der Weyden (nasc. pe la 1399).

1465 Carol, conte de Charolais, viitorul Carol Temerarul, aliat cu alti printi francezi în Ligue du bien public, porneste raz­boi împotriva lui Ludovic al XI-lea. Batalia de la Montlhéry. Tratatele de la Conflans si St. Maur.

1465 Moare ducele poet Charles d'Orléans (nasc. 1391).

1466 Se naste Erasmus, la Rotterdam (dupa unii, abia în 1469).

1467 Moare Filip cel Bun.

Carol Temerarul, duce al Burgundiei etc., pîna în 1477. 1467 Rascoala la Gând, la prima lui vizita.

Carol Temerarul înabusa rascoala de la Liège si îl sileste pe Ludovic al XI-lea sa încheie tratatul de la Péronne. Se casatoreste (în a treia casatorie) cu Margareta de York, sora lui Eduard al IV-lea al Angliei.

Carol Temerarul obtine Alsacia si anexele ei, în gaj, de la Sigismund al Tirolului.

Eduard al IV-lea nevoit sa fuga de contele de Warwick, trece marea si îsi ia domiciliu în Ţarile de Jos. Henric al VI-lea reasezat pe tron.

Eduard al IV-lea se întoarce în Anglia, cu ajutor burgund. Warwick este rapus. Partidul de Lancaster batut definitiv la Tewkesbury. Regina Margareta în captivitate, fiul ei ucis, tot asa si sotul ei, Henric al VI-lea.

1471 Moare Thomas a Kempis (nasc. 1380).

1471 Moare la Roermond Dionisie Cartusianul (sau Van Ryckel), numit uneori "ultimul scolastic".

Philippe de Commines iese din serviciul lui Carol Teme­rarul si intra în cel al lui Ludovic al XI-lea.

Carol Temerarul pune stapînire pe ducatul Gelre (cearta între ducii Arnold si Adolf), întîlnire zadarnica, la Trier, între împaratul Frederic al Ill-lea si Carol Temerarul. Orasele im­periale din Alsacia si episcopii de pe Rinul Superior încheie, în vederea mentinerii libertatilor lor, o alianta împotriva Burgundiei.

1474 Elvetienii încheie pace cu Austria. Carol refuza sa elibereze din gaj Alsacia. Guvernatorul Peter van Hagenbach ucis de alsacieni. Razboiul Burgundiei împotriva elvetienilor si a aliatilor lor.

1474 Moare Guillaume Dufay, reprezentantul principal al asa-nu-mitei scoli olandeze în muzica (nasc. 1400).

Carol Temerarul asediaza zadarnic orasul Neuss. Ludovic a XI-lea încheie o alianta cu Confederatii. Carol primeste ajutor din partea lui Eduard al IV-lea al Angliei, împaratul se alatura inamicilor Burgundiei, dar Carol îl convinge pe el si pe Ludovic al XI-lea sa ramîna neutri.

1475 Conetabilul Ludovic de Luxembourg, conte de Saint Pol, decapitat la Paris pentru înalta tradare.

475 Moare Georges Chastellain, istoriograf al curtii burgunde

si poet (nasc. 1404). 1475 Moare Dirk Bouts (nasc. 1410).

1475 Moare Alain de la Roche, dominican (nasc. 1428).

1476 Carol Temerarul cucereste Lorena si porneste împotriva elvetienilor. E înfrînt la Grandson si la Murten. Asediaza orasul Nancy.

Carol Temerarul cade în batalia de la Nancy împotriva du­celui René al II-lea al Lorenei.

1477 Ludovic al XI-lea realipeste ducatul Burgundiei la coroana franceza si îsi trimite trupele în Franche Comté, Picardia, Artois si Hainaut.

1477 Maria de Burgundia se casatoreste cu Maximilian de Austria, fiul împaratului. Statele (parlamentele) provinciilor Ţarilor de Jos îi smulg Marele Privilegiu.

1480 Moare René de Anjou, regele nominal al Siciliei. Proventa este alipita la coroana franceza.

Pela 1480-1500 Activitatea cronicarului si poetului Jean Molinet (nasc. 1435) la curtea burgunda din Ţarile de Jos,

1482 Moare Maria de Burgundia. Maximilian tutore si regent în Ţarile de Jos pentru fiul sau Filip (numit mai tîrziu: cel Fru­mos). Pace cu Franta.

1482 Ludovic al XI-lea îl cheama la curtea sa pe Francise de Paola.

Moare Ludovic al XI-lea. Carol al VIII-lea rege al Frantei (1483-1498).

1483 Moare Eduard al IV-lea.

1484 Papa Inocentiu al VIII-lea emite bula Summis desiderantes, împotriva magiei si vrajitoriei.

1484 Moare François Villon (nasc. pe la 1431).

Sfîrsitul Razboiului celor doua Roze în Anglia. Richard al Ill-lea (York) cade la Bosworth. Henric Tudor împaca pre­tentiile caselor Lancaster si York, ca rege Henric al VII-lea (1485-1509).

Maximilian ales rege roman.

1487 Apare cartea Malleus maleficarum, de Heinrich Institoris si Jacob Sprenger.

Maximilian luat prizonier la Bruges de catre burghezi. I se da drumul, cînd împaratul se îndreapta cu armata imperiala înspre Bruges.

1491 Carol al Vlll-lea al Frantei se casatoreste cu Ana de Breta-nia (dupa obtinerea dispensei fata de casatoria ei prin procura cu Maximilian). Bretania se alipeste la coroana franceza. Razboiul între Franta si Maximilian izbucneste din nou.

1491 Moare poetul Jean Meschinot (nasc. 1420).

1492 Moare Lorenzo de Medici, Magnificul.

1492 Granada, ultima posesiune a maurilor în Spania, cucerita de catre Ferdinand al Aragonului si Isabel a Castiliei.

Descoperirea America.

Pacea de la Senlis între Franta si Maximilian ca regent al tarilor mostenite de la Burgundia. Fiica sa, Margareta de Austria, logodita din 1482 cu regele Carol al Vlll-lea, se înapoiaza din Franta.

1493 Moare împaratul Frederic al Ill-lea. Maximilian îi urmeaza ca împarat. Se casatoreste cu Bianca Maria Sforza.

Papa Alexandru al VI-lea (Borgia) emite o bula pentru îm­partirea tarilor de peste mari între Spania si Portugalia.

1494 Carol al Vlll-lea al Frantei pleaca în Italia, ca sa cucereasca Neapole. Familia Medici izgonita din Florenta. Savonarola.

1494 Moare Hans Memling.

Carol al Vlll-lea ocupa Neapole. O coalitie între papa Alexandru al VI-lea, împaratul Maximilian Ferdinand al Aragonului, ducele Milanului si republica Venetia îl sileste sa-1 paraseasca.

1496 Francezii izgoniti din Neapole.

1496 Arhiducele Filip cel Frumos, suveran al tarilor burgunde, se casatoreste cu infanta Ioana a Aragonului.

1498 Moare Carol al Vlll-lea al Frantei. Linia Valois-Orléans ur­meaza la tron, cu Ludovic al XII-lea (1498-1515).

Savonarola ars pe rug la Florenta.

1499 Ludovic al XII-lea al Frantei cucereste Milanul.

1500 Se naste Carol Quintul la Gând.

1500 Încep razboaiele pentre Franta si casa de Habsburg.