UN ARHEOLOG ENGLEZ ĪN BUCUREsTII LUI BRĀNCOVEANU
steptat calator englez viziteaza principatul muntean pe la mijlocul i' prosperei domnii a lui Constantin Brāncoveanu. april 1702 epigrafistul Edmond Chishull, capelan la factoria companiei la Smirna (chaptain to the factory of worshipful Turkey company of l), trecea, īn suita ambasadorului englez la Gonstantinopol, Paget, a la Turtucaia, fiind īntīmpinat pe malul stīng de acel Toma Ganta-care era sa treaca la rusi fara ordin, īn 1711, sperīnd a gasi 222d31c la capatul .ii sale coroana principatului muntean: cu el era o straja de cinzeci de īncunjurīnd cele doua cocii de gala, dintre care una primeste pe nobilul . La popas sīnt corturi bogate.
cale, tara e frumoasa, dar pustie; cruci de lemn arata vechi morti ;cute. Comana rasare pe deal, cu bietul sat supt zidurile ei; doar apa pentru popasul de seara. In vai florile primaverii fragede, īntre care Ibateci. La Popestii din Ilfov, satul cronicarului Radu Popescu, vestea regelui William.
dnte de Bucuresti, cocia e adusa de fiii mai mari ai domnului, Gonstan-tefan, elevi sīrguinciosi ai Academiei de studii; īn jurul lor, cinci sute i, o casa mica domneasca līnga resedinta lui Constantin Voda e gatita oaspete, "frumoasa si eleganta (fair and gentle), facuta din piatra, a, dupa datina locului, cu sindila", care, "cu apartamente dupa moda or, putea fi socotita mareata īn comparatie cu barbarele cladiri ale din vecinatate: īn fata e o vasta gradina, la dreapta alta, ceva mai nbele placute si dīnd destula umbra si verdeata". Aici, īl cerceteaza Srāncoveanu, venit calare, prin gradinita, si īntīmpinat la portile ei. i īnvatatul unchi al lui voda, Stolnicul Constantin Gantacuzino. īnt descrisi, si iata portretele lor:
nnul "e un factor de buna rīnduiala si disciplina īn tara, un īnvietor īcturii si īndemnator al īnvataturii īn Bucuresti si īn alte locuri al©
wels in Turkey and back to England... printed by W. Boivyer in the year
Un arlieo leg englez īn Bucurestii lui Brāncoveanu
principatului, īn care a introdus doua ori trei tipografii si a publicat īi unele carti de folos pentru īnvatatura si edificatia bisericii grecesti. Are patruzeci si sapte de ani si zece copii, patru din ei baieti, cel de al doi - stefan -, "īn vrīsta de aproape patrusprezece ani, bine instruit īn Jatii si greceste. E de o fire afabila, blinda si curtenitor, generos, cu grija de terea familiei sale si mare sprijinitor al religiei; de aceea e darnic īn cheli pentru tiparirea si scoaterea de carti, īnaltarea de manastiri, īmpodobire biserici si alte acte de pietate". Stolnicul, "un om īn vrīsta care a calatci multe parti ale Europei, priceput īn discutiile bisericii lor ca si īn unele s liberale, bine initiat īn politica, si prin sfaturile lui mai ales sprijinia pe do: de acum, spre cinstea si folosul terii"1.
A doua zi vizita ambasadorului la domn, care-1 primeste la scari, īi beste un ceas si jumatate si-1 duce la masa, "sumptuoasa". Līnga ei doi, ase fiii pomeniti ai lui Brāncoveanu, ginerii, boierii; de alta parte suita en cu Toma Cantacuzino. Prīnz de "macar sapte ceasuri", cu mult vin n toasturi pentru sultan, pentru īmparat, pentru regina Angliei, īn salv tunuri: se adauge, de domn chiar - "deosebita curtenie, ospitalita amabilitate" -, urari pentru toti strainii de fata. La urma voda īmbra< musafir cu un caftan scump. "Palatul printului, cu apartamentele si gra( alipite e īn adevar nobil si maret, si, cu toate ca nu poate fi compan unele din ale altor printi crestini, e mult preferabil acelora īn care turcii ranti atīt de ambitios se complac."2
La 26, dupa biserica si predica obisnuita, vizita la patriarhul de salim, Hrisant Notara, carturar de frunte si īndemnator la scoli īn an noastre teri. Pe īnaltul cleric īl afla īntr-un han facut de Brāncoveanu apartamente largi si pravalii", cedat Sf. Mormīnt, caruia-i da la douaze pungi pe an: e Sf. Gheorghe Nou.
Un astfel de vizitator nu putea sa neglijeze tipografia. Se lucreaza a la o carte araba pentru patriarhul de Antiochia, la un Chiriacodromion Maxim. Chishull cumpara mai multe carti, īntre care un liturghieriu. I s> da carti grecesti de supt aceste teascuri, īntre altele una platita de influ boier Gheorghe Castriotul; Constantin Cantacuzino si-a adus prinosul8
Iar se schimba vizite īntre voda si Paget, urmīnd aceea la stolnic. . acesta se capata un frumos cal romānesc, de la Brāncoveanu alti doi. dintīi i se trimete īn schimb un inel de diamant īn valoare de 300 de i
Cum, seara, se cerceteaza Cotrocenii, socotiti ca zidirea cea mai frun a terii, avem descrierea manastirii, asezata īntre copaci batrīni, vii, grad īntinse pajisti. īntre chiliile pentru patruzeci de calugari si ce mai tr pentru obste, biserica sprijinita de pilastri, zugravita si aurita, cu mormi si portretele Cantacuzinilor, linga care tuiurile si steagul, pe līnga un pi cu Treimea ("another called the paschal coloures")4.
īnainte de a parasi Bucurestii, descrierea orasului. īn jur mahala case supt pamīnt; īn mijloc curtea cu casele boierilor; ziduri de piatra, gr
1 Reprodus īn Revue historique du sud-est europeen, 1, p. 405. 2Ibid-, p. 406. 3Ibid-, p. 467. *Ibid., 408.
De la jumatatea veacului al XVH-lea pīna la 1800
luci groase de stejar, coperisuri de sindila; strazile sīnt podite. "Vederea ji e placuta la distanta, din cauza multelor case ale boierimii, a palatului ui si a numeroaselor biserici si manastiri."
x tara, care da turcilor tribut de 320 de pungi, e, cu toata productia ra', miere, piei, cai, sare", saraca, teranii, serbi, stīnd īn bordeie mai
aiul popas spre munte e la Cretulesti, unde Brāncoveanu face, līnga casa fiului mezin. Al doilea e la Tīrgoviste, unde salasul e la curte, s vara e frumoasa, de piatra, regulata, "comparabila cu cele din cres-sa mai civilizata"; splendide gradini. īncunjurimea place calatorului, i, parasita din cauza tradarii lui Ghica - a se ceti: Mihnea -, reca-cinci ani pe domn, cu conditia de a nu face īntarituri; se īndeamna ea a-si reface si ea casele. La Dealu frumoasa manastire cu paretii ra sculptata.
la Izvoare se urmeaza Dīmbovita, cīnd pe un mal, cīnd pe altul. Pe supt dealuri Cotenestii. Mai departe Dragoslavele si Rucarul (se merge i, de curīnd descoperita, a stolnicului īn mīna) cu casele de lemn prin ii carora iese fumul.
d se ajunge la punctul de unde se trimet īnainte bagajele īn Ardeal, ii vizitator face istoria terii, cu multe stiri de folos: primul tribut de mngi fata de peste 60 ale Moldovei; moneda: lei olandezi si venetieni, i" polone, bani (bains) saxoni, 132 la un leu; oaste de 20 000, din care si īn timp de pace: limba, "amestec stricat de latineste si italieneste, īn īntīmplat a se primi si cīteva cuvinte turcesti si slave"; vinuri bune; ceasca, dar "mi s-a asigurat ca īn unele biserici era admisa limba cel putin au adesea Scriptura si alte oficii īn aceasta limba, dar litur-īsi mai rar" - e tocmai marea reforma a epocei. Bisericile, si cu toaca, fresce si cu iadul la intrare, sīnt "foarte frumoase, bine zidite, bogat >ite, din bielsug zugravite".
hotarul Ardealului, soli: contele Mihail Mikes si delegatii Brasovului, 3 imperiala; cazacii munteni se retrag. Branul saluta cu douazeci si tunuri pe ambasador. I se pare ca alaturi e locul īnfrīngerii lui Heissler īsti). Se atinge Rīsnovul, unde iar castelul da drumul tunurilor. La soldati de-a lungul strazilor. De sus, se priveste orasul, īn care nu se moasa biserica romāneasca" din schei; Biserica Neagra a trecut prin mare; coperisurile sīnt de sindila. Codlea, Vladeni, unde pleaca Toma sino, lasīnd īnca doua carti din partea stolnicului. sercaia si malul Fagarasul, "mare, dar īmprastiat" (paroh calvin care a īnvatat īn Ucea, "sat numai de romāni", "foarte īncīntatorul Porumbac", unde are din partea generalului de la Sibiiu; castel al lui Apaffy. Dincolo pare generalul Rabutin si sibiienii. īn oras bat tunurile. Apoi Paget i la Cluj.
dci romānii sīnt pastori, cari si-ar oferi copiii ca sa-si scape viteii - mai fi spus-o bunului arheolog si asta?!
|
