Unitatile antitero au fost inlaturate din Piata Palatului

Unitatile antitero au fost inlaturate din Piata Palatului

Dupa 14 ani, doi fosti ofiteri cu functii inalte in Securitate fac dezvaluiri spectaculoase despre esecul mitingului din 21 decembrie 1989. Patrunderea intrusilor in Piata Palatului a fost premeditata. In mod inexplicabil, unitatile de control antitero nu au fost anuntate de organizarea mitingului.

Mitingul din 21 decembrie 1989 a fost organizat parca special pentru manipularea maselor, astfel incat Revolutia sa cuprinda si Bucurestiul. Aceasta afirmatie este probata prin marturii acordate in exclusivitate ziarului nostru de catre ofiteri de informatii direct implicati in evenimentele din acele zile.

Eugen Ciufu Daca in ziarul nostru de ieri am aratat cum un ofiter superior al Directiei a V-a acuza faptul ca trupele de la Securita 19519k109t tea Municipiului Bucuresti si de la Militie au ajuns prea tarziu in Piata, dupa venirea participantilor la miting, astazi vom arata si cum se explica aceasta intarziere fatala regimului Ceausescu. Primul personaj care a acceptat sa stea de vorba cu noi este un colonel care a avut functie de conducere in cadrul securitatii Municipiului Bucuresti. Prefera anonimatul, "pentru ca unele persoane vor fi deranjate de cele spuse de mine". Cea de-a doua marturie ii apartine colonelului Ion Botofei, care la vremea aceea era loctiitorul sefului Securitatii Capitalei, pe probleme antiteroriste.

"Ideea mitingului nu i-a apartinut lui Ceausescu

Ne spune ca accepta sa discute cu noi doar prin prisma ofiterului de informatii. A fost direct implicat in evenimentele din decembrie, fiind unul dintre ofiterii de Securitate indrituit cu supravegherea obiectivelor si a grupurilor de muncitori adusi din intreprinderi pentru a participa la miting. De asemenea, a avut acces la informatii si dupa caderea dictaturii. Ne spune despre fotografii si casete video la care nu au avut acces multe persoane si despre care acum nu se stie nimic, chiar adca sunt cautate de multe persoane.

Jurnalul National: Cine a avut ideea organizarii mitingului din 21 decembrie?

Putina lume stie ca ideea lui Ceausescu nu a fost aceea de organizare a unui miting. El voia sa viziteze in ziua de 21 decembrie vreo 15-17 intreprinderi bucurestene. Noi, cei care ne ocupam tocmai cu aceasta treaba, stiam care este starea de spirit a populatiei, mai ales dupa cele intamplate la Timisoara nu am fost de acord. Cei de la Departamentul Analize-Sinteze au spus ca aceste vizite nu sunt oportune din acest punct de vedere, dar mai mult nu existau forte care sa fie desfasurate pentru protectia lor in 17 intreprinderi. Toate informatiile aratau ca ar fi o mare greseala sa-l iei pe presedintele statului, sa-l plimbi prin nu stiu cate obiective cu fortele pe care le aveam noi. Cand spun forte nu ma refer la cele ale Armatei, care nu aveau nici o treaba cu operatiunea asta. Ma refer la garda apropiata, Directia V si garda indepartata, formata din unitatile participante .Or, Securitatea Bucuresti avea in total o suta si ceva de oameni, la care isi aduceau contributia si retelele de legatura. Cum sa-i imparti pe astia la 17 intreprinderi? Prin urmare, le-am spus celor de la partid ca ar fi o mare greseala organizarea acestor vizite. Cand generalul Vlad a prezentat problema la CC, s-a venit cu ideea mitingului. Cel care a avut aceasta idee a fost, din cate stiu eu, Barbu Petrescu. Toata lumea a imbratisat-o, in ideea ca daca se intampla ceva, noi ii putea asigura protectia, ceausestii fiind acolo, sus... Poate ca este si vina noastra, care eram mai informati, ca nu am cooperat cu Armata, desi propuneri de cooperare au fost. E cert ca din acest punct de vedere nu a fost intelegere intre cele doua institutii.

Cand ati aflat despre organizarea mitingului?

Eu am primit ordinul, de la generalul Gianu Bucurescu, seara, la 22:30. Mi s-a spus ca a doua zi, la ora 11, cum era planificat initial, va avea loc acest miting. Masurile s-au luat specific. Fiecare secretar de sector a primit sarcina sa scoata cate 15.000-20.000 de oameni din intreprinderi. Trebuiau scosi mai ales functionarime si nu muncitori din productie. In special s-a hotarat sa fie aduse mai mult femei. Fiecare sector avea un loc prestabilit de intalnire a muncitorilor. De exemplu, Sectorul 6 avea loc de intalnire la Cismigiu. Primul secretar, impreuna cu secretarii de sector au facut liste cu participantii. Fiecare grup, in functie de dimensiune, avea unu, doi trei sau patru ofiteri de obiectiv. Ofiterii erau coordonati de sefii de sector. Inainte de a porni coloana, oamenii trebuiau verificati. Marea prostie a fost ca oamenii au fost chemati la ora 7 dimineata, ca sa intre in piata pe la ora 12. Va dati seama, au stat oamenii, majoritatea femei, in picioare atatea ore, devenind nervosi, obositi. Las ora 6 dimineata, Compartimentul Tehnic al Directiei V a verificat Piata. Dupa verificare, Piata a fost predata unor dispozitive de inchidere a zonei, dispozitive formate numai de militieni, pentru ca oamenii nostri erau imprastiati. Desi numarul participantilor era de aproximativ de 105.000 de oameni, Piata era ermetic inchisa.

Colonelul Botofei: "Cred ca totul a fost premeditat"

Colonelul Ion Botofei, loctiitorul pe linie antitero al Securitatii Bucuresti, spune ca habar nu a avut despre organizarea mitingului, neanuntandu-l nimeni, desi ar fi trebuit sa fie una dintre primele persoane careia sa i se aduca la cunostinta, data fiind functia pe care o detinea. A aflat intamplator, cu 4 ore inainte de miting. Prin marginalizarea sa si implicit a trupelor de sub comanda lui, s-a reusit practic "descoperirea" zonei. Nu s-a mai putut asigura supravegherea si observarea perimetrelor si, de asemenea, nu a mai fost timp pentru crearea unor culoarea si a unor zone de protectie a celor care insoteau manifestantii. Terenul fusese pregatit astfel pentru declansarea unei revolte "spontane". "Prin natura functiei mele, de loctiitor pe probleme antiteroriste, eu trebuia sa aflu printre primii, cu mult inainte, de organizarea acestui miting. Am aflat-o intamplator, pe la ora sapte si ceva dimineata, cand, in Piata Aviatorilor, m-am intalnit cu un subordonat de-al meu. M-a intrebat: «Tovarase colonel, care este misiunea noastra la mitingul de la ora 11 . «Care miting? Astia-s tampiti», am zis eu, stiind ce s-a intamplat la Timisoara. L-am sunat pe prim-secretarul Bucurestiului, pe Barbu Petrescu, sa-l intreb despre ce este vorba. «Dumneata, vezi-ti de misiunile dumitale, mitingul este treaba mea si a activistilor mei», mi-a raspuns in doi peri. Degeaba i-am explicat eu cat de periculos este sa organizezi un miting in momentele acelea", povesteste colonelul Ion Botofei. Am sunat la mine, la Securitate si ofiterul de serviciu mi-a confrmat organizarea acestui miting, dupa care l-am sunat pe generalul Iulian Vlad care, la randul lui mi-a zis: «Fa-ti linistit traba ta, pe antitero»", isi reaminteste colonelul. In continuare spune ca la ora 11 se afla, impreuna cu oamenii sai, in Piata, la intrarea principala. Mitingul a inceput pe la ora 12. "La un moment dat a aparut un sunet strident, pe statie, urmat de doua explozii. Una s-a auzit din directia Bisericii Cretulescu, iar cea de-a doua dinspre Athene. Asa s-a creat panica. Eu, personal, m-am retras, prin Comitetul Central, intrarea B, si am dat ordin prin statie efectivelor mele sa-mi astepte ordinele. Faptul ca a aparut acel bruiaj si cele doua explozii care au declansat nebunia ma fac sa cred ca totul a fost premeditat", conchide colonelul Botofei.

Ceausescu ar fi murit in cateva luni din cauza cancerului la gat

Colonelul din conducerea Securitatii Bucuresti sustine printre altele ca varsarea de sange ar fi putut fi evitata cu doua conditii: Securitatea sa accepte pactul propus de Armata si in PCR sa nu fio existat razboi intre aripa batranilor si lupii tineri. Mai mult decat atat, sursa noastra spune ca Ceausescu ar fi murit oricum, dat fiind faptul ca acesta avea cancer la gat, in forma avansata. "Stiu ca ar fi murit in scurt timp, pentru ca asta mi-a spus-o medicul lui personal, profesorul Hociorta. Daca Ceausescu ar fi acceptat, la al XIV-lea Congres, sa predea puterea, nu ar mai fi murit impuscat. Dar i-a fost greu sa accepte ca nu va mai fi el stapanul tarii