Teoria lui Rosler
Vase lucrate la roata din pasta cenusie
- castroane cu buza orizontala si trei mânere scurte, cani bitronconice, cani mai mari, pahare de lut, frumos ornamentate prin incizie
Vase de tip provincial roman:
oala fara mâner din pasta poroasa caramizie
Vase lucrate cu mana ( rar) -ceasca dacica, ceasca cu brâu alveolar
Vase de import din lumea romana:
amfore sau ulcioare, unele chiar smaltuite
In cadrul acestei culturi nu avem tezaure monetare
Gotii se retrag în 376, si odata cu ei dispare din 381, cu toate formele ei si aceasta cultura.
Hunii
sunt de neam iranic, stabiliti în vremurile îndepartate între Arar si Turkistan, de unde aveau sa treaca Donul în 375. Ajunsi la Nistru, în zona Prutului, întâmpina rezistenta din partea ostrogotilor.
Ajung sa domine între 375 - 454 zona dintre Don si Dunarea Panonica, unde creeaza un mare imperiu
Se stabilesc între Tisa si Dunare unde aveau sa se organizeze foarte bine, ca o populatie majora condusa mai întâi de Rua, apoi de fiul lui , Bleda si Attila, care ramâne singur stapân dupa ce il omoara pe Bleda.
In 451, hunii sufera o grea înfrângere pe Câmpia Catalaunica ( Franta de astazi), în 453 moare Attila, iar în 454 au fost distrusi definitiv de gepizi, în urma luptei de la Nedeo.
De la huni nu avem o cultura specifica , în afara de unele descoperiri izolate, nu se cunosc asezari si nici necropole ci doar morminte izolate.
Descoperiri:
se evidentiaza un mormânt descoperit la Concesti, pe Prut, care a apartinut unei capetenii hunice - pe lânga schelet s-a descoperit si resturile calului sau, precum si alte lucruri deosebite: vase de argint aurit, unele chiar din aur foarte frumos ornamentate
descoperiri întâmplatoare: diademe din aur, cu incrustatii de pietre pretioase - Moldova
cazane de bronz de tip hunic - un cazan cilindric cu doua mânere - caracter de ritual
în Transilvania nici o descoperire de tip hunic
Gepizii
au plecat din nordul Marii Baltice, asezându-se într-o tara din Muntii Carpatii Padurosi
au distrus puterea hunica în 454, batalia de la Nedao
în 471 se extind spre sud, catre Transilvania, pe valea Muresului
la începutul sec.VI se aseaza în Panonia logobarzii cu care se împrietenesc
Descoperiri:
- cele mai importate descoperiri au fost facute la Apahida, Somesani, simleul Silvanei
necopole cu sute de morminte - apar acum garniturile de centura cu incrustatii de argint pe fier si înmormântarile cu cai
necropole princiare la simleul Silvanei, inventare din aur:
2 figurine, un om si un câine într-o barca,
45 de miniaturi de unelte
Tezaure monetare romane din perioada sec.IV - 2,5 kg aur
Doua perechi de fibule cu pietre semipretioase
Avarii:
o populatie nomada ajung la gurile Dunarii în sec VI
cer la Constantinopol un teritoriu unde sa se aseze, dar sunt refuzati
invadeaza Dobrogea, se îndreapta spre apus, încheind o alianta cu logobarzii si cu francii, îi înfrâng pe gepizi si cuceresc teritoriu lor.
descoperiri arheologice în Banat si Crisana
ritul de inhumatie cu cai sau parti ale acestora
piese de centura turnate - Câmpia Turzii, Aiud, Bratei
Slavii:
avem informatii scrise la Iordanes, Procopius, etc.
Dupa prabusirea dominatiei hunice, popultia slava se deplaseaza spre S-V , ocupa Niprul mijlociu si baza superioara a Nistrului, principalele deplasari au avut loc în prima jumatete a sec.VI
La mijlocul sec.VI se aseaza la Nordul Dunarii, de când avem prima atestare arheologica
Pentru Transilvania si Oltenia avem primele atestari în sec VII.
Descoperiri:
la E si S de Carpati
asezari simple, cu bordei, având cuptoare cu pietre de râu
ceramica lucrata cu mâna
obiecte: strapungatoare din os, râsnite, sageti, fibule din bronz
necropole: - de incineratie
peste 1000 de morminte
gropi mici si simple
în sec VI domina populatia crestina
erau monoteisti - credeau într-un singur zeu, singur stapânitor al tuturor lucrurilor
sec VII - patrund la S Dunarii, se prabuseste limesul dunarean care reprezente principala linie de aparare
mai multe triburi se vor aseza în N-E Bulgariei
la sf. Sec VII noi valuri de slavi se vor aseza în E Carpatilor
Bulgarii
- sunt de neam tiurc, triburi nomade venind din Asia si stabilindu-se în marea Caspica si marea Neagra
- numele indica o populatie amestecata
- se formeaza o mare uniune de triburi - Bulgaria Mare - condusa de tarul Cubrat, ocupând regiunea dintre Volga si Kama
- în sec VII ataca Bizantul, sub Constantin al IV lea, înfrânge armatele bizantine, apoi trec la S Dunarii si se aseaza în regiunea Varnei
- se unesc cu triburile slave, întemeind un tarat bulgar cu capitala la Pliska
- bulgarii se slavizeaza, iar în sec IX se crestineaza , sub domnia tarului Boris
- sec IX-X îsi extind dominatia spre vest, ajungaând pâna în Banat si Transilvania
- si-au însusit alfabetul chirilic
Formarea poporului român
Dupa invazia hunilor, populatia locala se reface din punct de vedere organizatoric si cultural.
sec. V cultura locala era mai putin evidenta ,
sec VI - VII apare o cultura bine conturata:
Cultura Ipotesti - Cândesti - Ciurelu
cultura romanica, urmasa a pop daco-romane
o cultura a vechii civilizatii din Transilvania din sec IV
Descoperiri:
asezarile simple, nântarite, bordeie si locuinte de suprafata
ceramica lucrata la roata înceata - de traditie romana si obiecte marunte
fibule de bronz
margele de sticla
obiecte cu caracter crestin: - tipare din piatra pentru turnat cruci si chiar cruci
necropolele sunt destul de rare - morminte de inhumatie ( Ceptura si Valul Spart), cu inventarul destul de sarac
Elemente foarte reprezentative ale acestei culturi sunt tiparele de cruci descoperite la Olteni, Botosani.
Prezenta elementelor crestine raspândite pe întraga arie intracarpatica demonstreaza ca populatia este romanica de tipul Ipotesti - Cândesti - Ciurelu, si ca pâna la mijlocul sec VI popultatia era romanizata si crestinata.
ROMANIZAREA
este un proces de lunga durata
prin romanizare întelegem procesul de preluare a lb latine de catre popultia locala i civilizarii acesteia
procesul de romanizare a fost facut în trei etape:
- premisele romanizarii în toate regiunile
Romanizarea în cadrul provinciei
Desavârsirea pocesului de romanizare în afara provinciei
1. Premizele romanizarii:
- prima etapa (sec. I î.ch - I d.ch) care corespunde începutului diferitelor relatii care au existat între daci si romani: relatii politice, economice, de schimb (negustori romani)
- la curtea regilor daci existau persoane care consteau lb latina
- tratate de pace: - în 89 - romanii au oferit dacilor specialisti romani din diferite domenii: constructii, scribi, etc, care fara îndoiala erau cunoscatori ai lb latine.
- scrierea "Decebalus per Scorillo" arata fundamentul latin, formându-se tendinte de acceptare noua lume, dacii intrând în sfera de influenta romana.
2. Romanizarea:
- a doua etapa cuprinsa între ocuparea Daciei de catre romani si retragerea aureliana din aceasta zona
- proces firesc: - armata romana, numarul mare de colonisti timp de 165 de ani
- limba oficiala era limba latina, - singura limba în care se întelegeau toate persoanele din orice domeniu
- dupa 6 generatii avea sa aiba ca final însusirea lb. Latine
- crestinarea - în sec. IV a fost facuta în masa - totala si sigura
3. Desavârsirea procesului de romanizare:
- a treia etapa limitata între retragerea aureliana si sec. VII, si se continua în noile conditii istorice si social economice din epoca marilor migratii de populatii, care se generalizeaza si se definitiveaza pe tot teritoriul vechii Dacii.
Cultura materiala si spirituala
poate fi urmarita în asezari pâna la începutul sec.VII
în sec VII si VIII ajunge sa dea nastere unor noi culturi -
Cultura veche româneasca
este deja formata în sec VIII
bine stabilita prin descoperiri arheologic - sec. VII, VIII, IX în întreg spatiul balcanic si carpato-dunarean
este o cultura aproape identica, ca urmare a raspândirii slavilor, recunoscuta în special prin ceramica identica: oale fara mânere cu fundul plat din pasta poaroasa cu aproape toata suprafata incizata cu linii simple sau în val
Cultura Bucov - Dridu
de la data descoperii autorii aveau sa considere ca ne aflam în fata primelor etape din civilizatia romaneasca
se gaseste în tot spatiul nord dunarean - Moldova, Muntenia, Transilvania
Descoperiri:
asezari simple, neîntarite, de tip bordei, mai rar locuinte de suprafata
necropole de inhumatie crestine ( Obârsia si Izvorul) considerate a fi primele crestine din aceasta zona
Românii subliniati în izvoare scrise ( cronici)
Mauritios - vorbeste despre o populatie din zona Dunarii cu numele de vlahi
Cronicile bizantine - apare numele de vlahi - se refera la populatia de la nord de Dunare, cu care aveau dese conflicte
urmasi ai romanilor numiti romei
Constantin al VII lea Porfirogenetul - sec X, prezinta pe vlahi, urmasii Romei si urmasi ai colonistilor romani
Anna Comemna - în lucrarea "Alexiada" - la nord de dunare traiesc dacii si tracii
Cronici slave - Cronica lui Nestor (sec XII) care vorbeau de aceeasi volohi de la sf. Sec X, înainte de venirea si stabilirea ungurilor în Câmpia Panonica
Cronica turceasca - Oghiusname - ne vorbeste despre românii din a doua jum. A sec X.
Geograful Moise din Corum - vorbeste despre Tara Balac, care ar putea fi considerata ca apartinând valahilor, adica românilor.
Cronica lui Anonimus - notarul anonim al regelui Bella al III lea, care a scris Gesta Hungarorum - faptele ungurilor, care este cea mai veche cronica a ungurilor, din sec X- XI.
Vorbeste despre cele trei ducate conduse de Gelu, Glad si Menumorut.
Avem informatii arheologice, numismatice si izvoare scrise despre stabilitatea, statorinicia, poporului român care s-a aflat dintotdeaua aici.
|
