UN NATURALIST GERMAN PRIN BUCOVINA, ARDEAL SI MOLDOVA LA SFIRSITUL SECOLULUI AL XVIII-LEA

UN NATURALIST GERMAN PRIN BUCOVINA, ARDEAL sI MOLDOVA LA SFĪRsITUL SECOLULUI AL XVIII-LEA

Un calator incomparabil mai important decīt toti cei de mai īnainte e cunos* tul, celebrul contemporan al lui Spallanzani, geologul austriac Hacquet, au al unor calatorii īn Alpii nordici, īn alte parti ale lor si chiar īn Dalmatia, fratii nostri de sīnge morlahii1. Fusese si secretar al comisiunii econom pentru Carniola2. E si un bun desemnator, de mīna caruia avem, īn plan colorate, terani, boieri, lipoveni, tatari si tigani.

Acest om īnvatat, de o mare harnicie īn cercetarile sale, ne-a cunosc bine si prin relatii directe, locale. A fost prin partile noastre si īnainte de ai 1789, cīnd ocupatia austriaca īn Moldova i-a usurat calatoria, si el īnsusi mi turiseste ca, viind din Muntenia, a petrecut īn Ardeal, prin secuime, ca med poate medic militar, īnca din 1763-4, īnvatīnd si romāneste3.

Observatiile lui, foarte īmprastiate, dar de o mare bogatie, sīnt de difer feluri. Intīi cele mai multe sīnt simplele lui impresii de drum. Unde n-a fo La Dorna, al carii nume i se pare ca īnseamna: piatra, la Baia, care i se nazj a fi fost de arama, la Botosani, la Zvorīstea, unde a cunoscut pe un septil: coborīndu-se - vorbeste un naturalist! - dintr-o familie unde s-au nas< septe copii īntr-o luna, patru ramīnīnd īn viata; la Hīrlau4. La Hotin a f< īn lagarul austriac, si a vazut pe cel rusesc, īn cursul unui asediu īn care alij fara artilerie lungeau un asediu īmpotriva a 8-9 000 de turci cu 180 de tuni exploatīnd populatia vecina romāneasca, pe care rusii n-o plateau mac si unii si altii batīndu-si joc de femei5. Evreii din Polonia si din Moldova īngramadisera dupa cīstig la imperiali, preturile erau foarte mici; o pala plina de visine, o para, o masa īntreaga, zece! A īntīmpinat pe toate drumui pe nenorocitii carausi din Galitia, pierzīndu-si vitele - si cele care sc£

Reisen durch die nordischen Alpen, Niirnberg, 1790; Physikalisch-politische Rei
durch die Alpen, Lipsea, 1783; L'IUyrie et la Dalmatie, Paris, 1815.

II, p. 74.

aI, p. XI, 120; II, p. 59, 115-6. «I, p.   20. *Ibid., p. 23, 26.

[De la 1S00 pīna la epoca Razboiului Crimeii]

te de moldoveni, imitīnd urletul lupului ca sa le īmprastie - si pra--se ei īnsii de osteneli. A īnnoptat si el pe dealuri, dupa o zi de ratacire, tīlharilor. īn Moldova apuseana a dat de arnautii īn serviciul austriac, ii rele elemente ale natiei moldoArenesti", "der Auswurf des moldaui-ilks", calareti salbateci, cu capul ras supt caciula, īn vesminte turcesti, galbene, cu flinta sau pusca, patrontas, doua, trei pistoale, hanger si jvlrf; turbanul, alb sau verde, era sa faca pe seful lor, maiorul "Gani-i ..viteaz", sa fie ucis de husarii cari-1 dadusera jos: 1-a scapat numai un e" imperial, pe care 1-a ridicat īn sus1. A vazut spinii, ceretisul de care au catanele īn lupta de la Focsani. Cīte un romān spīnzurat ca spion ori hoti dusi īn butuci2. Padurile Moldovei rasaritene, cumplit arse, ī de fugari, cari duc cu ei vite, oi, porci. Līnga muntele Tatarus statea, ea lui pe acolo, printul de Coburg, care, cu ajutorul rusesc cu tot, .r 25 000 de oameni, iar turcii 90 000, pe cīnd la pierderi, fata de 1 500 riali, turcii īnseamna de septe ori pe atitia.

e priveste Ardealul, 515f55f el trece īn aceasta provincie prin secuime, ai carii i se par a fi nici mai mult nici mai putin decīt pacinati, pe cīnd sasii, t daci, sau,, adevarati italieni dacici". Prezenta trupelor īl opreste de spre Brasov. Trecīnd muntele īn lung spre Bistrita, afla la Uifalau "meistens Wallachen, Romuny"), de lege rasariteana, cari vorbesc ureste3; din vechiul lor port pastreaza numai opincile. Dialectul se-cunoaste si i se pare "neplacut" (widerwartig) pentru lungirea lui 6, La Reghin afla si unguri, cu biserica lor, si e tratat cu grosolanie de , care-i cere hīrtiile si nu le afla suficiente, pentru ca apoi, dīndu-si e e calatorul, sa-1 pofteasca la masa. si Hacquet exclama: "O popor tid oare īti vei parasi mīndra asprime? Poate niciodata, ori vor trece na ce, īn general, te vei civiliza"4. Bistrita se ridica īntre cīmpii rodi-lanuri de porumb; satele vecine, mari, au case īn linie, destul de cu-isul īnsa e decazut; prosperitatea lui, pe care o hranea mai ales nego-ani, a īncetat odata cu a Sucevei. Cladirile cu feresti gotice sīnt goale *ile de sus. Marea biserica n-are cine s-o umple. Locuitorii nu-i plac: "italiana" e facuta din siretenie, netinere de cuvīnt, lasitate, ca a sīnt dulci cu strainul, pe care-1 īntreaba "Woher sint ir", pīna ce vad cīstiga de pe urma lui. Sīnt harnice mai ales femeile, dar urasc tot

3re acesti romāni ardeleni el vorbeste cu un mare simt de dreptate si ntiment de compatimire care-1 onoreaza. Ei au pretutindeni cel mai nt, si oricine-i poate goni de pe dīnsul, nu numai domnul de pamānt, ;eanul vecin, daca e ungur ori sas. īn schimb, tratat ca ultimul dintre Auswwf des Menschengescfdechtes, romānul n-are voie, ca tiganul, opie de īmprejmuirea de gard a satelor straine. Cele mai īnjositoare īnt pentru dīnsul: la Bistrita o femeie pe care militia o luase cu sine urla

sprechen aber nicht wallachisch, sondern ungriseh mit etwas huanischem ce-

:, p. ui).

l; p. 136. i-, p. 51, 53. i-, p. 95.

Un naturalist german prin Bucovina, Ardeal si Moldova la gtīrsitul secolului al XVHI-1

īn piata publica supt sfīroul biciului. Niciodata nu i se arata prietenie, si as fel valahul nu e īntrebuintat la nimic decīt la lucrarile aspre, servile, si ce mai joase. Niciodata nu se bucura cu aproapele, nici de bine, nici de zi bucuroase. Numai atunci īi e īngaduit sa se amestece, cīnd ungurul sau sas nu poate purta o povara, īn care caz romānul, ca o vita de povara, are i duca ce e mai greu, daca nu tot, si atunci e bine venit. Altfel, niciodata. St pīnul īl stoarce, stapīnul īl judeca. E ca negrul din America īn plantatii, i poate sa nu se gīndeasca la fuga, la razbunare? Asa s-a ajuns la recenta "H| riada". Nobilii, cari n-au nici o grija de sufletul oamenilor, īi si ucid fara milj cutare a īmpuscat pe judele care nu-i adusese oameni la munca si, condamni la 20 de florini amenda, n-a vrut sa-i plateasca. Fugari dincoace de muu au fost, de aceea, si nu, cum se zice, din motive de religie, 13 000 de famii numai īn Ţara Romāneasca, platind o contributie īn valoare de 112 000 fii rini; 11 000 de familii erau din Ardeal. Alti trec īn Moldova, īn Serbia, ba auti rul crede ca īn Siberia chiar. Secuii moldoveni se tot īnmultesc. Numai Polonia, unde serbia e īnca mai grea, nu trece nimeni.

Iubirea de libertate e asa de mare la acest neam, īncīt cutare batrīn t ran de la sinca-Mare, a lui sincai, spunea murind, si autorul, ca medic, era fata: "Mor bucuros ca nu las nici muirea, nici copiii īn robie"1.

si ce buni acesti oameni: agricultori destoinici, carausi si calauzi sigur "Ca romānul e, īn toate privintile, om, aceasta am īncercat-o mai mult dec o data, cīnd locuiam īntre ei. Cum i s-ar face inima de buna, de l-ar trata ( pe un frate!... Oricīt de aspra ar fi natia, am vazut la multi din ei, timp doi ani, cīt am fost īntre dīnsii, trasaturi care ar fi stralucit si la cel mai ciV lizat om. Cīt n-a stricat ura si apasarea fata de aceasta natie a monarhiei, < data asa de stralucita (herrlich) si de mare! Oricum sa fie, natia, romāneas( are, si īn ce priveste multimea, ca si dreapta staplnire a terii, meritele ei propri, (als auch wegen des rechtmassigen Besizes des Landes die eigenen Verdienste"5

Pe la Bīrgau, Rodna si muntele Caliman, Hacquet venise īn Bucovin de unde prin Moldova sosise īn Ardeal. si iata cum se prezinta provincia c curind anexata1, pe care o cunoastem, cam la aceeasi data, prin raportul gen ralului guvernator Splenyi.

Trecīnd pe la Horodenca, unde era spitalul de lemn al generalului prii de Coburg, el vazuse Cernautul, bine garnizonat, oras de 600-700 de cas dintre care cele noua de piatra din dealul Ţetinei. Pe la Vicov, cu pacin din īmprejurimi, ajunge la manastirea Putnei, unde poarta sta, pe vreme razboi, strict īnchisa. stie ca aici zac oasele lui stefan, "'des grossen Stepha! Voda", ale sotiei lui Maria, ale fiilor Petru si Bogdan (dealminterea va desemr si o inscriptie a lui Constantin Voda Duca, gresind numai data: 7161); mo mintele sīnt permanent acoperite cu perdele de matasa rosie brodata cu aur ("goli gestickte rothsammete Decken"). Biserica e zugravita pe dinafara, īntreag cu "nesfīrsite chipuri de sfinti, precum si cu īnfatisarea cerului si a iaduli si cu īngeri si draci īn toate colorile"3. si la Sucevita cu douazeci de caluga

1Ibid., p. 116. 2 II, p. 89, 112, 173. 3Unendlich viele Figuren von Heiligen... wie auch mit Himmel und Holle und n allerley gefarbten Engeln und Teufeln.

[De la 1800 pīna Ia epoca Razboiului Crimeii]

aceeasi podoaba, dar calatorul se sperie de lipsa de moralitate īn atitu-fintilor1. Asa e si la Humor, unde s-a instalat pitarie pentru trupe, si a unde a fost un magazin de provizii. Calugarii din Putna nu stiu ce biblioteca - si aici se īnsala: doar acolo functionase o scoala, oarecum iara, a lui Iacov Putneanul! Ei se īncurca la orice īntrebare asupra iilor istorice, icquet mai ajunge a cunoaste schitul lui Daniil Sihastrul, pe care-1

īn "Toma". Radautii, "loc mizerabil", cu o "mica, neīnsemnata biseri-neglijata, si cu o locuinta parasita de episcop, mutat la Cernauti, lasīnd vicariu cu ceva calugari. Apoi Fratautii, cu saisprezece case germane, a, unde iarasi li se gatise un cuib, un "Sat-Mare" de germani, Siretiul, esedinta episcopala, cum a cetit īn Sulzer; aici afla pe viitorul īmparat io, cu care vorbeste frantuzeste. Apoi Cīmpulungul teranesc, schitul losca, Putila. stie schitul lui Mihai Racovita la vama si da o traducere exacta a inscriptiilor; apoi si biserica Sīnt'Onufrie. Suceava, īn care ie vechiul pod de lemn, are cīteva sute de case de lemn, locuite de ar-i evrei īn centru. Se vad, din marirea trecuta, turnuri, ruinele cetatii: 'usesera, i s-a spus, 70-80 de biserici; acum abia biete, patru. Marele le curelarie spre Rusia a disparut. La 1788 a mai fost o pribegie. In apro-īseamna manastirile "Rinke", Sīntilie, Ilisesti, de unde a fugit egume-eletie arhimandritul, satul Zaharestilor. La Iacobeni īl intereseaza mi-Lpoi pe la "Ţitu" si Dealul Rogozului va trece īn Pocutia. cunoscut putina lume boiereasca, traind dupa moda veche. Femeile iese (el o crede), trecīndu-si vremea cu cafelele. Dar li descrie costumulj eriu, rochie, blana rosie cusuta cu aur, iar īn picioare papuci. Viata e : zac pe sofale si manīnca un singur fel la masa (!). De negustori nici īnt. Dar stie ca armenii si grecii, mai ales cei dintīi, sireti de sase ori 3Īi si deprinsi a lua pe nimic, īmprumutīnd bani cu dobīnzi mari, mina titi boi de īngrasat si cai de aceia tataresti pe cari-i cauta īnainte de īn Moldova maiorul austriac pentru remonta, Cavallar2. Padurile mari, taie fara regula si īn care e vīnat mult (se arata cu cīte parale se cum-i cerb si o caprioara), sīnt, īn apus, pline de hoti. Ţeranii sīnt oameni i, dar rau īngrijiti. La Putna, la Fratauti a vazut batīndu-se la talpi, a oamenii, chiar copii īndurīnd un numar necrezut de lovituri. Razboa-

raspīndit pīna īn munte sifilisul.

līnga romān locuieste tiganul, care face linguri, cosuri, dar culege si lin Bistrita Aurie. Ţiganii de la Marea Neagra, "pontici", ar fi alta spe-salbateci, traind numai din furt si din gīcit3; Peste romān a venit, cu i, colonistul. si Hacquet descrie pe germanii adusi īn parte - opt colo-lin Imperiu, din Reich: la Fratauti (16 case), līnga Suceava, īn "Satu-ei se īntind fara margeni, si se ridica plīngeri contra lor. Sīnt trei sate sti si altele secuiesti, fara livezi: secuii se īmprastie lesne4.   Rusii au

.ie Gemahlden gleich und oft nichts weniger als erbaulich. Wenn der Mahler die

erey hat ausdriickenwollen, sosind oft die Stellungenganz ala Sanchez (I,p. 105).

> p- 167.

I, p. 223 si urm.

bid., p. 116 si urm.

Un naturalist german prin Bucovina, Ardeal si Moldova la sfīrsitul secolului al XVIH-Ie

fost asezati numai īn Laudonfalva (disparut) si īn Gurtesti (90 de familii Apoi lipoveni, lucrīnd la frīnghii, la tesut inul, vin de la tatari si din Mo dova, cu toata oprelistea, īnca din 1784: ei se afla la Varnita, la Fīntīna-Alba Banateni, foarte saraci, sīnt fixati la "Luitak", apoi la Molodia, Dragomirn si    "Rosez"2.

si, īn sfīrsit, de-a lungul drumurilor se strecoara, īndreptati spre Ce] nauti, spre Polonia, cu voie, fara voie, pribegii boieri ai Moldovei tulburai de razboi; padurile sīnt pline de bajenari mai saraci3.

Odata ocupatia austriaca se īntinsese pīna dincolo de Baia. Acuma tos ta partea dintre Siretiu si munte e īn mīinile imperialilor, cari spera s-o pai treze la pace, formīnd astfel o noua Bucovina. Hacquet, īn tovarasia unui m< dicinist rus si unui teolog "valah", profita de ocazie ca s-o vada, dar el va īnc< pe cu Moldova dinspre Siretiu si Prut pe care o tin rusii, supt comanda lui So ticov la Hotin, a lui Rumientov odata la Iasi, iar acum a lui Potemchin -vechiul generalisim locuind līnga Iasi, la o casa de boier.

A vazut el īnsusi bīlciul de la Mohilau. Oricum, īl descrie cu admirati' Aici vin turci, tatari, armeni, greci, evrei, poloni, ba chiar, crede el, france (?), italieni (?) si germani, fiecare aducīndu-si marfa: turcul bumbac, cafe capete de lulea, tatarul vite, pe care, cum e obiceiul comertului īn natura, schimba cu postav si pīnza. Un alt bīlci basarabean ar fi la "Podlipciani", q fapt Lipcani, līnga Hotin, unde vin turci, romāni, tigani, din īmprejurimi, ca) traiesc īn bune relatii, cutare sat primind īnapoi pe fostul lui spahiu, ca past<j al vitelor teranesti*.

Alt bīlciu important, mai frecventat, spune Hacquet, decīt oricare di Austria, e la Botosani, oras foarte populat, cu o mie de case si mai mull biserici de lemn, care a scapat de prada turcilor. Se aduce aici, pentru cun paratori foarte luxosi, si marfa engleza, franceza, stofe turcesti scumpe pei tru femei, naframi frumoase sau tulpane. Greci, armeni, evrei traiesc īn on līnga localnici, cari nu fac negot. Tīrgul Frumos nu samana cu māndrul li nume: sīnt vreo doua sute de case īn paianta, cu cītiva negustori greci5.

lasul6, pentru el "Augusta" antica,   face mare impresie de departe. I pare lui Hacquet ca acoperemintele rosii ar domina. Sīnt cīteva case boieres noua cu doua rīnduri si cerdac, carora li se zice, ambitios, "palate", dar altfi e un "sat mare" īn mijlocul vastelor curti si al gradinilor. īnauntru, locuini cea mai bogata nu ofera decīt, dupa moda turceasca, divanul de jur īmprejul un dulap, cīteva scaune "occidentale". Bisericile sīnt īntunecoase, preotii 1 ignoranti. Nu sīnt biblioteci, nici lucruri vechi. O singura strada lunga e ac perita cu lemn, cu "pod". Bīlciul e īnsa mai mare si decīt la Botosani, fara mai aminti un si mai bogat trecut. Grecii aduc stofe de Stambul, de India,

1Ibid., p. 127 - 33. 2Ibid., p. 132. .I. p. 22-3, 114.

II, p. 32 si urm.

P. 36 si urm., 57-8.

.E aici īn iunie 1789 (p. 62).

[De Ia 1800 pīua la epoca Razboiului Crimcii]

e Chios, muselina, brocart de aur, tulpane de doua sute de lei si mai

cu pietre scumpe1. Alte marfuri vin apoi din Austria, Germania, Fran-dia, ca: matasa, postavuri, pīnza, dantele, galoane, obiecte de metal, 'rimete coloniale, pietre scumpe, margaritare. Blanile vin din Rusia, latorul se coboara pe la Bīrlad spre Falciiu, total distrus, dar nu mer-jos, caci aici se afla trupele lui Suvorov, īn retragere de la Galati spre

tīrīnd dupa sine bejenari cu vitele, romāni, dar si tatari, bulgari, lipo-uani, evrei cārāiti2., Sīrbi, rau. priviti, "tatari", foarte darnici, vorbind ste, ar fi fost asezati īn colonii līnga Bīrlad3. acolo de Siretiu, Hacquet vede si īnseamna mai putine lucruri. La

localitate "mizerabila" si aceasta, se vad multe biserici ruinate; īn re, tot īn acest judet al Neamtului, la Bīznoseni (?), constata petrol, t prin Farauanii Romanului si prin Roman chiar, līnga care oras, cu bi-

albe īntre cīteva sute de case de lemn, vede caruta acoperita cu pos-astru, purtīnd crucea alba si precedata de doi calareti, īn care se afla īimandrit" care e probabil chiar episcopul de Roman4. Greci, armeni

negotul si imperialii au principalul lor magazin. La Ocna, vorbeste īn­de lucrul īn saline, unde osīnditii au fost īnlocuiti de comanda austriaca esteri germani; sarea se vinde īn basici cu doi trei lei "centenariul" ir), dar pentru vite ia fiecare cīt īi trebuie. Oraselul e ars de turci, fara i macar bisericile si tot ce era de lemn īn gropile de sare chiar; locui-x vitele lor, au fost luati de armata turceasca īn retragere8. Foarte ama-e descrisa Magura Odobestilor6. Hacquet afla Agiudul distrus, Focsanii iri, cu Mavrogheni aproape7.

i si colo, fara sistem, dar si fara vreo pretentie, se dau stiri generale Moldova. O tara sistematic stoarsa, si de voda Moruzi, afirma calatorul. > de patru ani - si Hacquet cunoaste pe fratele acestuia, care face spe-i līna līnga Pesta -, si de Alexandru Ipsilanti, prins de imperiali pen-Poarta sa trimeata īn loc pe bunul voda Manoli. Pentru toti fanario-cuvinte grele. Costachi Moruzi vindea lamīi līnga Constantinopol - s e fals, -, Ipsilantestii se coboara dintr-un blanar, Mavrogheni e un ih (Kuzufalk), - interesanta parere, care n-ar fi contrazisa de faptul ea din insule, unde elementul albanez, legat asa de mult cu al romānilor, irte bine reprezintat8.

iata tara dadea un venit de 2 800 000 de lei pe an, acum nici o treime, are nu e de mirare cīnd populatia a scazut la abia o jumatate de mi-

'bid., p. 58 si urm.

>■ 78-80.

*. 90.

I, p. 55.

I, p- 43 si urm.

>. 57.

'. 95-6.

*. 102: "Ein elender Schuhputzer des Hassan-Pascha, oder ein sogenannter Kuzu-

Un naturalist german prin Bucovina, Ardeal si Moldova la sfīrsitul secolului al XVIII-

lion. Dintre dari , capitatia ar face 200 de lei la un sat de o suta de case: d se ia suma si cīnd numarul caselor scade, asa īn-cīt, dupa o plīngere zadarni īnaintea pīrcalabului local, oamenii īmpung fuga1.

si ce tara bogata! E ca "o gradina roditoare si bine sadita". Merele doj nesti ar fi mari "cīt un cap de copil"2. Numai de la albine, un stup roind a zece, cinsprezece, se fac 72 000 de lei pe an, pe cīnd īn Ţara Romāneas productia e cu o treime mai mica; dar Hacquet prevede timpul cīnd exph tatii lacome vor distruge poienele si cu ele prisacile. si e pacat, caci mierea < sudul Basarabiei, pe care cīndva o īntrebuinta si el, e tot asa de aleasa ca aot din Franta, de līnga Narbonne3. Nu mai putin de 40 000 de vite se fierb an pentru cervisul care se vinde la Constantinopol, carnea aruncīndu-se. Pie de miel nefatat, extrem de fine, se trec īn Polonia si, se afirma, pīna depaj īn Asia Centrala. Alaturi rontaie prin dumbravi patru milioane de capi Cascavalul de munte, brīnza se fabrica de localnici, cari cresc si porci.

Toate aceste bogatii le exploateaza, cum a mai spus si aiurea, straii Armenii īntrec īn lacomie pe evrei, si, cu privire la acestia, calatorul obsei ca sīnt de o speta mai aleasa, avīnd putintel, cu barba si caftanul lor, īnfatisa boierilor. [...] Scapat de un rau guvern, acest "popor vrednic de mila (be uernswurdig) (al romānilor) ar putea sa aiba ce i se cuvine".

Aproape īn acelasi timp, la 1782, un polon, Mikoscha, a carui calato; tradusa īn limba germana, s-a tiparit la Lipsea īn 17955, strabatea Moldt pe calea urmata de Hacquet īnsusi.

La Hotin, cetate cu santuri si tunuri, unde se afla, ca negustori, tu armeni, evrei, calatorul, pe care-1 calauzeste Giuliani, talmaciul la hotar, d tr-o familie levantina pe care o cunoastem, capata foarte rapede, fara nic cercetare serioasa a persoanei si scopurilor sale, carte de trecere mai depa: prin capuchehaiaua moldoveneasca. In tovarasia unui armean, trece apo satul Mamaliga, unde Osman-Bairactar, turc supus voii lui Dumnezeu, an teste cuvintele parintelui sau despre vitejia polonilor, cari vad astazi pra sindu-se gloriosul lor regat. "Cine ar fi crezut", spunea el, "ca, folosindi de faptul inferioritatii fiilor fata de parinti, muscalul din gheturile lui va aju sa porunceasca īn aceste locuri si ca Polonia va putea fi īmpartita īn folosul Dar vremea caderii noastre a sosit."

Dincolo de Prut, vamesul moldovenesc - al carui rost nu-1 īntelege p nul, odata ce e o singura īmparatie -, pīndeste, īn plin cīmp, pe calatorii i trec. La 6 iunie se porneste spre Botosani pe un drum pustiu, fara sate, i lanuri, vinul fiind dat īn gropi acoperite cu scinduri.

1P. 65 si urm. .

aP. 69.

*P. 73 si urm.

4P. 82.

*P. 11.

433

[De la 1800 pīna la epoca Razboiului Crimeii'

rasul destul de mare sīnt case frumoase, mai ales ale armenilor, cari ui'īmpreuna cu greci si cu evrei. īn fiecare saptamīna e tīrg de vite

la care ar putea veni si negustori din Polonia.

ici drumul e periculos. Un evreu din Polonia care mergea spre Galati curīnd ucis si se pradasera trei turci si doi armeni cari mergeau spre ata vamii orasului, a venitului podului (2 lei de car), a pomenii pentru īn lucru face pe Mikoscha sa nu intre īn Iasi. Cīnd soseste la Vaslui, epunerea domnului, Constantin Moruzi, si pentru ca pusese piedeci

cu Polonia, si de pecetluirea averii lui; pasa cel nou de la Hotin tre-s. Birladul e numai ceva mai bun decīt Vasluiul.

la Galati regiunea, frumoasa, fusese parasita de locuitori. Galatii ort bun, dar n-au decīt trei sute de case, īn care locuiesc greci, ar-■ei, turci, alaturi de romāni. Corabii vin din Constantinopol pentru in nou patriotul polon se gīndeste la comertul pe care l-ar putea face 3e una din aceste corabii pleaca el la/22 ale lunii si, īn cale, va vedea )u castelul, Tulcea, pur turceasca, cu un alt castel; mai ramasese ceva 1 care odata de pe malul acesta dobrogean ducea la Ismail. ;ru comparatie cred bine sa adaug aici ce povesteste despre Ţara isca īn 1791 un calator german, avīnd legaturi cu von Diez, minis-iei pe līnga Poarta, cu Knobelsdorf, succesorul lui, cu unul din curie-3 la Constantinopol se trimeteau la Berlin. Lucrarea lui, manuscripta .zi, so chiama "Tagebuch einer Reise von Potsdam aus, durch Sach-yTern, Steyermark, Venedig nach Constantinopel und zuruck, iiber , Siebenbiirgen und Ungarn (mit einigen Zeichnungen) vom 8 april lay 1799" si se pastreaza la Aiuztul National din Pesta1, ind din Constantinopol, se pare, unde vazuse īn lagar pe "noul vlah-īai-Voda" (Sutu), in april 1791, anonimul ajunge la Giurgiu, īn ziua jmbre al aceluiasi an. Cu un mehinendar romānesc, el trece Dunarea īste la Copaceni. Peste Arges, unde-i cade ceasornicul īn apa, se īn­spre Bucuresti.

tid el aici pe negura, domnul trimete īnaintea acestui diplomat prusi-īretarul sau. īntīia vizita o face trimesul turcesc pentru pace, Ra-li. La ceasurile unsprezece, a doua zi, 9 decembre, īn trasura tri-i voda, oaspetele merge la audienta, pe care scurtele īnsemnari n-o īn aceeasi zi Merkelius, agentul austriac, vine de-1 viziteaza pentru la masa, cu īnsotitorii, curierul prusian Schmidt si un anume Bock.

zile de petrecere īn capitala munteana, calatorul are legaturi, nepla-secretarul domnesc Panaioti Kodrikas, de la care capata o "saubere

area se face cu greutate, trebuind interventia unui "Monsieur Ebert";

i si cu valahii merge si mai rau decīt cu turcii". Popasul se face la Va-

, īn ziua urmatoare, la Brataseanca. La 14 e la Cīmpina, "cu cea mai

vreme": ar fi vrut sa vada izvoarele de petrol, dar era prea departe3.

■ german 1072, 2 volume.

ging nur wenig aus und wolte auch die Stein-Ohl-Quellen sehen; es war aber

Un naturalist german prin Bucovina, Ardeal si Moldova la gfīrsitul secolului al XVIII-1

Peste cīteva ceasuri vin scrisori de la Knobelsdorf, prin tatarii domnului. Pr "Seide" (Zeiden, Codlea), īn sfīrsit se face sosirea la Brasov.

Deosebit, īn al doilea volum al notitelor sale, calatorul descrie si judei īmprejurarile din tara pe care cu atīta rapeziciune o strabatuse. Cīnd a ven īn Muntenia pe la Severin, in toamna anului 1790, a observat antichitati de acolo, despre care scrie asa: "Turnul lui Severin (der Thurm Severin) asezat pe un muncel rotund (einer runden Krupe). E rotund de jur īmpreju īncunjurat cu un sant (ein gemachts Precipice, als ein Graben), greu de sui Este un zid (eine Wand) gros de douasprezece picioare, lung de 25 si lat 20".

Regiunea are "deosebit de frumosi fagi si brazi". Craiova se īnfatisea mai frumos de departe. Coborīndu-se la Dunare, i se urmeaza cursul, pe ; Zimnicea, schela de negustori turci,, cu un han "pasabil", pe la Petrosani ("Pi trosban"), "sat mare", cu "o casa deasupra pamāntului"1. "īn satele de-a lung Dunarii, de la Zimnicea pīna la Giurgiu, sīnt tot oameni īnstariti", cu bl bivoli, oi, gaini, gīste, rate.

Alta serie 'de note, dupa observatii asupra grecilor de la noi, dintre a multi ar fi originari din Trapezunt, iar scanavi din Chios, privesc calatoria īntors, din 1791, a prusianului. La Calugareni "pe Ialomita (sic), este o vec capela si īn mijloc o cruce de zid (gemauert Creuz)"; crede ca numele loca tatii ar veni de la vreo manastire de calugari. Drumul, mlastinos, e greu pe vreme buna; podurile sīnt "tot asa de rele ca si īn Polonia". Copacenii, cj urmeaza, sīnt un loc "mizerabil".

La Bucuresti e de mirat distanta mare īntre case, scīndurile de pe podi "īn tot orasul". Se descrie personalitatea lui Ratib-Efendi, si, vorbindu-se vizita secretarului domnesc, se adauga ca a venit numai "cu complimeii grecesti, adeca a oferi totul si a nu face nimic".

Trasura domneasca de parada avea sase cai si era īntovarasita de pat ciohodari, dar era din acelea "cum se afla o mie la Berlin". "Un om cumir nu-si poate īnchipui cīt e de saraca si pretentioasa aceasta curte, care ti pentru fast pīna la 3-400 de oameni."

Ceva mai tīrziu e un calator german care a strabatut īn 1802 Moldo^ ajungīnd īn Bucovina, pentru a trece de acolo prin Galitia spre Viena. Jose Rohrer a pus īn scris, supt forma a douazeci si una de scrisori, calatoriile sa

Acest vienez cult, capabil de a īndrepta pe Sulzer īn ce priveste hol rele Bucovinei, a fost bine primit pretutindeni, īn orase ca si la tara, un] a vazut vatafii batīndu-si cu cruzime subordonatii. A fost īn casa unui Mavi cordat, cu frumos palat la mosie, la un Bals din Botosani, desigur Vasi cel cu proprietati īn Bucovina, care traduce "un roman" al lui Voltaire si fi o biblioteca numai din asemenea carti. A admirat frumuseta femeilor, facī si unele rezerve. A calcat pragul caselor consulare: a lui Timoni austriac a maiorului rus Malinotti, cu femeia cea īnvatata si asa de interesanta.

Dar e un om cu gusturi grele de satisfacut. Decīt patul moale, gatit arnaut, prefera lavita de la han. Se plīnge ca e prea pompoasa caleasca tn

1 Es ist auch ein Haus liber die Erde darinnen.
2S-      435

ll)e la 1800 pīua I» epoca Razboiului Crimeii]

ra cai. Vede biserici proaste cu popi inculti, afara de unul din Dorohoi, t pe la Viena si Trieste, dar care a uitat mai tot. Muzica tiganilor nu-1 si-i e sila de robia acestei rase, careia i-ar permite sa scuipe pe capra, ;e consecintele, cum nu īngaduie boierii neumani, li oboseste ceremonia lor si cafelei, pe care o descrie cu de-amanuntul si i se pare ca e obiceiul ta masa boierul sa-si spele barba īn ligheanul unde cocoana si-a clatit laspetii īnsii avīnd dreptul de a-si īntinde mīnile īn acelasi licvid. Rīde malele colorate, indiene, care se īntrebuinteaza. I se pare ca īn casele 2 scrie pe genunchi uzagiul hīrtiei e rar. Se sperie de podurile rudimen-sa de deosebite de cele din Bucovina. Doar daca-i place la Iasi, mai urīt rice oras german, casa cu trei caturi a lui Mavrocordat, unde va locui )mn Alexandru Moruzi cel blīnd, "prieten al stiutilor", ca si Constantin ti, care va face sa se uite zilele "crudului si raparetului" Mihai sutu. 1 lipseste īnsa, alaturi de reproducerea unui firman din 16 octombre entru suditi, oarecare statistica, īnsemnindu-se exact de cīti florini se i cīnepa, līna si alte marfuri. īn Bucovina, cu 259 de sate, se socot 11 - de familii.1

īemerkungen auf einer Reise von der tiirkischen Grānze iiber die Bukovina durch West-Galizien, Schlesien und Mahren nach Wien, 1804. Rezumat de d. Scarlat īhi, īn ziarul Adevarul, din 10 novembre 1928.