UN ARHEOLOG ENGLEZ ÎN BUCUREsTII LUI BRÂNCOVEANU
steptat calator englez viziteaza principatul muntean pe la mijlocul i' prosperei domnii a lui Constantin Brâncoveanu. april 1702 epigrafistul Edmond Chishull, capelan la factoria companiei la Smirna (chaptain to the factory of worshipful Turkey company of l), trecea, în suita ambasadorului englez la Gonstantinopol, Paget, a la Turtucaia, fiind întîmpinat pe malul stîng de acel Toma Ganta-care era sa treaca la rusi fara ordin, în 1711, sperînd a gasi 222d31c la capatul .ii sale coroana principatului muntean: cu el era o straja de cinzeci de încunjurînd cele doua cocii de gala, dintre care una primeste pe nobilul . La popas sînt corturi bogate.
cale, tara e frumoasa, dar pustie; cruci de lemn arata vechi morti ;cute. Comana rasare pe deal, cu bietul sat supt zidurile ei; doar apa pentru popasul de seara. In vai florile primaverii fragede, între care Ibateci. La Popestii din Ilfov, satul cronicarului Radu Popescu, vestea regelui William.
dnte de Bucuresti, cocia e adusa de fiii mai mari ai domnului, Gonstan-tefan, elevi sîrguinciosi ai Academiei de studii; în jurul lor, cinci sute i, o casa mica domneasca lînga resedinta lui Constantin Voda e gatita oaspete, "frumoasa si eleganta (fair and gentle), facuta din piatra, a, dupa datina locului, cu sindila", care, "cu apartamente dupa moda or, putea fi socotita mareata în comparatie cu barbarele cladiri ale din vecinatate: în fata e o vasta gradina, la dreapta alta, ceva mai nbele placute si dînd destula umbra si verdeata". Aici, îl cerceteaza Srâncoveanu, venit calare, prin gradinita, si întîmpinat la portile ei. i învatatul unchi al lui voda, Stolnicul Constantin Gantacuzino. înt descrisi, si iata portretele lor:
nnul "e un factor de buna rînduiala si disciplina în tara, un învietor îcturii si îndemnator al învataturii în Bucuresti si în alte locuri al©
wels in Turkey and back to England... printed by W. Boivyer in the year
Un arlieo leg englez în Bucurestii lui Brâncoveanu
principatului, în care a introdus doua ori trei tipografii si a publicat îi unele carti de folos pentru învatatura si edificatia bisericii grecesti. Are patruzeci si sapte de ani si zece copii, patru din ei baieti, cel de al doi - stefan -, "în vrîsta de aproape patrusprezece ani, bine instruit în Jatii si greceste. E de o fire afabila, blinda si curtenitor, generos, cu grija de terea familiei sale si mare sprijinitor al religiei; de aceea e darnic în cheli pentru tiparirea si scoaterea de carti, înaltarea de manastiri, împodobire biserici si alte acte de pietate". Stolnicul, "un om în vrîsta care a calatci multe parti ale Europei, priceput în discutiile bisericii lor ca si în unele s liberale, bine initiat în politica, si prin sfaturile lui mai ales sprijinia pe do: de acum, spre cinstea si folosul terii"1.
A doua zi vizita ambasadorului la domn, care-1 primeste la scari, îi beste un ceas si jumatate si-1 duce la masa, "sumptuoasa". Lînga ei doi, ase fiii pomeniti ai lui Brâncoveanu, ginerii, boierii; de alta parte suita en cu Toma Cantacuzino. Prînz de "macar sapte ceasuri", cu mult vin n toasturi pentru sultan, pentru împarat, pentru regina Angliei, în salv tunuri: se adauge, de domn chiar - "deosebita curtenie, ospitalita amabilitate" -, urari pentru toti strainii de fata. La urma voda îmbra< musafir cu un caftan scump. "Palatul printului, cu apartamentele si gra( alipite e în adevar nobil si maret, si, cu toate ca nu poate fi compan unele din ale altor printi crestini, e mult preferabil acelora în care turcii ranti atît de ambitios se complac."2
La 26, dupa biserica si predica obisnuita, vizita la patriarhul de salim, Hrisant Notara, carturar de frunte si îndemnator la scoli în an noastre teri. Pe înaltul cleric îl afla într-un han facut de Brâncoveanu apartamente largi si pravalii", cedat Sf. Mormînt, caruia-i da la douaze pungi pe an: e Sf. Gheorghe Nou.
Un astfel de vizitator nu putea sa neglijeze tipografia. Se lucreaza a la o carte araba pentru patriarhul de Antiochia, la un Chiriacodromion Maxim. Chishull cumpara mai multe carti, între care un liturghieriu. I s> da carti grecesti de supt aceste teascuri, între altele una platita de influ boier Gheorghe Castriotul; Constantin Cantacuzino si-a adus prinosul8
Iar se schimba vizite între voda si Paget, urmînd aceea la stolnic. . acesta se capata un frumos cal românesc, de la Brâncoveanu alti doi. dintîi i se trimete în schimb un inel de diamant în valoare de 300 de i
Cum, seara, se cerceteaza Cotrocenii, socotiti ca zidirea cea mai frun a terii, avem descrierea manastirii, asezata între copaci batrîni, vii, grad întinse pajisti. între chiliile pentru patruzeci de calugari si ce mai tr pentru obste, biserica sprijinita de pilastri, zugravita si aurita, cu mormi si portretele Cantacuzinilor, linga care tuiurile si steagul, pe lînga un pi cu Treimea ("another called the paschal coloures")4.
înainte de a parasi Bucurestii, descrierea orasului. în jur mahala case supt pamînt; în mijloc curtea cu casele boierilor; ziduri de piatra, gr
1 Reprodus în Revue historique du sud-est europeen, 1, p. 405. 2Ibid-, p. 406. 3Ibid-, p. 467. *Ibid., 408.
De la jumatatea veacului al XVH-lea pîna la 1800
luci groase de stejar, coperisuri de sindila; strazile sînt podite. "Vederea ji e placuta la distanta, din cauza multelor case ale boierimii, a palatului ui si a numeroaselor biserici si manastiri."
x tara, care da turcilor tribut de 320 de pungi, e, cu toata productia ra', miere, piei, cai, sare", saraca, teranii, serbi, stînd în bordeie mai
aiul popas spre munte e la Cretulesti, unde Brâncoveanu face, lînga casa fiului mezin. Al doilea e la Tîrgoviste, unde salasul e la curte, s vara e frumoasa, de piatra, regulata, "comparabila cu cele din cres-sa mai civilizata"; splendide gradini. încunjurimea place calatorului, i, parasita din cauza tradarii lui Ghica - a se ceti: Mihnea -, reca-cinci ani pe domn, cu conditia de a nu face întarituri; se îndeamna ea a-si reface si ea casele. La Dealu frumoasa manastire cu paretii ra sculptata.
la Izvoare se urmeaza Dîmbovita, cînd pe un mal, cînd pe altul. Pe supt dealuri Cotenestii. Mai departe Dragoslavele si Rucarul (se merge i, de curînd descoperita, a stolnicului în mîna) cu casele de lemn prin ii carora iese fumul.
d se ajunge la punctul de unde se trimet înainte bagajele în Ardeal, ii vizitator face istoria terii, cu multe stiri de folos: primul tribut de mngi fata de peste 60 ale Moldovei; moneda: lei olandezi si venetieni, i" polone, bani (bains) saxoni, 132 la un leu; oaste de 20 000, din care si în timp de pace: limba, "amestec stricat de latineste si italieneste, în întîmplat a se primi si cîteva cuvinte turcesti si slave"; vinuri bune; ceasca, dar "mi s-a asigurat ca în unele biserici era admisa limba cel putin au adesea Scriptura si alte oficii în aceasta limba, dar litur-îsi mai rar" - e tocmai marea reforma a epocei. Bisericile, si cu toaca, fresce si cu iadul la intrare, sînt "foarte frumoase, bine zidite, bogat >ite, din bielsug zugravite".
hotarul Ardealului, soli: contele Mihail Mikes si delegatii Brasovului, 3 imperiala; cazacii munteni se retrag. Branul saluta cu douazeci si tunuri pe ambasador. I se pare ca alaturi e locul înfrîngerii lui Heissler îsti). Se atinge Rîsnovul, unde iar castelul da drumul tunurilor. La soldati de-a lungul strazilor. De sus, se priveste orasul, în care nu se moasa biserica româneasca" din schei; Biserica Neagra a trecut prin mare; coperisurile sînt de sindila. Codlea, Vladeni, unde pleaca Toma sino, lasînd înca doua carti din partea stolnicului. sercaia si malul Fagarasul, "mare, dar împrastiat" (paroh calvin care a învatat în Ucea, "sat numai de români", "foarte încîntatorul Porumbac", unde are din partea generalului de la Sibiiu; castel al lui Apaffy. Dincolo pare generalul Rabutin si sibiienii. în oras bat tunurile. Apoi Paget i la Cluj.
dci românii sînt pastori, cari si-ar oferi copiii ca sa-si scape viteii - mai fi spus-o bunului arheolog si asta?!
|