VASCO DA GAMA SI DESCOPERIREA CAII MARITIME

VASCO DA GAMA sI DESCOPERIREA CĂII MARITIME

SPRE INDIA

ORGANIZAREA PRIMEI EXPEDIŢII A LUI VASCO DA GAMA

Dupa descoperirea Indiilor de vest de catre expeditia spaniola a . Columfo, guvernul portughez a fost nevoit sa se grabeasca pentru a-si stra „drepturile" asupra Indiilor de est 14214u2016o . In 1497 a fost echipata o aadra pentru explorarea drumului pe mare din Portugalia — în jurul ricii — spre India. Regii portughezi, banuitori, se temeau de navigatorii renume. De ace$a, în fruntea noii expeditii n-a fost numit Bartolomeo az, ci un curtean tânar de origine nobila care nu se remarcase prin mc pîna atunci, pe nume Vasco da Gama. Nu se stie de ce tocmai pe 1-a ales regele Manuel cel Fericit.

La dispozitia lui Vasco da Gama s-au pus trei v&se: doua corabii sie cu o deplasare de 100—120 de tone fiecare — „Sâo Gabriel" pe re el a arborat pavilionul de amiral (capitan al corabiei a fost numit mgalo Alvares, un marinar experimentat) si „Sâo Raphael", pe care fost numit capitan, Ba rugamintea lui Vasoo, fratele sau mai mare colo da Gama, care de asemenea nu se remarcase pîna atunci pr^ mic. In afara de aceasta, din escadra mai facea parte un vas usor s¹ pid „Berrio" cu o deplasare de 50 tone (capitan Nicolao Coelho)-'cadra era însotita si de un mare vas de transport, încarcat ou provizii mandat de Gongalvo Nunes. Pilot principal era remarcabilul navigator

DESCOFERIHEA CĂII MARITIME SPRE INDIA

r, care calatorise înain- Diaz, avînd aceeasi ^te ^vSipaiul tuturor celor patru functie **£**' _u0_l70 de oameni. ^{vaSe S€}Sstia se aflau 10-12 crimi-f     âîept comun condamnati la Gama îi obtinuse de la rege

Xu_a-i ^{folosi dupa CUm Va        €} g cuviinta Pentru misiunile cele

mai primejdioase.

DRUMUL DIN PORTUGALIA PÎNĂ ÎN AFRICA DE SUD

La 8 iulie 1497 flotila a parasit portul Lisabona, îndreptîndu-se spre insulele Capului Verde, iar de acolo spre sud-est, probabil pîna la Sierra Leone.. Pe aceasta portiune a drumului tatori se affla persoane de vaza, el a oprit cîteva aflînu c ^ ogtateci si 1-a înstiintat pe samorin ca îi va elibera numai dintre e ^^ ^ readusi pe corabii portughezii ramasi pe tarm si marfu- Minute. în sfârsit, la o saptamîna dupa ce Gama a amenintat ca-i omorî pe ostateci, portughezii au fost adusi pe corabii. Gama a eli- parte dintre ostateci, fagaduind ca le va da drumul si celorlalti d\ ce îi vor fi înapoiate toate marfurile. întrucît agentii samorinului r aganau lucrurile, Gama a plecat din Oalieut (lla 21 aufust) cu ostatecu de" vaza pe bord. Se pare ca el îi pretuia mai mult pe acestia decît marfurile parasite.

ÎNTOARCEREA ÎN PORTUGALIA

Corabiile înaintau încet spre nord, de-ia lungul tarmului indian, din cauza vântului slab si schimbator. La 20 septembrie portughezii au aruncat ancora lînga insula Angediva (la 14° 45' latitudine nordica). De locul de ancorare s-au apropiat doua corabii, iar în zare se mai vedeau sase vase. Vasco da Gama a crezut, fara prea mult temei, ca este urma­rit de corabii din Calicut, a deschis focul si a capturat un vas (echipajul a scapat fugind într-o barca). Pe vas portughezii au gasit provizii si o cantitate mica de arme.

La Angediva, portughezii si-au reparat corabiile. în timpul lucrari­lor s-iau apropiat de insula pirati pe doua vase mari cu vâsle, dar Vasco da Gama i-a pus pe fuga, tragînd cu tunul în ei.

Flotila a parasit insula Angediva la începutul lunii octombrie. Cora­biile au navigat în volte sau au stat pe loc în marea Arabiei, timp de aproape trei luni, pîna cînd, în sfîrsit, a început sa bata un vînt prielnic. La începutul lunii ianuarie 1499, portughezii s-au apropiat de coasta v-omaliei lînga marele oras Mogadiscio, dar Vasco da Gama nu s-a ho-tarît sa debarce acolo si a înaintat spre sud, catre Malindi. seicul din Malindi a aprovizionat flotila cu alimente proaspete, iar la cererea sta­ruitoare a lui Vasco da Gama a trimis un dar regelui Portugaliei (un

^X de elefant) si a asezat pe tarmul sau un „padrâo". sn        ^{Pa oe s}~^<a odihnit câteva zile la Malindi, Vasco da Gama a pornit deoa ^SUd" -^{în dre}P^tul Mombasei el a dat foc corabiei „Sao Raphael", ^^a ^ ^{&6airna c}^ echipajul din oare nu mai ramasese nici

JurrTi

în at ~ ^^iar P™*¹"⁶ acestia foarte putini oameni sanatosi — nu este iar d ^ ^S^ ^oon(^'^uca trei corabii. La 1 februarie a ajuns la Mozambic, Sper ^^{a a<}î^{eea a avu}t nevoie de înca sapte saptamâni pâna la capul Bunei rhi ^ ^^{e a}^te patru saptamîni pîna la Santiago — una din insulele ^aSului Capului Verde. Aici corabia lui Vasco da Gama, „Sâo

^oria descoperirilor geografice I.—II.

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

i-le Azore /

i—Ie Canare /, \ ^|sp)    

Me ra* Capului \./.7*l. Verde (port)

V.

Vasco da Gama

Drumurile urmate de Vasco da Gama si Cabrai.

abriel", s-a despartit de „Berrio" care, sub comanda lui Coelho, s-a tors prima la Lisabona (10 iulie 1499).

Paolo da Gama era grav bolnav. Vasco, care tinea foarte mult la el ingura trasatura umana de caracter care s^a observat la el), se grabea i se întoarca în Portugalia, pentru ca fratele sau sa moara în patrie, i Santiago el a încredintat comanda corabiei „Sâo Gabriel" notarului cpeditiei, a închiriat o caravela rapida si a plecat de^a dreptul spre >rd, catre insulele Azore. El a debarcat pe insula Terceira, unde Paolo murit chiar a doua zi. Dupa ce 1-a înmormîntat, Vasco da Gama s-a tors la sfîrsitul lunii august la Lisabona, cîteva zile dupa sosirea cora-ei „Sâo Gabriel". Din cele patru vase ale expeditiei s-au întors numai oua¹, iar din echipajul lor, mai putin de jumatate (niotrivit unei versi-ni — 55 de oameni). „Cu toate ca la palat domnea un entuziasm nespus, î casele modeste de pe tarm, unde locuisera multi dintre tinerii. • • are acum zaceau în morminte pe tarmuri necunoscute sau pe fundul îarii, era multa jale si plîns. Acestor oameni nu li s-au înaltat monu-îente; nici la palat si nici în biserici nu s-au rostit laude în cinstea >r ... desi ei au reprezentat baza expeditiei. . . Cu toate ca nu cunoas-

Nu se stie unde si în ce conditii a fost parasit sau a pierit vasul de transpor nici ce soarta a avut echipajul lui.

EXPANSIUNEA PORTUGHEZA IN ASIA DE SUD

oa si Viasco da Gama — sînt eroi ai desoo-

despre rezultatele financiare directe ale expeditiei sînt detorii, dar e putin probabil ca ea sa fi fost deficitara pentru ^cont? p_or.t_u gal iei, cu toate ca s-au pierdut doua vase. La Calicut portu-regele ^_z]_DUtit totusi sa adune mirodenii si obiecte pretioase în schim-ghezn a .j_Qr ^ obiectelor personale ale marinarilor, chiar daica nu în k^+M^ti atît de mari cum visasera organizatorii expeditiei. Dupa cât canti at _actiuny_e pirateresti ale lui Vasco da Gama în marea Arabiei _se P^^e^ .- _e^_{e ven}ituri însemnate. Fireste, nu rezultatele financiare ^aU *! de modeste ale expeditiei lui Vasco dia Gama au stârnit entuzias-1 cercurilor conducatoare din Lisabona, ci faptul ca ea a aratat ce ^m antaie uriase le poate aduce comertul direct pe mare cu India, în ^aVzul cînd se asigura organizarea economica, politica si militara cu-

^ven Descoperirea caii maritime spre India de catre europeni a constituit unul dintre evenimentele cele mai de seama din istoria nu numai a comertului portughez, ci si a comertului mondial. Din acel moment si pîna la deschiderea canalului Suez (1869), comertul Europei cu tarile situate pe tarmurile oceanului Indian si cu China s-a desfasurat în cea mai mare parte, nu prin marea Mediterana, ci prin oceanul Atlantic, ocolindu-se capul Bunei Sperante. Portugalia, care detinea „cheia navi­gatiei spre rasarit", a devenit în secolul al XVIilea o mare putere mari­tima, acaparând monopolul comertului cu Asia de sud si de est; ea a detinut acest monopol timip de 90 de ani, pîna la nimicirea „Invincibilei Armade" (1588).

Dar în India propriu-zisa exipeditia lud Vasco da Gama, care a des­chis calea spre cucerirea si jefuirea de catre europeni a acestei mari tari, a trecut neobservata.