Astra - Despartamântul Târgu Secuiesc
Despre rolul exceptional pe care l-a avut în existenta sa Asociatia Transilvana pentru literatura si cultura poporului român, fondata în 1861, vom vorbi cu alt prilej. Mentionam doar ca a constituit forma specific inteligenta de promovare a aspiratiilor de liber 838g65i tate, de demnitate a românilor din patimita Transilvanie de pâna la Marea Unire, prin gândire, prin spirit si cultura, prin condei.
La aceasta uriasa dimensiune valorica, la o anumita scara specifica s-a raportat emotionant pentru cei ce-i cunosc existenta din nefericire trecatoare prin conjunctura istorica, ASTRA - Despartamântul Târgu Secuiesc.
El a vietuit în orasul din nord-estul judetului nostru în intervalul dintre deceniile trei-patru, disparând în tragicul an 1940.
Din putinele documente ce ne stau la îndemâna reiese elementul esential ce definea aceasta miscare si anume promovarea în zona a culturii si spiritualitatii noastre, acolo unde pâna la Marea Unire institutiile de cultura româneasca erau ca si inexistente (scoli, biblioteci, camine si cercuri culturale s.a.).
ASTRA Târgu Secuiesc ramâne pentru contemporani o emotionanta pilda de daruire si entuziasm demna de toata consideratia pentru ca în "comuna urbana Târgu Secuiesc" sa patrunda slova lui Alexandri si Eminescu, Cosbuc si Goga, acordurile Baladei lui Porumbescu si Rapsodiei lui Enescu, cartea româneasca în biblioteci si scoli, constiinta româneasca.
De aceasta veritabila renastere se leaga numele colonelului Victor Basarabescu, al doctorului Valeriu V. Bidu, al preotului Ioan Rafiroiu.
"Nutrim nadejdi ca Dumneavostra în colaborare cu intelectualii cari s-au înregimentat în slujba nobila si atât de necesara pentru promovarea culturii poporului nostru, mai ales în secuime, veti izbândi în intentiile frumoase ale Dumneavoastra", transmitea vicepresedintele Astrei Sibiu, Nicolae Togan, celor din Târgu Secuiesc.
Profesorii si învatatorii, preotii, functionarii au constituit structura ASTREI. Ei s-au bucurat de sprijinul material, si deloc de neglijat si cel moral, al administratiei, al armatei. O fila îngalbenita din 1927, ne arata ca ofiterii Regimentului I Vânatori Regele Ferdinand donau Astrei Târgu Secuiesc suma de 1700 de lei.
1 Decembrie era si ziua Astrei, "zi în care îndeosebi noi, Românii sântem datori sa praznuim cu tot fastul si cu întreg sufletul nostru de cetateni onesti însemnatatea marelui eveniment, unirea pe veci a Ardealului, Banatului, Crisanei si Maramuresului cu Patria-mama, înfaptuita în Alba Iulia la 1 Decembrie 1918", se arata în alt mesaj sibian catre Astra Târgu Secuiesc.
Într-o scrisoare catre Stelian Popescu, directorul ziarului "Universul", Valeriu Bidu, presedintele Astrei Târgu Secuiesc îi transmitea ca "românii din Târgu Secuiesc, organizati în oastea cultural-nationala a Astrei, raspund cu însufletire la apelul de mobilizare a constiintei nationale".
Astra Târgu Secuiesc a oferit si un liant permanent, de fapt pe tarâm national între zona, judet si tara întreaga, cu institutiile sale de cultura, nu mai putin cu Astra basarabeana din Chisinau.
Astra Târgu Secuiesc si-a adus contributia, deloc modesta, la consolidarea Marii Uniri prin ceea ce are specific orice popor - unitatea sa de spiritualitate, de cultura.
Cuvântul Nou, anul IV, nr. 788, 23.01.1993, p. 4
|
